A tiai i te nǎnǎ a te Atua ma te here
“A faaamu i te nǎnǎ a te Atua i roto ia outou na.”—PETERO 1, 5:2.
1, 2. Eaha te huru maitai teitei roa ˈˈe o Iehova, e nafea te reira i te faatupuraahia?
I ROTO i te taatoaraa o te mau Papai Moˈa, te papu-maitai-hia ra e ua riro te here ei huru maitai teitei roa ˈˈe o te Atua. “E [here] hoi te Atua,” ta te Ioane 1, 4:8 e faataa ra. I te mea e te faatupuhia ra to ˈna here ma te ohipa, te parau ra Petero 1, 5:7 e ‘te tiai maira te Atua ia outou.’ I roto i te Bibilia e tuati te huru haapaoraa a Iehova i to ˈna nunaa e te huru haapaoraa ta te hoê tiai mamoe here e faaite ra ma te mǎrû i ta ˈna mamoe: “Inaha, [e faaamu] te Fatu ra o Iehova . . . i ta ˈna nǎnǎ mai te tiai mamoe ra; e haaputu oia i te mau fanauˈa rii i roto i tana rima, e ei roto ratou i tana ouma ia hopoi; e aratai rii maite oia i te mau maiaa faaote pinia ra.” (Isaia 40:10, 11) Auê ïa Davida i te tamahanahanahia e i nehenehe ai oia e parau e: “O Iehova to ˈu tiai, e ore roa vau e ere.”—Salamo 23:1.
2 Mea tano te faaauraa te Bibilia i te mau taata fariihia e te Atua mai te mamoe ra te huru, no te mea e mau animala hau, faatura, auraro te mau mamoe i to ratou tiai aupuru. Mai te hoê Tiai mamoe here, te aupuru nei Iehova ma te hohonu i to ˈna nunaa e au i te mamoe. Te faaite ra oia i te reira na roto i te tururaa ia ratou i te pae materia e i te pae varua e ma te aratai tia ˈtu ia ratou na roto i teie “mau mahana hopea” fifi mau o teie ao ino i ta ˈna ao apî parau-tia i mua nei.—Timoteo 2, 3:1-5, 13; Mataio 6:31-34; 10:28-31; Petero 2, 3:13.
3. Nafea to te papai salamo faataaraa i te huru ia aupuru Iehova i ta ˈna mau mamoe?
3 A tapao na i te aupururaa here mau a Iehova no ta ˈna mau mamoe: “Tei te feia parau-tia ra to Iehova mata; e tei ta ratou pure to ˈna tariˈa. . . . Te tiaoro nei te feia parau-tia, e te faaroo maira Iehova; e te faaora nei oia ia ratou i to ratou mau ati atoa ra. Te fatata nei Iehova i te feia aau paruparu ra; e te faaora nei oia i te taata aau taiâ. E ati rahi to te taata parau-tia ra; e faaorahia râ oia e Iehova i taua mau ati atoa ra.” (Salamo 34:15-19) Auê ïa tamahanahanaraa rahi mau ta te Tiai mamoe o te Ao nei e pûpû ra i to ˈna nunaa e au i te mamoe!
Te hiˈoraa o te Tiai mamoe maitai
4. Eaha te tuhaa a Iesu i roto i te haapaoraa i te nǎnǎ a te Atua?
4 Ua haapii-maitai-hia te Tamaiti a te Atua, o Iesu, e to ˈna Metua ra, i te mea e te pii ra te Bibilia ia Iesu e “te tiai mamoe maitai.” (Ioane 10:11-16) Ua tapaohia ta ˈna taviniraa faufaa mau no te nǎnǎ a te Atua i roto i te Apokalupo pene 7. I te irava 9, te piihia ra te mau tavini a te Atua o to tatou nei tau e “[t]e feia rahi roa . . . no te mau fenua atoa, e te mau opu atoa, e te mau nunaa atoa, e te mau reo atoa.” I muri iho te faataa ra te irava 17 e: “Na te Arenio [o Iesu] hoi . . . e faaamu ia ratou, e e aratai hoi ia ratou i te mau pape ora pihaa ra; e na te Atua e horoi hua i to ratou roimata.” Te aratai ra o Iesu i te mau mamoe a te Atua i te mau pape o te parau mau e tapae ai i te ora mure ore. (Ioane 17:3) A tapao e te piihia ra o Iesu e “te Arenio,” ei faaiteraa i to ˈna iho mau huru maitatai mai te mamoe ra te huru, o o ˈna te hiˈoraa matamua o te auraroraa i te Atua.
5. Eaha na te huru o Iesu i mua i te mau taata?
5 I nia i te fenua nei ua ora o Iesu i rotopu i te mau taata e ua ite oia i to ratou huru peapea mau. Eaha na to ˈna huru i mua i to ratou ati? “Aroha ˈtura oia ia ratou, no te mea, ua purara ratou e ua faarue-taue-hia, mai te mamoe tiai ore ra.” (Mataio 9:36) E haamauiui-rahi-hia te hoê mamoe tei erehia i te hoê tiai e te mau animala taehae, mai te hoê mamoe atoa tei haapaohia e te mau tiai aupuru ore. Ua aupuru rahi râ o Iesu, i te mea e ua parau oia e: “E haere mai outou ia ˈu nei, e te feia atoa i haˈa rahi, e tei teiaha i te hopoia, e na ˈu outou e faaora. A rave mai i tau zugo i nia ia outou, e ia haapiihia outou e au, te mǎrû nei hoi au e te haehaa o te aau: e e noaa hoi te ora i to outou nephe. Te mǎrû nei hoi ta ˈu zugo e te mâmâ nei ta ˈu hopoia.”—Mataio 11:28-30.
6. Eaha te huru haapaoraa ta Iesu i faaite no te feia hepohepo?
6 Ua faaite atea te parau tohu o te Bibilia e e faaau o Iesu ma te here e te mau taata: “Ua faatahinu mai Iehova ia ˈu . . . ei faaora hoi i te feia aau oto; . . . ia haamahanahana i te feia i mihi ra.” (Isaia 61:1, 2; Luka 4:17-21) Aita roa ˈtu o Iesu i haafaufaa ore noa ˈˈe i tei veve e tei navai ore. Maoti râ, ua faatupu oia i te Isaia 42:3: “Te aeho paruparu ra e ore oia e ofati; e te vavai aore i ama maitai ra e ore oia e tinai.” (A faaau e te Mataio 12:17-21.) Ua riro te feia atihia mai te aeho paruparu ra te huru, mai te mori o te fatata roa i te pohe no te mea aita e mori arahu faahou. Ma te farii i to ratou huru peapea mau, ua faaite o Iesu i te hamani maitai no ratou e ua horoa oia i te puai e te tiaturiraa i roto ia ratou, ma te faaora ia ratou i te pae varua e i te pae tino.—Mataio 4:23.
7. Ihea roa to Iesu aratairaa i te mau taata o tei farii ia ˈna?
7 Ua farii e rave rahi mau taata e au i te mamoe ia Iesu. No te putapû rahi o ta ˈna haapiiraa ua parau te feia toroa o tei tonohia no te haru ia ˈna e: “Aita roa e taata e au te parau i ta tera aˈera taata.” (Ioane 7:46) Area ra, ua amuamu te mau tia faaroo haavare e: “Ua hope te rahi atoa i te pee ia ˈna.” (Ioane 12:19) Aita râ hoi Iesu i hinaaro i te tiaraa teitei aore ra te hanahana no ˈna iho. Ua aratai oia i te mau taata i to ˈna ra Metua. Ua haapii oia ia ratou ia tavini ia Iehova ma te turaihia e te here no To ˈna mau huru maitatai faahiahia mau: “E [here] oe i to Atua ia Iehova ma to [mafatu] atoa e ma to [nephe] atoa, e ma to puai atoa, e ma to manaˈo atoa ia hope.”—Luka 10:27, 28.
8. Mea nafea te auraroraa ta te nunaa a te Atua e horoa ra no ˈna e taa ê ai i ta vetahi e horoa nei no te mau aratai o teie ao?
8 Te faahanahana ra Iehova ia ˈna i te mea e te turuhia ra to ˈna mana arii na te ao nei e to ˈna nunaa e au i te mamoe, niuhia i nia i to ratou here ia ˈna. Te maiti nei ratou ma te hinaaro mau i te tavini ia ˈna no to ratou ite no nia i to ˈna mau huru maitatai hanahana. Auê ïa taa-ê-raa e te mau aratai o teie ao o te auraro-noa-hia ra e to ratou mau taata ma te mǎtaˈu, aore ra ma te faahepohia, aore ra no te mea te vai ra te tahi mau tumu haavare i muri mai! Eita roa ˈtu e nehenehe e parauhia no Iehova aore ra no Iesu i tei faahitihia no te hoê pâpa o te Ekalesia katolika roma: “E rave rahi o te haafaahiahia ra ia ˈna, te mǎtaˈuhia ra oia e te taatoaraa, aore roa taata e here ra ia ˈna.”—Te mau ekalesiatiko mono a te Mesia—Te hohoˈa huna a te pâpa (beretane), Peter De Rosa.
Te mau tiai mamoe iino mau no Iseraela
9, 10. A faataa i te huru o te feia faatere no Iseraela tahito e o te senekele matamua.
9 Taa ê roa ˈtu ia Iesu, aita te mau tia faaroo no Iseraela o to ˈna ra tau i here i te mau mamoe. Ua riro ratou mai te feia faatere matamua no Iseraela o ta Iehova i parau atu e: “E pohe to te mau tiai ia Iseraela tei faaamu ia ratou iho! eiaha te mau tiai ia faaamu i te nǎnǎ? . . . O tei paruparu ra aore outou i faaetaeta, e tei maˈihia ra aore outou i faaora, e tei fati aore outou i taamu, e tei haapurarahia ra, aore outou i faahoˈi mai, aore hoi outou i imi i tei moe ra; ua faahepo râ outou ia ratou ma te aroha ore e te hamani ino.”—Ezekiela 34:2-4.
10 Mai teie mau tiai politita, e mafatu aroha ore to te mau tia faaroo ati Iuda o te senekele matamua. (Luka 11:47-52) No te faahohoˈa i te reira, ua faahiti o Iesu i te hoê ati Iuda o tei eiâhia, taparahihia, e faaruehia ma te fatata i te pohe i nia i te purumu. Ua haere maira te hoê tahuˈa Iseraela na reira, i to ˈna râ iteraa i te ati Iuda, ua haere atura na te tahi aˈe pae o te purumu. Ua na reira atoa te hoê ati Levi. I muri iho ua haere mai te hoê taata e ere oia i te Iseraela, te hoê taata no Samaria hiˈo-ino-hia, na taua eˈa ra e ua aroha ˈtura i te taata i taparahihia. Ua vehî ihora i to ˈna mau vahi pepe, ua haaparahi oia ia ˈna i nia i te hoê animala no te haere tia ˈtu i te hoê fare tipaeraa, e ua haapao oia ia ˈna. Ua aufau oia i te fatu fare e ua parau oia ia ˈna e e hoˈi faahou mai oia no te aufau i te mau haamâuˈaraa atoa.—Luka 10:30-37.
11, 12. (a) Mea nafea te inoraa o te mau tia faaroo i te naearaa i to ˈna faito rahi roa ˈˈe i te tau o Iesu? (b) Eaha ta to Roma i rave na i te pae hopea i nia i te mau tia faaroo?
11 No te ino rahi o te mau tia faaroo o te anotau o Iesu, i to Iesu faatia-faahou-raa ia Lazaro mai te pohe mai, ua haaputuputu paatoa te mau tahuˈa rarahi e te mau Pharisea i te sunederi e ua na ô e: “Te aha nei tatou? e rave rahi hoi ta teie nei taata [Iesu] tapao e rave nei. I vaiiho noa ˈtu â tatou ia ˈna mai teie nei â, e hope roa te taata i te faaroo ia ˈna; e e tae mai hoi to Roma e rave i to tatou nei vahi e te fenua atoa hoi.” (Ioane 11:47, 48) Aita ratou i haapao i te maitai ta Iesu i faatupu no te taata i pohe. Ua tapitapi ratou no nia i to ratou mau tiaraa. Inaha “mai taua mahana mai râ ratou i te tahuˈaraa i ta ratou parau taparahi ia [Iesu].”—Ioane 11:53.
12 Ei apitiraa ˈtu i to ratou ino, “[ua] tia roa aˈera ta te mau tahuˈa rarahi ra tahuˈaraa e taparahi atoa ratou ia Lazaro; no te mea no ˈna i faarue mai ai te ati Iuda atoa e rave rahi ia ratou, e faaroo atura ia Iesu.” (Ioane 12:10, 11) Aita i haafaufaahia ta ratou mau tutavaraa miimii no te parururaa i to ratou mau tiaraa, no te mea ua parau o Iesu ia ratou e: “To outou utuafare e tuuhia ˈi i te ano.” (Mataio 23:38) Ei faatupuraa i teie mau parau, i taua ui ra ua haere mai to Roma e ua faaore i ‘to ratou tiaraa e to ratou nunaa,’ e to ratou ora atoa hoi.
Te mau tiai mamoe here i roto i te amuiraa kerisetiano
13. O vai ta Iehova i tǎpǔ e e tono oia no te tiai i to ˈna nǎnǎ?
13 Taa ê roa ˈtu i te mau tiai mamoe ino mau, e te miimii, e tuu o Iehova i te Tiai mamoe Maitai, o Iesu, no te haapao i Ta ˈna nǎnǎ. Ua tǎpǔ atoa oia e e tuu oia i te mau tiai mamoe tauturu here no te haapao i te mau mamoe: “E tuu hoi au i te tiai i nia iho ia ratou, ei faaamu ia ratou ra. E ore atura ratou e mǎtaˈu faahou.” (Ieremia 23:4) No reira, mai tei itehia i roto i te mau amuiraa kerisetiano o te senekele matamua i teie mahana atoa, ‘te faatoroahia ra i te mau matahiapo i te mau oire atoa.’ (Tito 1:5) Ua faataahia teie mau matahiapo i te pae varua o tei faaî i te mau titauraa i faataahia i roto i te mau Papai no te “faaamu i te nǎnǎ a te Atua.”—Petero 1, 5:2; Timoteo 1, 3:1-7; Tito 1:7-9.
14, 15. (a) Eaha te haerea e mea fifi na te mau pǐpǐ ia faatupu? (b) Eaha ta Iesu i rave no te faaite ia ratou e e tia i te mau matahiapo ia riro ei mau tavini haehaa?
14 Ia haapao ratou i te mau mamoe, e tia “[iho â râ]” i te mau matahiapo ia ‘here uˈana’ ia ratou. (Petero 1, 4:8) E tia na râ i te mau pǐpǐ a Iesu, tei tapitapi rahi roa i te hanahana e te tiaraa, ia haapii i te reira. Inaha i to te metua vahine o na pǐpǐ e piti aniraa ia Iesu e: “Ia tae i to oe ra basileia, ia parahi te hoê o tau pue tamarii nei i to rima atau, e te hoê i to rima aui,” ua riri te tahi atu mau pǐpǐ. Ua parau o Iesu ia ratou e: “Te faahepo nei te hui mana o te Etene ia ratou, e te feia rarahi ra te mana ra ïa i nia iho ia ratou. Eita râ e tia ia na reira i roto ia outou; o te hinaaro râ i te faarahi i roto ia outou na, ia riro ïa oia ei tavini no outou e tia ˈi; e o te hinaaro ia hau oia i roto ia outou na, ei tavini haehaa oia no outou.”—Mataio 20:20-28.
15 I te tahi atu taime, i muri aˈe to te mau pǐpǐ ‘mârôraa e o vai i rotopu ia ratou i te mea rahi aˈe,’ ua parau o Iesu ia ratou e: “O te taata i hinaaro e ei mua oia, ei hopea roa oia e tia ˈi, e ei tavini no ratou atoa.” (Mareko 9:34, 35) E tia na râ ia riro te haehaa o te feruriraa e te ineineraa ia tavini ei tuhaa o to ratou huru taata. Mea fifi râ no te mau pǐpǐ ia tapea i teie mau huru, i te mea e i te po na mua ˈˈe te poheraa o Iesu, i ta ˈna oroa hopea, ua tupu ‘te hoê aimârôraa uˈana’ i rotopu ia ratou no nia i te iteraa e o vai tei rahi aˈe! Ua tupu te reira noa ˈtu e ua faaite o Iesu ia ratou e mea nafea te hoê matahiapo e tia ˈi ia tavini i te nǎnǎ; ua faahaehaa oia ia ˈna iho e ua horoi oia i to ratou mau avae. Ua parau oia e: “Ua horoi una hoi au o te Orometua e te Fatu i to outou avae, e horoi atoa hoi outou i to outou iho avae e tia ˈi. Ua horoa ˈtu na hoi au i te haapaoraa na outou, o ta ˈu i rave iho ia outou nei, ia na reira atoa hoi outou.”—Luka 22:24; Ioane 13:14, 15.
16. I te matahiti 1899, eaha te mau faahitiraa ta Te Pare Tiairaa i faaite no nia i te huru maitai faufaa roa ˈˈe o te mau matahiapo?
16 Ua haapii-noa-hia i te mau Ite no Iehova e e tia i te mau matahiapo ia na reira. Fatata hoê senekele i teie nei, i te 1 no eperera 1899, ua faahiti Te Pare Tiairaa i te mau parau a Paulo i roto i te Korinetia 1, 13:1-8 e ua na ô i muri iho e: “Te faaite ra te aposetolo ma te taa maitai e e ere te ite e te aravihi ia orero i mua i te taata te mau titauraa faufaa roa ˈˈe, tera râ te here o te ô i roto i te mafatu e o te faatere i te taatoaraa o te oraraa, e o te turai ia ohipa e o te aratai i to tatou nei mau tino pohe, o te reira te titauraa mau—te haapapuraa mau o to tatou mau taairaa e te Atua. . . . Te huru nia roa ˈˈe tei imihia i roto i te mau taata tataitahi fariihia ei tavini o te ekalesia, no te ohipa i roto i te mau mea moˈa, o te tia ia ite-matamua-hia o te varua ïa o te here.” Ua faahitihia e te mau taata o te ore e tavini ma te here “e mau orometua haapii papu ore ïa ratou, e te ohipa nei ratou no te faaatâta rahi atu â i te haamaitai mai.”—Korinetia 1, 8:1.
17. Mea nafea to te Bibilia haapapuraa i te mau huru maitatai e tia i te mau matahiapo ia faatupu?
17 No reira, eita e tia i te mau matahiapo ia ‘faahepo i nia iho’ i te mau mamoe. (Petero 1, 5:3) Maoti râ, e horoa ratou i te hiˈoraa i te pae o te faaiteraa i te ‘hamani maitai te tahi e te tahi, e te mǎrû aroha noa.’ (Ephesia 4:32) Ua haapapu o Paulo e: “E tena na, e faaaau aroha noa, e te hamani maitai, e te haehaa, e te mǎrû, e te faaoromai rahi, . . . e ei nia roa iho i taua mau mea atoa nei, o te aroha o taua tatua nehenehe roa ra ïa.”—Kolosa 3:12-14.
18. (a) Eaha te hiˈoraa maitai ta Paulo i horoa i roto i te faaauraa e te mau mamoe? (b) No te aha eita e tia i te mau matahiapo ia ore e tâuˈa i te mau hinaaro a te mau mamoe?
18 Ua haapii o Paulo i te faaohipa i te reira, ma te na ô e: “I mǎrû noa . . . matou i roto ia outou, mai te Metua i poihere i ta ˈna ra tamarii; oia atoa matou no te rahi o to matou aroha ia outou, ua tia roa ia matou te horoa ˈtu i te evanelia a te Atua ia outou na, e eiaha hoi te reira anaˈe ra, o matou atoa iho ïa, no te mea ua riro outou ei here na matou.” (Tesalonia 1, 2:7, 8) Ia au i te reira, ua parau oia e: “E haamahanahana ˈtu i te aau taiâ, e tauturu atu i tei paruparu, ia maoro te faaoromai i te taata atoa ra.” (Tesalonia 1, 5:14) Noa ˈtu te huru fifi ta te mau mamoe e nehenehe e faatupu mai, e tia i te mau matahiapo ia haamanaˈo i te Maseli 21:13: “O tei opani i to ˈna tariˈa i te auě o te taata rii ra, e auě atoa oia iho, e e ore e faaroohia mai.”
19. No te aha ua riro te mau matahiapo here ei haamaitairaa, e nafea te mau mamoe e pahono ai i teie here?
19 E haamaitairaa te mau matahiapo o te tiai nei ma te here i te nǎnǎ no te mau mamoe. Ua tohu te Isaia 32:2 e: “E riro hoi te hoê taata mai te faarǔrǔraa i te vero ra, e mai te pupuniraa i te mataˈi rahi ra; e mai te pape rii tahe i te vahi pâpâmaro ra; e mai te mǎrû o te hoê mato rahi i te fenua paurâ.” Te oaoa nei tatou i te ite e te haa ra e rave rahi o to tatou mau matahiapo i teie mahana ia au i teie hohoˈa nehenehe mau haumǎrû. Ua haapii ratou i te faaohipa i teie faaueraa tumu: “Ei atiraa aroha mau to outou ia outou iho, i te aroha taeae ra; i te faaturaraa ˈtu te tahi i te tahi.” (Roma 12:10) Ia faaite te mau matahiapo i teie huru here e te haehaa, te farii nei te mau mamoe ma te horoa ia ratou “ia rahi roa te faaturu ia ratou ma te aroha, no ta ratou ra ohipa.”—Tesalonia 1, 5:12, 13.
Te faaturaraa i te tiamâraa ia maiti
20. No te aha e tia i te mau matahiapo ia faatura i te tiamâraa ia maiti?
20 Ua poiete o Iehova i te mau taata e te tiamâraa ia rave ratou i ta ratou iho mau faaotiraa. Noa ˈtu e ua faataahia te mau matahiapo no te aˈo e no te faatitiaifaro atoa, e ere râ na ratou e faatere i te oraraa aore ra te faaroo o vetahi ê. Ua parau o Paulo e: “E ere râ mai te mea e o matou te fatu o to outou faaroo, ei tauturu râ matou i to outou oaoa; e mau faaroo hoi to outou.” (Korinetia 2, 1:24) Oia mau, “e riro hoi ta te taata nei hopoia ei nia ïa ia ˈna iho e ati noa ˈˈe.” (Galatia 6:5) Ua horoa hau mai Iehova na tatou i te tiamâraa i roto i te mau otia o ta ˈna mau ture e ta ˈna mau faaueraa tumu. E tia ïa i te mau matahiapo ia ape i te horoa i te tahi mau ture ia ore hoi te mau faaueraa tumu o te mau Papai ia ofatihia. E e tia ia ratou ia ape i te horoa i to ratou iho mau manaˈo mai te hoê tooma aore ra i te faaô atu i to ratou teoteo mai te peu e eita te hoê taata e farii i taua mau manaˈo ra.—Korinetia 2, 3:17; Petero 1, 2:16.
21. Eaha te nehenehe e haapii mai i te haerea o Paulo i nia ia Philemona?
21 A tapao e mea nafea to Paulo, a tapea-noa-hia ˈi oia i Roma, faaauraa e o Philemona, te hoê tavini kerisetiano i Kolosa i Asia Iti. Ua riro mai te tavini a Philemona piihia Onesimo tei horo i Roma, ei kerisetiano, e ua tauturu oia ia Paulo. Ua papai o Paulo ia Philemona e: “I hinaaro hoi au i te tapea ia ˈna i ǒ nei ia ˈu nei, ia onohia oe ia ˈna i te poihereraa mai ia ˈu, i to ˈu nei tapearaahia i te evanelia nei: aita râ vau e rave noa i tei ore i tia ia oe ra; ia riro to oe hamani maitai no te hinaaro mau, eiaha no te tahi mea ê.” (Philemona 13, 14) Ua faahoˈi o Paulo ia Onesimo, ma te ani ia Philemona ia faariro ia ˈna mai te hoê taeae kerisetiano. Ua ite o Paulo e e ere na ˈna te nǎnǎ; na te Atua oia. E ere o ˈna te fatu, e tavini râ no ˈna. Aita o Paulo i faaueue ia Philemona; ua faatura oia i to ˈna tiamâraa ia maiti.
22. (a) Eaha te tia i te mau matahiapo ia taa no nia i to ratou tiaraa? (b) Eaha te huru faanahonahoraa ta Iehova e faatupu ra?
22 A rahi noa ˈi te faanahonahoraa a te Atua, te rahi noa ˈtura te mau matahiapo o te nominohia ra. E tia ia ratou, mai te mau matahiapo aravihi aˈe atoa, ia taa e ua riro to ratou tiaraa ei taviniraa haehaa. Ia au i te reira, a aratai noa ˈi te Atua i ta ˈna faanahonahoraa i te ao apî, e tamau noa te reira i te rahi mai ta ˈna e hinaaro ra—faanaho-maitai-hia ma te ore râ e faaore i te here e te hamani maitai ei monoraa i te aravihi. No reira, e faaanaanatae rahi atu â ta ˈna faanahonahoraa i te feia e au i te mamoe o te ite i roto i te reira te haapapuraa e “te faatupu nei te mau mea atoa i te maitai no te feia [here] i te Atua.” Te tiaihia ra i te reira no ǒ mai i te hoê faanahonahoraa niuhia i nia i te here, no te mea “e ore roa te [here] e mou.”—Roma 8:28; Korinetia 1, 13:8.
Nafea outou ia pahono?
◻ Nafea to te Bibilia faataaraa i te aupururaa a Iehova i to ˈna nunaa?
◻ Eaha te tuhaa a Iesu i roto i te haapaoraa i te nǎnǎ a te Atua?
◻ Eaha te huru matamua e tia i te mau matahiapo ia faatupu?
◻ No te aha e tia i te mau matahiapo ia haapao i te tiamâraa ia maiti o te mau mamoe?
[Hohoˈa i te api 16]
Ua faaite o Iesu, te “tiai mamoe maitai,” i te hamani maitai
[Hohoˈa i te api 17]
Ua opua te mau tia faaroo iino e haapohe ia Iesu