VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w97 1/10 api 10-15
  • E vai te parau a te Atua e a muri noa ˈtu

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • E vai te parau a te Atua e a muri noa ˈtu
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Ua tamatahia i te faaore ia ˈna
  • Te parururaa i te Parau ia ore oia ia viiviihia
  • Ua tae te poroi ati aˈe te ao nei
  • Iehova, te Atua o te paraparau ra i te taata
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2015
  • Faahohonuraa numera 6—Te tuhaa Heleni Kerisetiano o te mau Papai Moˈa
    “Te mau Papai atoa, e mea faaurua ïa e te Atua e e mea faufaa”
  • Te mau huriraa Bibilia: No te aha i rahi roa ˈi?
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te taata atoa) 2017
  • Mea nafea te Bibilia i te taeraa mai ia tatou?
    A ara mai na! 2007
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
w97 1/10 api 10-15

E vai te parau a te Atua e a muri noa ˈtu

“Area te parau a to tatou Atua, e tia ïa i te vai-maite-raa.”—ISAIA 40:8.

1. (a) Eaha te auraa o te pereota ra “te parau a to tatou Atua”? (b) Mai te aha te huru o te mau parau tǎpǔ a te taata ia faaauhia i te parau a te Atua?

TE TUU pinepine nei te mau taata i to ratou tiaturi i roto i te mau parau tǎpǔ a te mau tane e te mau vahine tiaraa teitei. Noa ˈtu te faahiahia o teie mau parau tǎpǔ i te manaˈoraa o te mau taata e hiaai nei e ia maitai atu to ratou oraraa, e au ra i te tiare maemae ia faaauhia i te parau a to tatou Atua. (Salamo 146:3, 4) Hau atu i te 2 700 matahiti i teie nei, ua faaurua na te Atua ra o Iehova i te peropheta Isaia ia papai e: “E aihere te taata atoa nei, e to ˈna unauna mai te tiare ïa o te fenua nei: . . . Te maehe nei te aihere, te maheahea nei te tiare; area te parau a to tatou Atua, e tia ïa i te vai-maite-raa.” (Isaia 40:6, 8) Eaha teie nei “parau” o te vai maite? O te faaiteraa ïa a te Atua i ta ˈna opuaraa. I teie nei mahana, te vai ra ia tatou nei teie “parau” tei papaihia i roto i te Bibilia.—Petero 1, 1:24, 25.

2. Noa ˈtu teihea mau haerea e mau ohipa i ravehia, i faatupu ai o Iehova i ta ˈna parau no nia ia Iseraela e ia Iuda no tahito ra?

2 Ua ite roa ˈtu te feia i ora na i te tau o Iseraela no tahito ra e, e parau mau ta Isaia i papai. Na roto i ta ˈna mau peropheta, ua tohu o Iehova e, no to ratou taiva rahi ia ˈna, e hopoi-ê-hia ïa te basileia o na opu ahuru o Iseraela na mua e i muri iho, te basileia o na opu e piti o Iuda. (Ieremia 20:4; Amosa 5:2, 27) Noa ˈtu e ua hamani ino ratou e ua haapohe atoa i te mau peropheta a Iehova, ua tutui i te auahi te hoê otaro tei roto te poroi faaara a te Atua, e ua tiaoro i te nuu a Aiphiti ia tauturu mai ia ratou ia ore taua tohu ra ia tupu, aita te parau a Iehova i hape. (Ieremia 36:1, 2, 21-24; 37:5-10; Luka 13:34) Hau atu, ma te faahiahia rahi, ua tupu te parau tǎpǔ a te Atua e faahoˈi i te hoê toea ati Iuda tatarahapa i to ratou fenua.—Isaia, pene 35.

3. (a) E anaanatae taa ê tatou i teihea mau parau tǎpǔ i papaihia e Isaia? (b) No te aha outou e papu ai e e tupu mau teie mau mea?

3 Na roto ia Isaia, ua tohu atoa o Iehova i te hoê faatereraa tia i nia i te huitaata nei na roto i te Mesia, te tiamâraa mai i te hara e te pohe, e te riroraa mai te fenua ei paradaiso. (Isaia 9:6, 7; 11:1-9; 25:6-8; 35:5-7; 65:17-25) E tupu mau atoa anei teie mau mea? E, papu maitai! ‘E ore e tia i te Atua ia haavare.’ Ua rave oia e ia papaihia ta ˈna mau parau tohu no to tatou maitai, e ua haapao maitai oia e ia faahereherehia te reira.—Tito 1:2; Roma 15:4.

4. Noa ˈtu e aita te mau parau papai matamua o te Bibilia i faahereherehia, no te aha e papuhia ˈi e “mea ora” te parau a te Atua?

4 Aita o Iehova i faaherehere i te mau api parau matamua i reira to ta ˈna mau tavini no tahito ra papairaa i teie mau parau tohu. Ua riro râ ta ˈna “parau,” oia ta ˈna opuaraa i faaitehia mai, ei parau ora. Te haere noa ra teie opuaraa i mua ma te maumau ore, e a haere noa ˈi oia i mua, te ite-tahaa-hia ra te mau manaˈo e te mau hinaaro hohonu o te mau taata e ua ohipa taua parau ra i nia i to ratou oraraa. (Hebera 4:12) Hau atu, te faaite ra te aamu e, maoti te aratairaa a te Atua iho, i faahereherehia ˈi e i hurihia ˈi te mau Papai i faauruahia.

Ua tamatahia i te faaore ia ˈna

5. (a) Eaha te tutavaraa i ravehia e te hoê arii no Arama no te haamou i te mau Papai Hebera faauruahia? (b) No te aha oia i ore ai e manuïa?

5 E rave rahi taime to te mau faatere tamataraa i te haamou i te mau papai i faauruahia. I te matahiti 168 H.T.T., ua faatia te Arii no Arama ra o Antiochus Epiphane (tei te api 10 to ˈna hohoˈa) i te hoê fata na Zeus i roto i te hiero tei pûpûhia na Iehova. Ua imi atoa oia i ‘te mau buka o te Ture,’ ua tutui atura i te auahi, e ua faaoti ihora e, te taata e fatu noa ˈtu i taua mau Papai ra, e haapohehia ïa oia. Noa ˈtu râ te mau rahiraa buka o ta ˈna i tutui i te auahi i Ierusalema e i Iudea, aita oia i manuïa i te faaore roa i te mau Papai. I taua tau ra, ua purara ê te mau pǔpǔ ati Iuda i roto e rave rahi mau fenua, e ua fatu na te sunago tataitahi i ta ˈna iho pueraa otaro.—A faaau e te Ohipa 13:14, 15.

6. (a) Eaha te tutavaraa rahi i ravehia no te haamou i te mau Papai i faaohipahia na e te mau Kerisetiano matamua? (b) Eaha ˈtura te faahopearaa?

6 I te matahiti 303 T.T., ua faaoti atoa te Emepera Roma ra o Dioclétien, ia vavahihia te mau vahi putuputuraa kerisetiano e ‘ia taninahia [ta ratou] mau Papai i te auahi.’ Ua tamau noa taua haamouraa ra tau ahuru matahiti noa ˈtu. Noa ˈtu râ taua hamani-ino-raa riaria ra, aita o Dioclétien i manuïa i te faaore roa i te Kerisetianoraa, e aita atoa te Atua i faatia i te mau tia a te emepera ia haamou roa i te tahi noa ˈˈe tuhaa o Ta ˈna Parau i faauruahia. Na roto râ i to ratou huru i nia i te opereraa e te pororaa i te Parau a te Atua, ua faaite mau â te feia patoi e eaha to roto i to ratou mafatu. Ua faaite papu ratou e e mau taata haapoirihia ratou e Satani, e ua rave ratou i to ˈna hinaaro.—Ioane 8:44; Ioane 1, 3:10-12.

7. (a) Eaha te mau tutavaraa i ravehia no te opani i te parareraa te ite o te Bibilia i Europa tooa o te râ? (b) Eaha tei ravehia i te pae no te huriraa e te piaraa i te Bibilia?

7 Ua ite-atoa-hia vetahi atu mau huru ravea no te opani i te parareraa te ite o te Bibilia. I te moeraa te reo Latino, e ere atura na te mau faatere etene faahou i patoi etaeta i te huriraa i te Bibilia na roto i te mau reo o te nunaa, na te feia râ i faahua kerisetiano—oia te Pâpa Grégoire VII (1073-1085) e te Pâpa Innocent III (1198-1216). No te tamata i te haamou i te feia tei orure i te mana o te ekalesia, i te matahiti 1229 ra, ua faaoti ihora te Apooraa Katolika Roma no Toulouse, i Farani, e eita e tia i te hoê taata ia fatu i te mau buka o te Bibilia na roto i te reo o te nunaa. Ua faaohipa-uˈana-hia ˈtura te Tiribuna Hairesi ia aurarohia teie nei faaotiraa. Noa ˈtu râ, i muri aˈe na matahiti e 400 o te Tiribuna Hairesi, ua oti i te feia here i te Parau a te Atua, i te huri i te taatoaraa o te Bibilia e ua opere haere ratou i te mau Bibilia piahia na roto tau 20 reo, e vetahi atu mau reo iti, e te mau tuhaa rarahi o te Bibilia na roto 16 reo ê atu.

8. I te senekele 19 ra, eaha te ohipa i tupu i te pae no te huriraa e te opereraa i te Bibilia i Rusia?

8 E ere noa te Ekalesia Katolika Roma tei tutava i te opani i te Bibilia i te nunaa. I te omuaraa o te senekele 19 ra, ua huri o Pavsky, te hoê orometua i te Haapiiraa Atua no St Petersburg, i te Evanelia a Mataio mai te reo Heleni mai na roto i te reo Rusia. Ua huri-atoa-hia vetahi atu mau buka o te mau Papai Heleni Kerisetiano na roto i te reo Rusia, e o Pavsky te taata nenei buka. Ua opere-rahi-hia teie mau buka Bibilia e tae roa ˈtu i te matahiti 1826, te taime a faahepo ai te mau ekalesiatiko i te emepera Rusia ia tuu i te Taiete Bibilia no Rusia i raro aˈe i te mana o te “Apooraa Moˈa” a te Ekalesia Orthodoxe no Rusia, o tei opani i ta ˈna mau ohipa. I muri iho, ua huri o Pavsky i te mau Papai Hebera mai te reo Hebera mai na roto i te reo Rusia. I taua area taime ra, ua huri atoa o Makarios, e pôpe oia no te Ekalesia Orthodoxe, i te mau Papai Hebera mai te reo Hebera mai na roto i te reo Rusia. Ua faautuahia raua toopiti atoa ra no ta raua mau tutavaraa, e ua tuuhia ˈtura ta raua mau huriraa i roto i te mau parau haaputu a te ekalesia. Ua hinaaro hoi te ekalesia e tapea noa i te Bibilia na roto i te reo Slavonique tahito, e reo ite-ore-hia i te taio e taa-ore-hia e te nunaa. I muri aˈe roa, i te iteraahia e eita te mau tutavaraa a te nunaa ia noaa ia ratou te ite o te Bibilia e nehenehe faahou e tapeahia, ua haamata ˈtura te “Apooraa Moˈa” i te matahiti 1856 ra, i ta ˈna iho huriraa, ma te haapao maitai e ia faaau te huriraa i te mau manaˈo o te ekalesia. No reira, i te pae no te haaparareraa i te Parau a te Atua, ua ite-papu-hia te taa-ê-raa i rotopu i ta te mau raatira faaroo i faahua parau e ta ratou opuaraa mau, haapapuhia na roto i ta ratou mau parau e ta ratou mau ohipa.—Tesalonia 2, 2:3, 4.

Te parururaa i te Parau ia ore oia ia viiviihia

9. Mea nafea vetahi feia huri Bibilia i te faaiteraa i to ratou here i te Parau a te Atua?

9 I rotopu i te feia i huri e i papai faahou i te Bibilia, te vai ra te mau taata o tei here mau i te Parau a te Atua e o tei rohi ia fanaˈohia e te mau taata atoa. Ua haapohehia o William Tyndale (i te matahiti 1536 ra) no ta ˈna ohipa i rave no te huri i te Bibilia na roto i te reo Beretane. Ua tapeahia o Francisco de Enzinas na te Tiribuna Hairesi Katolika (i muri aˈe i te matahiti 1544) no te mea ua huri oia e ua pia oia i te mau Papai Heleni Kerisetiano na roto i te reo Paniora. Ma te faaruru i te pohe, ua huri o Robert Morrison (mai te matahiti 1807 e tae atu i te matahiti 1818) i te Bibilia na roto i te reo Tinito.

10. Eaha te mau hiˈoraa e faaite ra e te vai ra te feia huri o tei turaihia e te tahi mau tumu ê atu i te here i te Parau a te Atua?

10 I te tahi râ mau taime, na te mau tumu ê atu i te here i te Parau a te Atua i turai i te feia papai faahou e te feia huri. E rave anaˈe na e maha hiˈoraa: (1) Ua faatia te mau ati Samaria i te hoê hiero i te Mouˈa Gerezima no te tataˈu atu i te hiero i Ierusalema. No te turu i teie nei ohipa, ua tauihia te Exodo 20:17 i roto i Na buka e pae no Samaria. Mai te mea e no roto atoa i te Ture Ahuru, ua anoihia te faaueraa e faatia i te hoê fata ofai i nia i te Mouˈa Gerezima e e pûpû i te tusia i reira. (2) Ua ruri ê te taata matamua i huri i te buka a Daniela na te Septante Heleni, i ta ˈna iritiraa. Ua anoi atoa mai hoi oia i te mau parau o ta ˈna i manaˈo e, e faataa aore ra e haamaitai atu i te papai Hebera. Ua tumâ oia i te tahi mau tuhaa o ta ˈna i manaˈo e, eita e fariihia e te feia taio. Ia ˈna i huri i te parau tohu no nia i te tau o te faraa mai te Mesia, i roto i te Daniela 9:24-27, ua faahape oia i te area tau i faaitehia e ua anoi mai, ua taui, e ua mono oia i te mau taˈo, ma te opua paha e ia turu teie parau tohu i te aroraa a te mau Makabaio. (3) I te senekele 4 T.T., ua anoi te hoê tumu parau Latino, tei turu rahi roa i te haapiiraa Toru Tahi, i te pereota ra “i nia i te raˈi, te Metua, te Parau, e te varua moˈa; e teie e toru ra, hoê ïa,” mai te mea e no roto mai i te Ioane 1, 5:7. I muri iho, ua tuu-roa-hia ˈtu taua tuhaa nei i roto i te mau irava o te hoê papai Bibilia Latino. (4) Ua faatia o Louis XIII (1610-1643), i Farani, ia Jacques Corbin ia huri i te Bibilia na roto i te reo Farani no te patoi atu i te mau tutavaraa a te mau Porotetani. E taua opuaraa ra, ua faaô maira o Corbin i te tahi mau tatararaa ê atu o te mau irava, mai te faahitiraa i “te tusia moˈa o te oroa Pureraa” i roto i te Ohipa 13:2.

11. (a) Mea nafea te Parau a te Atua i te vai-maite-raa noa ˈtu te haavare o vetahi feia huri? (b) Ehia rahiraa parau papai tahito e vai nei no te haapapu i te parau a te Bibilia i te matamua ra? (A hiˈo i te tumu parau tarenihia.)

11 Aita o Iehova i tapea i teie nei huru tauiraa i ta ˈna Parau, aita atoa râ teie ohipa i faataui i ta ˈna opuaraa. Eaha râ te mau faahopearaa i noaa mai? I to ratou anoiraa ˈtu i te parau no te turu i te Mouˈa Gerezima, aita te haapaoraa Samaria i riro mai ei mauhaa na te Atua no te haamaitai i te huitaata nei. Tera râ, ua haapapu maitai mai te reira e, noa ˈtu e ua parau noa na te haapaoraa Samaria e tiaturi i Na buka e pae, eita oia e nehenehe e tiaturihia no te haapii i te parau mau. (Ioane 4:20-24) I te tauiraahia te mau parau i roto i te Septante, aita te reira i haafifi i te taeraa mai o te Mesia i te taime i tohuhia mai e te peropheta ra o Daniela. Hau atu, noa ˈtu â ïa e ua faaohipahia te Septante i te senekele matamua ra, ua matau te mau ati Iuda i te faaroo i te mau Papai i taiohia mai na roto i te reo Hebera, i roto i ta ratou mau sunago. E te faahopearaa, “te fatimauu noa ra te taata atoa” i te tau e fatata ˈi te parau tohu i te tupu. (Luka 3:15) Area te mau tauiraa i te Ioane 1, 5:7 no te turu i te Toru Tahi e i te Ohipa 13:2 no te turu i te oroa Pureraa, aita te reira i taui noa ˈˈe i te parau mau. I te tau i muri iho mai, ua vauvau-tahaa-hia teie mau haavareraa. E mea rahi te mau papai o te Bibilia na roto i te reo tumu e vai nei, ia nehenehe e hiˈopoa-maitai-hia te tanoraa o te hoê tatararaa.

12. (a) Eaha te mau tauiraa rahi i ravehia e vetahi feia huri Bibilia? (b) Ua naeahia teie mau tauiraa i teihea faito?

12 Aita vetahi atu mau tutavaraa no te taui i te mau Papai i faaea noa i nia i te faito e taui i te mau parau o te tahi mau irava. Ua tairi roa râ i te tiaraa iho o te Atua mau. Te huru e te rahi o te mau tauiraa, na te reira i haapapu mai i te mana no ǒ mai i te hoê pu puai aˈe i te tahi taata aore ra i te tahi faanahoraa taata—oia, e mana no ǒ mai i te enemi rahi o Iehova, te Diabolo ra o Satani. I to ratou hemaraa i teie nei mana, ua haamata ˈtura te feia huri e te feia papai faahou—vetahi ma te ru, vetahi atu ma te haamarirau—i te tatara i te iˈoa o te Atua, o Iehova, mai roto mai i ta ˈna Parau i faauruahia i te mau tausani vahi tei reira te papairaahia. I te matamua ra iho, ua faaore roa te tahi mau huriraa mai te reo Hebera mai na roto i te mau reo Heleni, Latino, Helemani, Beretane, Italia, e Holane, e vetahi atu, i te iˈoa o te Atua aore ra ua faahiti noa i te tahi mau vahi. Ua tatara-atoa-hia i roto i te mau papai-faahou-raa o te mau Papai Heleni Kerisetiano.

13. No te aha aita te tutavaraa rahi no te taui i te Bibilia i manuïa i te tumâ roa i te iˈoa o te Atua i roto i te feruriraa o te taata?

13 Teie râ, aita teie iˈoa hanahana rahi i tumâhia i roto i te feruriraa o te taata. Ua tuu iho â te mau huriraa o te mau Papai Hebera na roto i te mau reo Paniora, Potiti, Helemani, Beretane, Farani, e vetahi atu â, i te iˈoa o te Atua ma te huna ore. I te senekele 16, ua tuu-faahou-hia ˈtura i te iˈoa o te Atua i roto e rave rau mau huriraa Hebera o te mau Papai Heleni Kerisetiano; i te senekele 18, na roto i te reo Helemani; i te senekele 19, na roto i te mau reo Koroatia e Beretane. Noa ˈtu e e tamata te taata i te huna i te iˈoa o te Atua, ia tae anaˈe mai “te mahana o Iehova,” te na ô ra te Atua e, ‘e ite hoi te mau fenua e, o vau o Iehova.’ Eita teie opuaraa i faaitehia mai a te Atua e hape.—Petero 2, 3:10, MN; Ezekiela 38:23; Isaia 11:9; 55:11.

Ua tae te poroi ati aˈe te ao nei

14. (a) I te senekele 20, ua oti te Bibilia i te neneihia na roto ehia mau reo no Europa, e eaha ˈtura te faahopearaa? (b) I te hopea o te matahiti 1914, ua noaa mai te Bibilia na roto ehia mau reo no Afirika?

14 I te omuaraa o te senekele 20, ua oti te Bibilia i te neneihia na roto e 94 reo no Europa. Ua faaara oia i te feia haapii Bibilia i taua tuhaa o te ao ra e, e tupu te tahi mau ohipa o te faaaueue i te ao nei i te hopea o te Tau o te mau Etene i te matahiti 1914, e ua tupu mau iho â! (Luka 21:24) Hou te matahiti tapaohia 1914 e hope ai, ua neneihia te Bibilia, te taatoaraa aore ra te tahi mau buka, na roto 157 reo no Afirika, amuihia ˈtu i te mau Bibilia i faaohipa-rahi-hia na roto i te mau reo Beretane, Farani e Potiti. Ua haamauhia ïa te niu no te haapiiraa i te mau parau mau faatiamâ i te pae varua a te Bibilia, i te feia haehaa no roto i te mau opu fetii e te mau nunaa taata e rave rahi no taua fenua ra.

15. A haamata ˈi te mau mahana hopea, ua noaa mai te Bibilia i roto i teihea faito na roto i te mau reo o te nunaa i Marite ma?

15 I te tau a ô ai te ao nei i roto i te mau mahana hopea i tohuhia na, ua opere-rahi-hia te Bibilia na Marite ma. Ua afai mai hoi te feia no Europa mai i ta ratou Bibilia na roto i to ratou mau reo huru rau atoa. Ua haamata ïa te hoê porotarama haapiiraa rahi i te Bibilia, ma te mau oreroraa e te opere-rahi-raa i te mau buka Bibilia neneihia e te Feia Haapii Bibilia na te Ao nei, te iˈoa ïa o te mau Ite no Iehova i taua tau ra. Oia atoa, ua rave-aˈena-hia te ohipa neneiraa i te Bibilia na te mau taiete Bibilia na roto e 57 reo ê atu no te pahono i te mau hinaaro o te mau huiraatira tumu no te Afa Fenua Tooa o te râ.

16, 17. (a) Ua noaa mai te Bibilia i roto i teihea faito i te taeraa te tau no te pororaa ati aˈe te ao nei? (b) Mea nafea te Bibilia i te riro-mau-raa ei buka o tei vai maite e e mana rahi to ˈna?

16 I te taeraa i te taime no te pororaa i te parau apî maitai ati aˈe te ao nei hou “te hopea” e tae mai ai, e ere ïa te Bibilia i te hoê buka apî i Asia e i te mau motu no Patitifa. (Mataio 24:14) Ua nenei-aˈena-hia hoi na roto i na reo e 232 o taua tuhaa o te fenua ra. Vetahi, e mau Bibilia taatoa ïa; e rave rahi e mau huriraa o te mau Papai Heleni Kerisetiano; e vetahi atu, hoê anaˈe ïa buka o te mau Papai Moˈa.

17 Oia mau, aita te Bibilia i vai noa mai te hoê taoˈa tahito. I rotopu i te mau buka atoa e vai nei, oia te buka huri-rahi-roa ˈˈe-hia e te opere-rahi-roa ˈˈe-hia. Apitihia i taua tapao no te farii maitai o te Atua ra, te tupu ra te ohipa i papaihia i roto i taua buka ra. Te faatupu atoa ra ta ˈna mau haapiiraa e te varua i faaurua mai ia ˈna, i te hoê mana vai maoro i nia i te oraraa o te mau taata no te mau fenua e rave rahi. (Petero 1, 1:24, 25) Mea rahi râ â te ohipa e tupu i muri iho—oia mea rahi.

Te haamanaˈo ra anei outou?

◻ Eaha “te parau a to tatou Atua” e vai e a muri noa ˈtu?

◻ Eaha te mau tamataraa i ravehia no te faaore i te Bibilia, e ma teihea mau faahopearaa?

◻ Mea nafea te tiaraa hape ore o te Bibilia i te parururaahia?

◻ Mea nafea te faaiteraa te Atua i ta ˈna opuaraa i te riroraa ei parau ora?

[Tumu parau tarenihia i te api 12]

Ua ite mau anei tatou e eaha tei papaihia i roto i te Bibilia i te matamua ra?

Tau 6 000 parau papai-rima-hia na roto i te reo Hebera e haapapu ra i te mau Papai Hebera. No ǒ roa mai vetahi i te tau hou te anotau kerisetiano. Tau 19 aˈe parau papai e vai nei no te taatoaraa o te mau Papai Hebera, no ǒ mai ïa i te tau hou i itehia mai ai te matini neneiraa parau. Hau atu, no taua tau atoa maira, te vai nei te mau huriraa i ravehia na roto e 28 reo ê atu.

No te mau Papai Heleni Kerisetiano, tau 5 000 parau papai na roto i te reo Heleni tei haaputuhia mai. No ǒ mai hoê i te tau hou te matahiti 125 T.T., tau matahiti noa ïa i muri aˈe i te taime papairaa matamua. E te manaˈohia ra e no ǒ mai te tahi mau tuhaa i te tau na mua ˈtu. No e 22 o na buka faauruahia e 27, te vai nei 10 tae atu i te 19 parau papai-rima-hia e te reta orarahi. O te Apokalupo te buka mea iti roa ˈˈe ta ˈna mau parau papai-rima-hia, e toru anaˈe hoi, i roto i teie tuhaa o te Bibilia. Hoê parau papai o te taatoaraa o te mau Papai Heleni Kerisetiano, no ǒ mai ïa i te senekele 4 T.T.

Aita ˈtu papai tahito o tei turuhia e teie rahiraa parau haapapuraa tahito.

    Papai reo Tahiti (1985-2025)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono