VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w87 1/7 api 3-8
  • ‘Aore roa o te paieti ore ra e hau’

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • ‘Aore roa o te paieti ore ra e hau’
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1987
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • “Te Atua [e horoa mai i te] hau”
  • Te omuaraa no te hoê au-ore-raa
  • Te [Tamaiti hui arii] o te faufaa i faaauhia
  • I te “tau i haapaohia ra”
  • Te “taime hopea”
  • “I to ˈna iho hopea”
  • Te re hopea a Mihaela, te Tamaiti huiarii rahi ra
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1993
  • Te arii no apatoerau ia tae i te mau mahana hopea
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2020
  • O vai te arii no apatoerau i teie mahana?
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2020
  • Te faainoraa te hoê arii i te vahi moˈa o Iehova
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1993
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1987
w87 1/7 api 3-8

‘Aore roa o te paieti ore ra e hau’

“Aore roa o te paieti ore ra e hau, te na reira maira tau Atua.” — ISAIA 57:21.

1, 2. a) Eaha ta te rahiraa o te taata e manaˈo nei no nia i te oraraa no a muri aˈe o te huitaata nei? b) Eaha te faahopearaa e noaa nei i te mau taata i roto i ta ratou mau tutavaraa e faatupu i te hau?

“TE ORA noa nei au ma te manaˈo e e nehenehe te ao nei e parari taue noa mai.” Teie mau parau peapea mau, ta te vea ra Psychology Today i papai, na te hoê ïa taurearea e haere i te hoê fare haapiiraa tuarua marite, i faahiti. Te mǎtaˈu nei oia inaha, te manaˈo ra oia e fatata roa te hoê tamaˈi atomi i te haamou roa i te huitaata nei. Mai teie te huru ta te tahi potii rusia e haere noa râ i te haapiiraa, faataaraa mai i te hoê tamaˈi atomi: “E riro hoi te mau mea ora atoa i te mou roa: aita ˈtura ïa e matie faahou, aita e tumu raau faahou, aita e mau mea heeuri faahou.” Auê ïa hohoˈa riaria mau e! E te manaˈo nei hoi te taata e e nehenehe mau â te reira e tupu. I roto i te hoê tuatapaparaa i ravehia aita i maoro aˈenei, e maha ahuru i nia i te hanere o te mau taata i uiuihia tei parau e “e riro mau hoi” i te itehia te hoê tamaˈi atomi na mua ˈˈe i te matahiti 2000. — Luka 21:26.

2 Ua papu atoa i te mau faatere o te ao nei i taua ati nei. I muri aˈe i te tamaˈi rahi hopea, ua haamau ratou i te Hau amui no te tamata, ma te faufaa ore râ hoi, i te hopoi mai i te hau e te ino ore mau no te huitaata nei. Maori te reira, ua itea maira i te mau matahiti i muri aˈe i te tamaˈi, i te hoê au ore tuutuu ore i rotopu i na hau puai roa ˈˈe e piti e mau ra i te mauhaa atomi. I tera taime, te farerei ra te mau faatere o na puai nei no te tamata i te tamǎrû i te mau hepoheporaa e itea nei e te mau nunaa, e ere râ hoi te mau faahopearaa i te mea faahiahia roa. E noa ˈtu â ïa e te pure nei te mau tia mana faaroo ia tupu maori te hau, mai te mea ra ïa e te huru tupuraa e itehia nei mai ta Isaia ïa e faatia mai nei: “Inaha hoi te feia puai ua rahi roa te auê i rapaeau; e te mau vea hau ua rahi te oto.” — Isaia 33:7.

3. No te aha te taata e ore ai e manuïa i te faatupu i te hau?

3 Ua ite te mau kerisetiano i faaarahia e no te aha râ te mau taata politita e ore roa ˈi e nehenehe e haamau i te hau e tia i te vairaa. Ua papu hoi ia ratou e: ia vaiiho noa te taata e na te miimii, te riri uˈana, te nounou, te teoteo e te huru faateitei e faatere ia ratou, eita roa ˈtu ïa te hau e itehia (hiˈo Iakobo 4:1). Taa ê atu i te reira, aita te taata e haavî maitai ra i te mau ohipa e tupu ra. Teie râ hoi ta te Bibilia e parau mai nei: “Te vai noa nei to te ao atoa i raro aˈe i taua varua ino ra.” (Ioane 1, 5:19; Korinetia 2, 4:4). E, ua faataa-maitai-hia mai te huru o te ao nei, i raro aˈe i te faatereraa a taua varua ino nei e Isaia: “E au râ te taata ino i te miti faaea ore nei (...). Aore roa o te paieti ore ra e hau, te na reira maira tau Atua.” — Isaia 57:20, 21.

“Te Atua [e horoa mai i te] hau”

4. O vai anaˈe ra te taata hoê roa o te nehenehe e haamau i te hau i nia i te fenua nei?

4 Te mau parau ta tatou i faahiti aˈenei, e ere ïa te auraa e mou roa te huitaata nei i roto i te hoê tamaˈi atomi, e riro râ te tumu no te hau hoê roa ta tatou e nehenehe e fanaˈo ei tumu taa ê atu i te taata nei. Auaa râ hoi e taua Tumu ra, o te Atua ra ïa o Iehova, “te Atua [e horoa mai i te] hau”. (Roma 16:20.) E mana to Iehova no te patoi atu i te huru faaohiparaa a Satani e no te ‘haamaitai mai i to ˈna taata i te tuuraa mai i te hau ra’. (Salamo 29:11.) Hau atu â, ua horoa maira oia i teie nei parau tǎpǔ mahanahana mau, i te na ôraa e: “Area te feia mǎrû ra, e parahi ïa ratou i te fenua, e oaoa ratou i te rahi o te hau ra.” — Salamo 37:11.

5. a) Eaha te mau haamaramaramaraa no nia i ta ˈna opuaraa e haamau i te hau, ta Iehova e horoa mai nei na roto i te arai o ta ˈna peropheta ia Daniela? b) no te aha tatou e tia ˈi ia anaanatae i taua parau tohu ra e faaitehia maira e Daniela?

5 E rave rahi matahiti i teie nei, to Iehova faahitiraa mai i roto i te hoê parau ta ˈna i faaite no nia i te tupuraa tera e tera ohipa e faaoti atu ai, maoti oia ra, na roto i te haamauraa i te hau i nia i te fenua nei. Na roto i te arai o te hoê melahi, ua parau atura oia i ta ˈna peropheta haapao maitai ra ia Daniela no nia i te “mau mahana hopea ra”, oia hoi no nia i to tatou nei tau (Daniela 10:14). Ua tohu mai oia i te parau no nia i te au-ore-raa i rotopu i na hau puai roa ˈˈe e ua faaite maira hoi oia e fatata roa taua au-ore-raa i te hope na roto i te hoê ravea o te ore roa ˈtu e manaˈohia ra e na Puai rarahi e piti nei. Taa ê atu i te reira, ua tǎpǔ mai oia e monohia taua huru tupuraa manaˈo-ore-hia ra e te hoê hau mau. Mea faufaa roa taua parau tohu nei no te mau kerisetiano. Te faaite mai nei hoi e tei hea mau na tatou i roto i te tupuraa o te Tuatapaparaa e te faaitoito mai nei hoi i ta tatou opuaraa e mau ra: oia mau, te hinaaro nei tatou e faaatea ê roa mai ia tatou i te mau au-ore-raa e itehia nei i roto i te ao nei, a tiai noa ˈtu ai ma te faaoromai ia ohipa mai te Atua no tatou. — Salamo 146:3, 5.

Te omuaraa no te hoê au-ore-raa

6. Eaha te mau ohipa i tupu tei aratai tia mai i te au-ore-raa e itehia nei i rotopu ia na puai rahi e piti?

6 I te parau mau, e ere roa ˈtu te au-ore-raa e vai ra i teie mahana i rotopu i na Puai rarahi e piti, i te ohipa apî i roto i te ao nei; o te hoê râ ohipa teie tei tupu mea maoro i teie nei e o te tamau noa nei â i te tupu. I muri aˈe i te toparaa te hau emepera e faatere na i te ao taatoa nei e tei haamauhia e Alesanedero Rahi, ua haru aˈera e piti na tenerara o te nuu tahito a te hau emepera, i te faatereraa i Suria e i Aiphiti. E tupu atura ïa te hoê au-ore-raa maoro, o te aratai tia mai, na roto i te roaraa o te tau, i te au-ore-raa e itehia i rotopu ia raua e i to raua mau mono. Ua mairihia raua te arii no apatoerau e te arii no apatoa, no te mea tei te pae apatoerau e te pae apatoa o te fenua e faaeahia ra e te nunaa o te Atua, to raua vairaa. Ua tohuhia mai hoi te tupuraa taua au-ore-raa ra i roto i te roaraa o te aamu na te peropheta ra o Daniela na roto i te arai o te hoê melahi.

7. a) Nafea tatou e ite ai e tei roto atoa te mau varua itea-ore-hia i te mau ohipa a te taata nei? b) O vai, i te omuaraa ra, te arii no apatoerau e te arii no apatoa, e mea nafea to taua au-ore-raa i te haamataraa?

7 Te faaite na mua maira te melahi e mea nafea, ma te turuhia e Mikaela, to ˈna aroraa i te mau ‘tamaiti hui arii’ no Peresia e no Iavana [Heleni], oia hoi i te mau varua (Daniela 10:13, 20 e tae atu i te Da 11:1). Te haapapu maira taua orama no nia i te mau reva varua e e ere noa te taata nei tei ô mai i roto i teie mau aroraa i rotopu i te mau nunaa. O te mau puai demoni itea-ore-hia e te mata taata nei atoa râ, aore ra mau “[tamaiti hui arii]”, e tia noa ra i muri mai i te mau tia mana o teie nei ao. Teie râ, mai te mau tau tahito mairâ, e “[tamaiti hui arii]” ta te nunaa o te Atua oia hoi o Mikaela, no te faaitoito mai ia ˈna ia nehenehe oia ia aro atu i taua mau puai demoni ra (Ephesia 6:12). I muri iho, e tuu te melahi i te tapao i nia i te au-ore-raa e vai ra i rotopu i te fenua Suria e te fenua Aiphiti, i te na ôraa e: “Ei reira e etaeta ˈi te arii no apatoa, [oia, te hoê o to ˈna mau tamaiti hui arii].” (Daniela 11:5a). Te arii no apatoa e parauhia ra i ǒ nei o Ptolémée I ïa, e faatere na i nia ia Aiphiti; ua haru maira hoi oia ia Ierusalema i te matahiti 312 hou to tatou nei tau. Te faahiti ra te melahi i muri iho i te parau no te tahi atu â arii oia hoi “oia ˈtura tei mana; e riro hoi taua mana no ˈna ra ei mana rahi”. (Daniela 11:5b.) O te arii apatoerau teie e parauhia nei o Séleucus I Nicator, o te riro to ˈna basileia oia hoi o Suria, i te puai aˈe ia Aiphiti.

8. Eaha te faahopearaa i teie mahana i nia i te mau kerisetiano, to te haapuraa faahiahia mau o taua tuhaa matamua o te parau tohu ra a te melahi no nia i te arii no apatoerau e te arii no apatoa?

8 Te tamau râ te melahi i te horoa mai e rave rahi mau haapapuraa no nia i te au-ore-raa e iteahia mai i rotopu i te mau faatere no Suria e no Aiphiti (Daniela 11:6-19). No nia i te huru papu maitai o taua mau parau tohu nei, ua aratai aˈera te reira vetahi mau taata ia manaˈo e no muri roa mai te buka a Daniela a tupu ai te mau ohipa ta ˈna e faatia raa; te faaitoito mai nei râ te reira i te faaroo o te mau kerisetiano e te haapapu mai nei ia ratou e e tupu mau â te taatoaraa o te parau tohu no nia i “te mau mahana hopea” i to tatou nei tau.

Te [Tamaiti hui arii] o te faufaa i faaauhia

9. Eaha ta te ohipa a te arii no apatoerau i faatupu a fanauhia mai ai Iesu i Bete-lehema?

9 Eiaha roa ˈtu tatou e manaˈo e faahiti mai te melahi i te iˈoa o te mau faatere tataitahi mai Ptolémée e tae roa mai i te mau faatere politita o te mau “mahana hopea” nei. Eiaha, te taa ra râ ia tatou e i muri aˈe i te irava 19, te haere tia mai nei te parau tohu i nia i te mau matahiti hou te senekele kerisetiano. Oia mau, teie hoi ta tatou e taio: “Ei reira e tia mai ai te hoê mai ia ˈna ra [te arii no apatoerau], o te tono i te tahi titau i te hinuhinu o taua basileia ra.” (Daniela 11:20). I taua tau ra, e mataeinaa roma te fenua Suria e na te emepera roma ra o Auguso e tia na no te arii no apatoerau. E e riro te tapaoraa iˈoa ta ˈna e faaue e ia ravehia, i te faafanau ia Iesu i Bete-lehema eiaha râ i Nazareta. — Luka 2:1-7; Mika 5:2.

10. Te huti râ te melahi i to tatou ara-maite-raa i nia i teihea ˈtu â auraa i rotopu i te arii no apatoerau e te Mesia?

10 I muri aˈe ia Auguso, o Tiberio ïa tei faatere mai: te hoê taata ino mau ta te melahi e parau ra e “te tahi taata vahavahahia ra”. (Daniela 11:21.) I raro aˈe i ta ˈna faatereraa, ua tapeahia ˈˈera te hoê orureraa atâata mau i te otia i te o te Hau emepera roma e ua hau aˈera hoi i taua otia ra, e inaha, tupu atura hoi teie parau tohu o te na ô ra e: “E te nuu o te fenua ninahia ra, e nina-atoa-hia ïa mua ia ˈna, e e ofatihia.” I raro aˈe atoa i ta ˈna faatereraa to Iesu haapoheraahia na te mau faehau roma; e inaha, tupu atura hoi te parau tohu a te melahi e na ô ra e e ofatihia te “[Aratai o te faufaa ra]”. — Daniela 11:22; 9:27.

I te “tau i haapaohia ra”

11. a) I te matahiti 1914, o vai te arii no apatoerau e te arii no apatoa? b) Eaha te parau tohu i tupu “i te tau i haapaohia ra”?

11 I te pae hopea, te aratai tia ra te parau tohu ia tatou i te “tau i haapaohia ra”, i te matahiti 1914 (Daniela 11:27; Luka 21:24). I taua tau ra, e ere atura ïa te nunaa o te Atua mai mutaa ihora. I te mea hoi e ua faarue o Iseraela i te tino nei i te Mesia, ua riro maira ïa te nunaa maitihia a Iehova ei Iseraela i te pae varua, ei amuiraa no te mau kerisetiano faatavaihia i te varua (Petero 1, 2:9, 10). Ua taui atoa na arii e piti. Mea papu maitai atura ïa e o te fenua Beretane, e to ˈna hoa politita oia hoi te mau Etats-Unis no Marite, tei riro mai ei arii no apatoa; area te fenua Helemani ra o ˈna ïa te arii no apatoerau. Ua faaitehia te Tamaˈi rahi Matamua mai teie te huru: “Ia tae i te tau i haapaohia ra, e hoˈi faahou ai oia i te pae i apatoa ra; e ore râ e riro mai tei a mutaa ihora,e mai tei muri aˈe hoi.” (Daniela 11:29). E noaa te re i roto i taua tamaˈi ra i te arii apatoa. E taa ê mau atura ïa te huru tupuraa i to ˈna huru “mutaa ihora”, a tia mai ai o Roma no te arii apatoerau.

12. Eaha te mau ohipa i tupu i roto i te ao nei mai te matahiti 1914 mai tei faaite-atea-hia mai i roto i te mau parau tohu ta te melahi i faaite atu ia Daniela?

12 Te faaite maira te melahi i muri iho i te parau no te tataˈuraa i rotopu i na arii toopiti mai te matahiti 1914 atu e, oia hoi ta raua huru patoiraa ˈtu i te nunaa o Iehova. Te tohu atoa ra oia no nia i te faraa mai te “mea faufau e ano ai ra i roto”, oia hoi i teie mahana te mau Hau amui (Daniela 11:31). E ohipa politita te haamauraahia te mau Hau amui i reira na arii toopiti i te amui-tahi-raa ˈtu no te haamau i te hau. Eita roa ˈtu râ taua ohipa nei e manuïa no te mea te patoi nei oia i te Basileia o te Atuab (Mataio 24:15; Apokalupo 17:3, 8). E i te pae hopea, te aratai nei te melahi i to tatou ara-maite-raa i nia i te “taime hopea ra”. — Daniela 11:40.

Te “taime hopea”

13. a) E tano te parau ra “te taime hopea” i roto i teie tuhaa o te parau tohu, i te aha? b) O vai, mai te hopearaa mai â o te Piti o te Tamaˈi rahi matamua, te arii no apatoerau e te arii no apatoa?

13 Eaha ïa taua tau e parauhia ra? I te tahi taime, te faahoro ra te parau ra “taime hopea” i nia i te tau te amuiraa o te mau mea nei e hope ai, taime e haamata i te matahiti 1914 e tae atu i Aramagedo (Daniela 8:17, 19; 12:4). Teie râ ua faaite-atea-ê-hia mai na te mau ohipa e tupu i te matahiti 1914, te “tau i haapaohia ra”, i te Da 11 irava 29; e ua aratai atea â te mau parau i muri aˈe o te parau tohu a te melahi ia tatou, i roto i te tauc. No reira, e faahiti ïa te “taime hopea” e faaitehia ra i roto i te Da 11 irava 40, i te mau tuhaa hopea o te aroraa i rotopu i te arii apatoerau e te arii apatoa a 2 300 matahiti i teie nei. No reira, e tamau â tatou i ta tatou taioraa ma te hoê anaanatae rahi, inaha, e tuatapapa tatou i teie nei i te mau ohipa e tupu i roto i te hoê tau e fatata roa maira. I teie nei, ua aratai te mau aroraa e faaaueue ra i te ao nei e ia ravehia te tahi â mau tauiraa i roto i te hiroa tumu mau o na arii toopiti. Mai te toparaa mai â te mau puai nazie e fasciste, a hope ai te Piti o te Tamaˈi rahi, ua itea aˈera tatou i te hoê au-ore-raa i rotopu i na puai rahi e piti, oia hoi te arii no apatoerau e faatere ra i nia e rave rahi mau nunaa, e te rahiraa teie e haˈa nei no te huru oraraa totiare anaˈe, e te tahi ra oia hoi te arii no apatoa, e faatere ïa oia i nia i te mau fenua ona.

14. Mea nafea to te melahi faataaraa mai i te parau no te arii no apatoerau?

14 Ua faataa-papu-hia mai te huru feruriraa o te arii hopea no apatoerau i roto i te Da 11 mau irava 37 e 38. “E ore oia e haapao i te Atua o to ˈna ra mau metua (...). I to ˈna ra vahi oia e faatura ˈi i te Atua o te mau vahi etaeta ra; e atua hoi tei ore i itea e to ˈna ra mau metua; ta ˈna ïa e faatura, ma te auro, e te ario, e te mau ofai maitatai, e te mau mea hinaarohia ra.” E ere anei taua faataaraa nei i te mea maramarama maitai? I teie mahana, te faaitoito mai nei te arii no apatoerau ia ore te taata ia tiaturi i te Atua, ma te faarue hoi i te mau atua e haamorihia na i mutaa ihora e te mau arii no apatoerau. Mea au aˈe na ˈna e tuu i to ˈna tiaturiraa i roto i te mau mauhaa tamaˈi, te “atua o te mau vahi etaeta ra”. Ua turu taua huru feruriraa nei e ia rave-uˈana-hia te mau mauhaa tamaˈi e e hopoia rahi mau hoi ta taua na arii toopiti nei, inaha, ua taeahia te haamauˈaraa i ravehia e te arii no apatoerau anaˈe ra, i nia i te faito fatata 36 000 miria farane patitifa i te matahiti 1985 ra. Auê ïa tusia rahi ‘auro, ario e te mau ofai maitatai, e te mau mea hinaarohia ra’ i pûpûhia ˈtu na te atua mâha ore i te pae no te mau mauhaa tamaˈi e!

15, 16. a) Eaha te faahopearaa o te au-ore-raa e vai ra i rotopu i te arii no apatoerau e te arii no apatoa? b) Eaha ˈtura ïa te mau faahopearaa i nia i te nunaa o te Atua?

15 Eaha ïa te faahopearaa o te au-ore-raa i rotopu i na arii toopiti nei? Teie ta te melahi e parau ra: “Ia tae râ i te taime hopea ra e nenei mai ai te arii i apatoa ra ia ˈna; e haerehia maira oia e te arii no apatoerau ra mai te puahiˈohiˈo ra, ma te pereoo anaˈe, e te faahoro puaahorofenua ra, e ma te pahi atoa e rave rahi.” (Daniela 11:40; Mataio 24:3). Mea papu maitai atura ïa e eita roa ˈtu te mau apooraa rahi roa ˈˈe e ravehia nei e faaore i te au-ore-raa e vai nei i rotopu i na puai Rarahi toopiti. E nehenehe hoi te mau hepoheporaa a te mau “patoitoiraa” e faatupuhia ra e te arii no apatoa e te mau faatihaehaeraa a te arii no apatoerau e ite i te tahi mau fifi ino mau; ia au râ i te aamu a Daniela, e riro te arii no apatoerau i te rave i te tahi ohipa ino rahi taa ê maud.

16 E mau maha fifi taa ê mau te mau mahana hopea no te nunaa o te Atua, teie e hamani-ino-hia nei i teie senekele e XX e na arii toopiti nei. Te faaara mai nei te melahi e e “faaô atoa hoi oia i roto i te fenua e hinuhinu ra, e rave rahi hoi te fenua e huri-tumu-hia ˈtu”. Te “fenua hinuhinu” e parauhia ra o te fenua ïa o te nunaa o te Atua. No reira, te auraa te mau parau a te melahi, a haru noa ˈi oia e rave rahi mau nunaa, oia hoi te aro atoa ra ïa te arii apatoerau i te tuhaa pae varua o te nunaa o Iehova (Daniela 8:9; 11:41-44; Ezekiela 20:6). Te na ô faahou ra te parau tohu i te Da 11 irava 45 e: “Na ˈna e haamau i to ˈna iho tiahapa, to ˈna iho fare i ropu i na miti ra i nia i te mouˈa moˈa hanahana ra. Te auraa ra, te faaineine ra oia ia ˈna no te aro atu i te hoê aroraa hopea, i te paradaiso i te pae varua o te nunaa o te Atua.

“I to ˈna iho hopea”

17. Eaha te ohipa manaˈo-ore-hia o te faahae i te arii no apatoerau?

17 I taua taime ra râ e tupu mai ai te hoê ohipa ta te arii no apatoerau e ta te arii no apatoa i ore roa ˈtu i manaˈo. Ia au i te parau tohu a te melahi, “e aehuehu râ oia i te parau no te hitia o te râ mai e no te pae i apatoerau; i haere ai oia ma te riri rahi ia pau, e ia faahope roa te taata e rave rahi no te pohe roa”. — Daniela 11:44.

18. a) No hea mai te mau “parau” apî i faaitehia mai e te melahi? b) Eaha ihora ïa te roohia i nia i te arii no apatoerau i te pae hopea?

18 Eaha mau na ïa taua mau parau apî ra? Aita te melahi e haapapu maira i te reira, te faaite maira râ oia no hea mai taua mau parau ra: “no te pae hitia o te râ” mai; e inaha, te parauhia ra hoi te Atua ra o Iehova e o Iesu Mesia “te hui arii o te hitia o te râ ra”. (Apokalupo 16:12.) No te pae “apatoerau” atoa mai taua mau parau apî ra, e te faahohoˈa ra te Bibilia i te mouˈa ra o Ziona, te oire o te Arii rahi ra o Iehova, mai te huru ra ïa te tia ra i “te pae apatoerau ra”. (Salamo 48:2.) E mau “parau” apî atura ïa teie no ô mai i te Atua ra o Iehova e ia Iesu Mesia ra, o te turai nei i te arii no apatoerau ia rave i ta ˈna aroraa hopea. E mau faahopearaa iino mau â to te reira i nia ia ˈna. Teie hoi ta te hopearaa o te Da 11 irava 45 e parau mai nei: “E tae râ oia i to ˈna iho hopea, e aore roa o ˈna e tauturu.”

19. a) Eaha te mau faahopearaa taa ê ta te ao nei e ta te “feia paieti” e ite atu? b) Eaha ˈtu â te tahi mau uiraa te tia mau ia pahonohia?

19 Aita roa ˈtu “o te paieti ore ra e hau” mau (Isaia 57:21). Aita, e vai mai râ te aamu o te arii no apatoerau e tae roa ˈtu i te hopea e tapaohia e te tamaˈi. Te tǎpǔ mai nei râ Iehova i ta ˈna mau tavini haapao maitai e: “Na te feia piˈo ore hoi e parahi i te fenua, e te feia parau-tia te haapapuhia i reira, e tâpû-ê-hia râ te paieti ore i te fenua nei, e te feia i rave i te hara ra, e taihitumuhia ïa.” (Maseli 2:21, 22). Eaha ihora râ te tupu i nia i te arii no apatoa ia “tae [te arii no apatoerau] ra i to ˈna hopea”? Eaha hoi te roohia i nia i te mau kerisetiano ia “haamau [oia] i to ˈna iho tiahapa [faaauhia i te mau fare hui arii]”, ma te haamǎtaˈu i te mau tavini o te Atua (Daniela 11:45)? Nafea hoi te hau ia haamauhia i nia i te fenua nei? Mai ta tatou e tuatapapa i roto i te mau tumu parau i mua nei, ua pahono mai Iehova i taua mau uiraa nei na roto i te arai o ta ˈna melahi.

[Nota i raro i te api]

a No te tahi atu â mau haamaramaramaraa, a hiˈo i te buka ra “Que ta volonté soit faite sur la terre”, pene ahuru, neneihia na te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.

b Mai te peu e hinaaro outou i te tahi atu â mau haamaramaramaraa no nia i teie tuhaa o te parau tohu, a taio i te buka ra “Que ta volonté soit faite sur la terre”, pene ahuru ma hoê.

c E nehenehe atoa tatou e tapao mai e i te irava 35, tei mua â te “taime hopea”.

d A hiˈo i te buka ra “Que ta volonté soit faite sur la terre”, api 298 e tae atu i te api 303.

Eaha te faataaraa?

◻ Eaha te mau taata varua tei faaô noa na ia ratou i roto i te mau ohipa politita a te taata nei?

◻ O vai te arii no apatoerau e te arii no apatoa i te matahiti 1914 ra?

◻ Mea nafea te arii no apatoerau ia haamori i teie mahana i te atua o te mau vahi etaeta ra?

◻ Eaha te tamataraa a te arii no apatoerau i nia i te nunaa o te Atua?

◻ Eaha hoi te roohia i nia i te arii no apatoerau i te pae hopea?

[Hohoˈa fenua/Hohoˈa i te api 5]

(Hiˈo i te papai)

Miti Rahi

Suria

Iudea

Aiphiti

[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 3]

U.S. National Archives

    Papai reo Tahiti (1985-2025)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono