VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w96 15/11 api 8-9
  • Ua tamau maite o Daniela i te tavini i te Atua

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Ua tamau maite o Daniela i te tavini i te Atua
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te hoê opuaraa ino
  • Aita o Daniela i aueue
  • Te haapiiraa no tatou
  • Tei roto Daniela i te apoo î i te mau liona
    Ta ˈu e haapii no roto mai i te Bibilia
  • O Dariu—Te hoê arii manaˈo parau-tia
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1998
  • Manaˈo faufaa o te buka a Daniela
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2007
  • Buka Bibilia numera 27—Daniela
    “Te mau Papai atoa, e mea faaurua ïa e te Atua e e mea faufaa”
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
w96 15/11 api 8-9

Ua rave ratou i te hinaaro o Iehova

Ua tamau maite o Daniela i te tavini i te Atua

E MEA varavara ia taui taue noa te tereraa o te aamu. Inaha, o te reira hoi te ohipa i tupu i te matahiti 539 ra hou to tatou nei tau, i to te Hau emepera Babulonia faatahuriraahia na to Medai e to Peresia tau hora noa i te maoro. I taua matahiti ra, te ora ra te peropheta a Iehova, o Daniela, ei ati Iuda i hopoi-ê-hia i Babulonia e fatata e 80 matahiti te maoro. Peneiaˈe i te 90raa o to ˈna matahiti, ua faaruru o Daniela i te hoê o te mau tamataraa rahi roa ˈˈe o to ˈna taiva ore i te Atua.

I muri aˈe te toparaa o Babulonia, e au ra e mea maitai te mau mea i te omuaraa no Daniela. O Dariu no Medai te arii apî, e 62 matahiti to ˈna e mea farii maitai oia ia Daniela. Te hoê o te mau ohipa matamua ta Dariu i rave ei arii, o te nominoraa ïa 120 tavana e te faatoroaraa e toru auvaha.a O Daniela te tahi o teie na taata toroa e toru. Ma te farii i te aravihi faahiahia roa o Daniela, ua hinaaro atoa o Dariu e faatoroa ia ˈna ei faatere hau nui! I muri noa ˈˈe râ, ua tupu te hoê mea o tei faataui taue i te mau opuaraa a te arii.

Te hoê opuaraa ino

Ua haafatata ˈtu te mau hoa toroa o Daniela, e te hoê pǔpǔ rahi o te mau tavana, i te arii ma te hoê opuaraa ino. Ua taparu ratou ia Dariu e haamau i te hoê ture e parau ra e: “Te taata ia ani i tana aniraa i te taata nei, e te Atua atoa hoi, maori râ ia oe ra, e te arii, e aita i hope na mahana e toru ahuru, e hurihia ïa i roto i te apoo o te mau liona ra.” (Daniela 6:7) E au ra i te manaˈoraa o Dariu, te faˈi ra teie mau taata i to ratou taiva ore ia ˈna. Ua haaferuri atoa paha oia e e tauturu teie ture ia ˈna, te hoê taata ê, ia haapuai i to ˈna tiaraa upoo no te basileia.

Teie râ, aita te feia mana e te mau tavana i faaau atu i teie faaueraa mana no te turu i te tiaraa o te arii. Te “imi” ra ratou “i te tahi pariraa ˈtu ia Daniela i taua basileia ra; aita aˈera râ i itea ia ratou te pariraa ˈtu, e te ino; no te mea e parau haavare ore ta ˈna, e aore roa e hapa e te ino i itea ia ˈna.” Ua haaferuri ïa teie mau taata manaˈo ino e: “Aita roa a tatou e pariraa e itea i teie nei taata ia Daniela nei, maori râ ei te ture a to ˈna iho Atua e noaa ˈi.” (Daniela 6:4, 5) I to ratou iteraa e te pure ra o Daniela ia Iehova i te mau mahana atoa, ua imi ihora ratou i te ravea no te faariro i te reira ei hapa rahi o te faautuahia i te utua pohe.

Peneiaˈe, ua atuatu te feia mana e te mau tavana i te riri i nia ia Daniela no te mea ua “hau ê . . . [oia ia ratou], no te mea ua hau ê to ˈna aau; te manaˈo ra hoi te arii e tuu ia ˈna i nia i taua fenua atoa ra.” (Daniela 6:3) Ua faatupu paha te haerea parau-tia o Daniela i te hoê taotiaraa tei ore i fariihia no te patoi i te ohipa taviri e te ohipa peta. Noa ˈtu eaha te tupuraa, ua turai teie mau taata i te arii ia tarima i te faaueraa mana, ma te faariro i te reira ei tuhaa no “te ture a to Medai e to Peresia, e ore e ruri-ê-hia ra.”—Daniela 6:8, 9.

Aita o Daniela i aueue

I muri aˈe i to ˈna faarooraa i te ture apî i haamauhia, ua faaea anei o Daniela i te pure ia Iehova? Aita roa ˈtu! Ma te tuturi i roto i te piha i nia mai o to ˈna fare, ua pure oia i te Atua e toru taime i te mahana hoê, “mai ta ˈna hoi i na reira i mutaa ihora.” (Daniela 6:10) A pure noa ˈi oia, “ua haaputuputu maira” to ˈna mau enemi, “e ite atura ia Daniela i te pureraa e te aniraa ˈtu i to ˈna Atua.” (Daniela 6:11) I to ratou faaiteraa ˈtu i te reira i te arii, ua peapea o Dariu e te ture ta ˈna i tarima no nia ïa ia Daniela. Te faatia ra te aamu e: “Ua faaitoito ihora oia e mairi noa ˈtura te mahana i te faaoraraa ia ˈna.” Eita atoa râ ta te arii e nehenehe e faaore i te ture o ta ˈna i haamau. Ua hurihia ˈtura ïa o Daniela i roto i te apoo o te mau liona, i te hoê vahi i heruhia aore ra i raro i te fenua. “O to Atua ta oe i haamori tamau maite ra, na ˈna oe e faaora,” o ta te arii ïa i haapapu atu ia Daniela.—Daniela 6:12-16.

I muri aˈe i te hoê rui taoto ore e te tamaa ore, ua haere oioi atura o Dariu i te apoo ra. Te ora noa ra o Daniela e aita e pahure i nia ia ˈna! Ua oioi aˈera te pahonoraa a te arii. Ua faaue atura oia ia hurihia te mau enemi o Daniela e to ratou mau utuafare i roto i te apoo o te mau liona ra ei faautuaraa. Ua faaite atoa o Dariu e ati aˈe te basileia e “ia rurutaina outou e ati noa ˈˈe e to ˈu nei basileia, e ia mǎtaˈu i te aro o te Atua o Daniela.”—Daniela 6:17-27.

Te haapiiraa no tatou

Ua riro o Daniela ei hiˈoraa maitai roa no te haapao maitai. Ua ite atoa te arii, aita hoi e haamori ra ia Iehova, e ua “tamau maite” o Daniela i te tavini Ia ˈna. (Daniela 6:16, 20) Te auraa o te taˈo tumu Aramea i hurihia na roto i te parau ra “tamau maite,” “faaohu noa” ïa. Te turu ra oia i te tuutuu ore. Te faataa maitai ra te reira i te taiva ore fati ore o Daniela ia Iehova!

Ua faatupu o Daniela i te hoê huru tamau maite na mua roa ˈˈe oia a hurihia ˈi i roto i te apoo o te mau liona. Ei taata apî i tapea-tîtî-hia i Babulonia, aita oia i farii e amu i te maa aore ra e inu i te mea i opanihia e te Ture a Mose aore ra te mea i haaviiviihia e te mau peu etene. (Daniela 1:8) I muri iho, ua faaite oia i te poroi a te Atua ma te taiâ ore i te arii no Babulonia ra o Nebukanesa. (Daniela 4:19-25) Tau hora noa na mua ˈˈe i te toparaa o Babulonia, ua faaite o Daniela ma te mǎtaˈu ore i te mau haavaraa a te Atua i te Arii ra o Belesazara. (Daniela 5:22-28) No reira, i to Daniela faarururaa i te apoo o te mau liona, ua tamau noa oia i roto i te haerea haapao maitai o ta ˈna i rave na.

E nehenehe atoa outou e tamau maite i te tavini ia Iehova. E taata apî anei outou? A ohipa ïa i teie nei no te faatupu i te hoê huru tamau maite na roto i te haapaeraa i te mau amuimuiraa iino e te haerea viivii a teie nei ao. Mai te peu e te tavini ra outou i te Atua no te tahi taime i teie nei, a tapea maite i te hoê huru faaoromai haapao maitai. Eiaha e toaruaru, no te mea te horoa maira te tamataraa tataitahi ta tatou e faaruru ra i te hoê ravea no te faaite ia Iehova e te hinaaro mau nei tatou e tamau maite i te tavini ia ˈna.—Philipi 4:11-13.

[Nota i raro i te api]

a Te taˈo ra “tavana” (oia hoi te auraa mau “paruru o te Basileia”) te faaauhia ra ïa i te hoê faatere tei faatoroahia e te arii no Peresia no te tavini ei raatira rahi i nia i te hoê mataeinaa i te pae haavaraa. Ei tia mana no te arii, na ˈna e haapao i te parau no te haaputuraa i te mau tute e no te horoaraa i te moni i te aorai a te arii.

    Papai reo Tahiti (1985-2025)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono