VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w97 15/11 api 25-28
  • Te Mishna e te Ture a te Atua ia Mose ra

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te Mishna e te Ture a te Atua ia Mose ra
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te haapaoraa ati Iuda aitâ e hiero
  • Ua haapaarihia te ture parau-vaha-hia
  • Mea nafea te Mishna i te tupuraa mai
  • Te ture parau-vaha-hia—No te aha i papaihia ˈi?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1999
  • Eaha te Talmud?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1998
  • Te ture hou te Mesia
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
  • Te hoê parau-tia taa ê i te mau tutuu i parau-noa-hia
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1990
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
w97 15/11 api 25-28

Te Mishna e te Ture a te Atua ia Mose ra

“I TE omuaraa, mai te mea ra e te faaô atura tatou i roto i te hoê aparauraa o tei haamata ê na, no nia i te tahi tumu parau o ta tatou e ore roa ˈtu e taa ra . . . Mai te mea ra e . . . tei roto tatou i te piha tiairaa o te hoê fare tauraa manureva atea roa. Te taa ra ia tatou i te mau parau e faahitihia ra e te taata, aita râ e matara ra ia tatou i te auraa o ta ratou parau e i to ratou mau tapitapiraa, e i te teiaharaa iho â râ o to ratou reo.” Mea na reira to te taata tuatapapa ati Iuda ra o Jacob Neusner faataaraa i te manaˈo o te feia e taio i te Mishna no te taime matamua. Te na ô faahou ra o Neusner e: “Aita to te Mishna e haamataraa papu maitai. E hope taue noa oia.”

I roto i te buka ra E aamu o te haapaoraa ati Iuda (Beretane), te pii nei o Daniel Jeremy Silver i te Mishna “te papai tumu o te faaroo ati Iuda rabi.” Inaha, te na ô faahou ra oia e: “Ua mono mai te Mishna i te Bibilia ei buka matamua no te haapiiraa [ati Iuda] teitei.” No te aha teie buka fifi ia taa i te auraa, i riro mai ai ei buka faufaa roa?

Te itehia ra te tahi pahonoraa i roto i teie parau a te Mishna: “Ua horoahia mai te Tora ia Mose ra i Sinai, e ua horoahia ˈtu ia Iosua ra, e ua horoa ˈtu o Iosua i te mau matahiapo ra, e te mau matahiapo ra, i te mau peropheta. Ua horoa ˈtura te mau peropheta i te mau taata o te apooraa rahi.” (Avot 1:1) Te parau ra te Mishna e te vauvau ra oia i te mau haamaramaramaraa i horoahia mai ia Mose ra i te Mouˈa Sinai—te hoê tuhaa papai-ore-hia o te Ture a te Atua ia Iseraela. Ua manaˈohia na e, no roto mai te mau melo o te apooraa rahi (tei piihia i muri iho te Sunederi) i te huitupuna tahito o te mau taata ite, aore ra feia paari, o tei tufa na roto i te parau vaha i te tahi mau haapiiraa mai tera ui i te tahi atu ui e tae roa ˈtu i te taime i papaihia ˈi i roto i te Mishna. Mai te reira mau anei râ? Na vai mau na i papai i te Mishna, e no te aha? No ǒ mai anei ta ˈna mau parau ia Mose ra i te Mouˈa Sinai? E faufaa anei to te Mishna no tatou i teie nei mahana?

Te haapaoraa ati Iuda aitâ e hiero

Aita te parau no te tahi ture parau-vaha-hia i horoahia mai e te Atua, taa ê atu i te Ture papaihia a Mose, i matauhia i te tau a faauruahia ˈi te mau Papai.a (Exodo 34:27) E rave rahi senekele i muri iho, o te mau Pharisea te pǔpǔ i roto i te haapaoraa ati Iuda, tei tia mai e tei haaparare i taua manaˈo ra. I te senekele matamua o to tatou tau, ua patoi te mau Sadukea e vetahi atu mau ati Iuda i teie haapiiraa e ere no roto i te Bibilia. Tera râ, a vai noa ˈi te hiero i Ierusalema ei pu no te haamoriraa ati Iuda, aita te aimârôraa no nia i te ture parau-vaha-hia i riro ei parau faufaa roa. Inaha, ua riro te haamoriraa i te hiero ei faanahonahoraa papu e ei aveia aueue ore i roto i te oraraa o te mau ati Iuda atoa.

Tera râ, i te matahiti 70 T.T., ua faaruru atura te nunaa ati Iuda i te hoê ati i te pae faaroo aita e faaauraa. Ua haamouhia o Ierusalema na te mau nuu Roma, e hau atu i te hoê mirioni ati Iuda o tei haapohehia. Aita faahou te hiero, te pu o to ratou oraraa i te pae varua. Aita ˈtura e nehenehe faahou e ora ia au i te Ture a Mose, o tei titau na hoi i te tusia e te taviniraa autahuˈa i te hiero. Ua mou ïa te ofai niu o te haapaoraa ati Iuda. Teie ta te taata tuatapapa i te Talmud ra o Adin Steinsaltz i papai: “I muri aˈe i te haamouraa . . . i te matahiti 70 T.T. ra, ua titau-ru-hia ˈtura e patu apî faahou i te faanahoraa taatoa o te oraraa faaroo.” E ua patu apî mau â ratou.

Na mua ˈˈe atoa i te haamouraa o te hiero, ua faatia o Vespasien (fatata roa oia i te riro ei emepera) ia Yohanan Ben Zakkai, te hoê pǐpǐ faaturahia a te raatira Pharisea ra o Hilela, ia hopoi i te pu o te haapaoraa ati Iuda i te pae varua e te Sunederi, mai Ierusalema ˈtu i Iabene. Mai ta Steinsaltz e faataa ra, i muri aˈe i te haamouraahia o Ierusalema, “tei mua ˈtura [o Yohanan Ben Zakkai] i te titauraa e haamau i te hoê pu apî no te nunaa e e tauturu ia ratou ia faatano i te mau tupuraa apî, ia nehenehe te itoito faaroo e faahaerehia i nia i te tahi atu pu, inaha, ua mou te Hiero.” Taua pu apî ra, o te ture parau-vaha-hia ïa.

Ua parari te hiero, aita râ te mau Sadukea e te tahi atu mau pǔpǔ ati Iuda amaha i horoa mai i te tahi atu aveia papu. No reira, riro mai nei te mau Pharisea ei pǔpǔ ati Iuda mana roa ˈˈe, e ua tahoê mai nei ratou i te tahi atu mau pǔpǔ patoi. No te haapapu i te tahoêraa, ua faaea te mau rabi rahi i te pii ia ratou iho e Pharisea, e iˈoa o tei taaihia i te parau no te faaroo amaha e te faataa ê. Ua pii-noa-hia ˈtura ratou te mau rabi, oia “te feia paari no Iseraela.” E patu atu teie feia paari i te hoê faanahoraa o te puohu i te ture parau-vaha-hia. E faanahoraa pae varua ïa o te ore e nehenehe e faainohia, mai tei ravehia na i nia i te hiero.

Ua haapaarihia te ture parau-vaha-hia

Noa ˈtu e, o te fare haapiiraa a te mau rabi i Iabene (40 kilometera i te pae tooa o te râ o Ierusalema) te pu rahi, ua fa maira te tahi atu mau fare haapiiraa o tei haapii i te ture parau-vaha-hia na Iseraela taatoa e ua tae roa ˈtu i Babulonia e i Roma. Ua faatupu râ te reira i te fifi. Te faataa ra o Steinsaltz e: “I te taime a haaputuputu ai te feia paari atoa e na te hoê anaˈe pǔpǔ taata i faatere i te ohipa haapiiraa [i Ierusalema], ua paruruhia ïa te hoêraa o te tutuu. I te purara-ê-raa râ te mau orometua haapii e te haamauraahia te mau fare haapiiraa taa ê . . . ua fa maira te mau rahiraa faanahoraa parau e mau huru faahitiraa parau.”

Ua piihia na te mau orometua o te ture parau-vaha-hia te mau Tannaim, te hoê taˈo no roto mai i te hoê parau Arama oia te auraa “e tuatapapa,” “e tahana,” aore ra “e haapii.” Te haapapu ra te reira i ta ratou huru tuatapaparaa e haapiiraa i te ture parau-vaha-hia na roto i te tahana-noa-raa i te parau e te tamau-aau-raa. No te faaohie i te tamau-aau-raa i te mau tutuu parau-vaha-hia, ua faaitihia te ture aore ra te tutuu tataitahi, ei pereota poto e te ohie. Ia iti mai te taˈo, e mea maitai roa ˈtu ïa. Ua imihia te hoê papairaa rohipehe e te nehenehe, e ua faahiti-pinepine-hia te mau pereota ma te himenemene. Teie râ, aita teie mau huru raveraa i faanahonaho-maitai-hia, e ua tauiui noa ia au i te orometua haapii.

Te rabi matamua o tei faanahonaho maitai i te mau tutuu parau-vaha-hia taa ê, o Akiba ben Iosepha ïa (area 50-135 T.T.). Teie ta Steinsaltz i papai no nia ia ˈna: “Ua faaau te mau taata no to ˈna ra tau i ta ˈna ohipa, i ta te hoê taata faaapu o te haere i roto i te aua e o te haaputu i roto i ta ˈna pute te mau mea atoa e itehia mai e ana, e hoˈi atu o ˈna i te fare i reira oia e faataa ê ai i te mau maa tataitahi. Ua tuatapapa o Akiba i te mau tumu parau huru rau i anoi noa, e ua tatuhaa oia ia au i te mau tumu parau taa maitai.”

I te piti o te senekele o to tatou tau—hau atu i te 60 matahiti i muri aˈe i te haamouraahia o Ierusalema—ua aratai aˈera o Bar Kokhba i te piti o te orureraa hau rahi i nia ia Roma. Ua faatupu â teie orureraa hau i te ati. Tei roto o Akiba e e rave rahi o ta ˈna mau pǐpǐ i te mau ati Iuda tei fatata i te hoê mirioni o tei pohe. Ua mou roa ˈˈera te tiaturiraa e patu faahou i te hiero i muri aˈe i to te Emepera Roma ra o Adrien faaotiraa e opani i te mau ati Iuda ia tomo i roto ia Ierusalema, taa ê noa ˈtu i te oroa matahiti o te haamouraa o te hiero.

Aita te mau Tannaim tei ora i muri aˈe ia Akiba, i ite aˈe i te hiero no Ierusalema. Ua riro mai râ te faanahoraa haapiiraa i te mau tutuu o te ture parau-vaha-hia ei “hiero” na ratou, aore ra ei pu no te haamoriraa. Na te Tannaim hopea, o Iuda ha-Nasi, i rave faahou i te ohipa i haamatahia na e Akiba e ta ˈna mau pǐpǐ, oia te haapaariraa i teie faanahoraa o te ture parau-vaha-hia.

Mea nafea te Mishna i te tupuraa mai

E huaai o Iuda ha-Nasi na Hilela e na Gamaliela.b Fanauhia i te tau o te orureraa hau a Bar Kokhba, ua riro maira oia ei raatira no te huiraatira ati Iuda i Iseraela i te pae hopea o te piti o te senekele e i te omuaraa o te toru o te senekele o to tatou tau. Te auraa o te tiaraa iˈoa ra ha-Nasi, o “te hui arii” ïa, e te faaite ra te reira i to ˈna tiaraa i mua i te aro o to ˈna nunaa ati Iuda. Te faahiti-pinepine-hia ra oia mai te Rabi. Ua raatira o Iuda ha-Nasi i ta ˈna iho fare haapiiraa e te Sunederi, na mua i Bet She’arim e i muri iho i Sephori i Galilea.

I te mea e ua papu ia ˈna e e nehenehe te tahi atu mau faaûraa e o Roma e haafifi i te tufaraa i te ture parau-vaha-hia, ua opua ˈtura o Iuda ha-Nasi i te rave i te hoê faanahoraa no te paruru i teie ture a muri aˈe. Ua titau aˈera oia i te feia ite teitei roa ˈˈe o to ˈna ra tau ia putuputu mai i ta ˈna fare haapiiraa. Ua tuatapapahia ˈtura te mau tuhaa atoa e te mau tutuu atoa o te ture parau-vaha-hia. Ua haaputuhia maira te mau faaotiraa o teie mau aparauraa i roto i te mau pereota poto roa, ia au i te huru papairaa rohipehe Hebera potopoto.

Ua faanahohia ˈtura teie mau faaotiraa i roto e ono tuhaa rarahi, aore ra Pǔpǔ, ia au i te mau tumu parau rarahi. Ua vahi faahou atura o Iuda ha-Nasi i teie mau tuhaa, i roto e 63 mau tuhaa iti, aore ra tumu parau. Ua oti ïa te paturaa pae varua. E tae roa mai i taua taime ra, ua tufa-noa-hia na teie mau tutuu na roto i te parau vaha. Tera râ, ei parururaa ê atu, ua ravehia ˈtura te taahiraa avae rahi hopea—oia te papai-roa-raa i teie mau parau atoa. O teie paturaa rahi apî i papaihia no te puohu i te ture parau-vaha-hia, tei piihia te Mishna. No roto mai te iˈoa ra Mishna i te hoê parau tumu Hebera sha·nahʹ, oia te auraa “e tahana,” “e tuatapapa,” aore ra “e haapii.” E parau tuea ïa teie e te taˈo Arama ra tenaʼʹ, no reira mai hoi te taˈo ra tan·na·ʼimʹ, te iˈoa ïa i mairihia i nia i te mau orometua haapii i te Mishna.

E ere te fa o te Mishna i te haamauraa i te hoê haapueraa ture haapotohia hopea. Ua vauvau mai râ oia i te mau huru tupuraa taa ê, ua manaˈohia hoi e ua ite ê na te taata taio i te mau faaueraa tumu matauhia. Inaha hoi, ua haapoto oia i te parau i tuatapapahia e i haapiihia i roto i te mau fare haapiiraa rabi i te tau o Iuda ha-Nasi. Ua opuahia te Mishna ei tino parau no te ture parau-vaha-hia ia tuatapapahia a muri aˈe, ei tumu, aore ra ei niu, e faaohipahia no te paturaa a muri aˈe.

Aita te Mishna e faaite ra i te tahi mea i horoahia ia Mose ra i te Mouˈa Sinai, te vauvau ra râ oia i te tahi maramarama no nia i te tupuraa mai o te ture parau-vaha-hia, e ohipa tei haamata mai e te mau Pharisea. Te haamaramarama ra te mau parau i roto i te Mishna, i te tahi mau faahitiraa e vai ra i roto i te mau Papai Heleni Kerisetiano e i nia i te tahi mau aparauraa i rotopu ia Iesu Mesia e te mau Pharisea. E tia râ ia ara no te mea, te mau manaˈo e vauvauhia ra i roto i te Mishna, no roto mai ïa i te huru feruriraa ati Iuda o te piti o te senekele o to tatou tau. Ua riro te Mishna ei tuatiraa i rotopu i te piti o te tau o te hiero e te Talmud.

[Nota i raro i te api]

a No te tahi atu haamaramaramaraa, a hiˈo i te mau api 8-11 o te vea iti ra Connaîtrons-nous un jour un monde sans guerre?, neneihia e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.

b A hiˈo i te tumu parau ra “Gamaliela—Tei haapii ia Saulo no Tareso,” i roto i Te Pare Tiairaa o te 15 no Tiurai 1996.

[Tumu parau tarenihia i te api 26]

Te mau vahiraa o te Mishna

Ua vahihia te Mishna i roto e ono Pǔpǔ. E 63 buka nainai aˈe, aore ra tumu parau, to roto i te Pǔpǔ taitahi, e ua vahihia i roto i te mau pene e te mau mishnayot, oia hoi paratarapha (e ere râ te mau irava).

1. Zeraim (Mau ture faaapu)

Te faahiti ra teie mau tumu parau i te mau aparauraa no nia i te mau pure e faaotihia no te maa e no te mau ohipa faaapu. Tei roto atoa te mau ture no nia i te tufaa ahuru, te mau tufaa tahuˈa, te ootiraa, e te mau matahiti Sabati.

2. Moed (Mau taime moˈa, mau oroa)

Te vauvau ra te mau tumu parau o teie nei Pǔpǔ i te mau ture no nia i te Sabati, te Mahana o te Taraehara, e te tahi atu mau oroa.

3. Nashim (Mau vahine, Ture faaipoiporaa)

Te tuatapapa ra teie mau tumu parau i te parau no te faaipoiporaa e te faataaraa, te mau euhe, te mau Nazirea, e te feia i faahapahia i te faaturi.

4. Nezikin (Mau faainoraa e Ture Tivila)

Te puohu ra te mau tumu parau o teie Pǔpǔ i te mau tuhaa no nia i te ture tivila e te ture faturaa, te mau haavaraa e te mau utua, te ohipa a te Sunederi, te haamoriraa idolo, te mau horeo, e te mau Ture a te mau Metua (Avot).

5. Kodashim (Mau tusia)

Te vauvau ra teie mau tumu parau i te mau faatureraa no nia i te mau tusia animala e te mau tusia maa huero, e tae noa ˈtu i te mau faito o te hiero.

6. Toharot (Mau peu tamâraa)

Te faataa ra teie Pǔpǔ i te mau tumu parau no nia i te mâraa i te pae faaroo, te hopuraa i te pape, te horoiraa i te rima, te mau maˈi iri, e te viiviiraa o te tahi mau taoˈa taa ê.

[Tumu parau tarenihia i te api 28]

Te Mishna e te mau Papai Heleni Kerisetiano

Mataio 12:1, 2: “I reira to Iesu haereraa na roto i te mau aua sitona i te sabati; e poia ihora ta ˈna mau pǐpǐ, ua huhuti ihora i te sitona ua amu ihora. Te hiˈo maira te mau Pharisea, e ua na ô maira ia ˈna, Inaha! te rave nei ta oe mau pǐpǐ i te mea au ore i te ture ia rave i te sabati.” Aita te mau Papai Hebera i opani i te ohipa i ravehia e te mau pǐpǐ a Iesu. I roto râ i te Mishna, te vai nei te hoê tabula e 39 ohipa tei opanihia e te mau rabi i te Sabati.—Shabbat 7:2.

Mataio 15:3: “Ua parau atura râ [o Iesu], na ô atura ia ratou, Eaha hoi outou iho na i faahapa ˈi i te ture a te Atua i ta outou na tutuu?” Te haapapu ra te Mishna i teie nei haerea. (Sanhedrin 11:3) Te na ôhia ra e: “Mea hau aˈe ia [haapao] etaeta [i] te mau parau a te mau Papai parau i te [haapao i] te mau parau a te Ture [papaihia]. Ia parau te hoê taata e, ‘Aita e faaheporaa ia amo i te mau afata irava iti,’ ua ofati ïa oia i te mau parau a te Ture, aita râ ta ˈna e hapa; [ia parau râ oia e], ‘E tia ia tuuhia i roto e pae tuhaa irava,’ ua hau atu ïa i te mau parau a te mau Papai parau, e ua hapa ïa oia.”—The Mishnah, a Herbert Danby, api 400.

Ephesia 2:14: “Oia hoi [o Iesu] to tatou hau o tei faariro ia tatou ei hoê, e ua huri hoi i raro i te patu faataa ê i ropu ra.” Te na ô ra te Mishna e: “I roto i te Hiero o te Mouˈa, i vai na te hoê otia auahia (te Soreg), hoê ahuru aanoraa rima te teitei.” (Middot 2:3) Ua opanihia na te mau Etene ia tomo atu no te haere i roto i te aua i roto mai. O teie patu paha ta te aposetolo Paulo i faahiti taipe, ia ˈna i papai atu i to Ephesia i te matahiti 60 aore ra 61 T.T., i te tau e te tia noa râ teie patu. Te patu taipe, o te faufaa o te Ture ïa, o tei faataa ê maoro na i te mau ati Iuda e te mau Etene. Na roto râ i te poheraa o te Mesia i te matahiti 33 T.T., ua faaorehia ˈtura taua patu ra.

    Papai reo Tahiti (1985-2025)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono