Toru Tahi
Auraa: Haapiiraa faaroo tumu a te mau haapaoraa a te Amuiraa faaroo Kerisetiano. Ia au i te Taipe a Athanase, e au ra e te vai ra e toru Taata Atua (te Metua, te Tamaiti, te Varua Maitai); e mea mure ore ratou taitahi, mea puai hope, e ere ratou taitahi i te mea teitei aore ra i te mea haihai aˈe i te tahi, e Atua ratou taitahi, hoê â anaˈe râ Atua ratou paatoa. Te haapapu ra te tahi atu mau tuhaa o te haapiiraa e e ere teie na “Taata” e toru ei mau taata taa ê, e toru râ huru oraraa o te huru o te Atua. No reira te tahi mau taata turu i te Toru Tahi e parau ai e o Iesu Mesia, te Atua ïa, aore ra o Iesu e te Varua Maitai, o Iehova ïa. E ere i te hoê haapiiraa o te Bibilia.
Nohea mai te Toru Tahi?
Te farii ra The New Encyclopædia Britannica e: “Aita te parau ra Toru Tahi e aita atoa te haapiiraa faataa-papu-hia e itehia ra i roto i te Faufaa Apî. Aita roa ˈtu Iesu e ta ˈna mau pǐpǐ i hinaaro e patoi i te Shema o te Faufaa Tahito, oia hoi e: ‘E faaroo mai na, e Iseraela e, O te Fatu ra to tatou Atua, hoê roa ïa Fatu’ (Deut. 6:4). . . . Ua tupu mǎrû noa mai teie haapiiraa i te roaraa o te mau senekele e na roto e rave rahi aimârôraa. . . . I te hopea o te senekele 4 . . . ua rave te haapiiraa faaroo o te Toru Tahi i te huru taatoa ta ˈna i tapea noa mai reira mai.”—(1976), Micropædia, Buka X, api 126.
Te parau ra te New Catholic Encyclopedia e: “Aita te parau ra ‘hoê Atua i roto e toru Taata’ i haamau-papu-hia, e papu maitai aita i ohipa maitai i roto i te oraraa Kerisetiano e ta ˈna faaiteraa faaroo, hou te hopea o te senekele 4. O taua parau ra râ hoi tei faahua na mua e rave i te upoo parau ra Haapiiraa o te Toru Tahi. I roto i te mau Metua Aposetolo, aita hoê aˈe mea e au rii noa i te reira manaˈo.”—(1967), Buka XIV, api 299.
Teie te taiohia ra i roto i The Encyclopedia Americana e: “No ǒ mai te Kerisetianoraa i te faaroo ati Iuda ra, e o te tiaturi ra e, hoê noa ïa te Atua. Mai Ierusalema e tae atu i Nicée, aita roa i ravehia te hoê eˈa tia. Aita na senekele haapiiraa i te Toru Tahi e maha i faahohoˈa maitai i te haapiiraa Kerisetiano matamua no nia i te huru o te Atua; area râ, ua riro ei ruri-ê-raa i te reira.”—(1956), Buka XXVII, api 294L.
I roto i ta ˈna Nouveau dictionnaire universel, te papai ra o Maurice Lachâtre e: “Te toru tahi a Platon, tei riro noa hoi ei faatanoraa, ei faanahoraa apî, o te mau toru tahi tahito aˈe a te mau nunaa matamua, o te hoê ïa toru tahi philosophia, e au i te feruriraa, oia hoi te toru tahi o te mau ateributi o tei horoa mai i na melo tootoru e hoê râ Atua aore ra te mau taata atua a te mau ekalesia Kerisetiano. . . . Te itehia ra teie tatararaa o te atua Toru Tahi a te philosopho Heleni [Platon, senekele 4 H.T.T.] i roto i te mau haapaoraa [etene] tahito atoa.”—(Paris, 1865-1870), Buka 2, api 1467.
I to ˈna pae, te parau ra o John L. McKenzie e: “Ua faataahia te toru tahi o te mau taata i roto i te hoê â natura o te mau parau ra ‘taata’ e ‘natura,’ e mau parau o te philosophia Heleni raua; i te mea mau, eita e itehia teie na parau i roto i te Bibilia. No ǒ mai te mau tatararaa o te toru tahi i te mau aimârôraa roa i reira teie na parau e vetahi atu mai te parau ra ‘tumu’ e ‘huru’ i faaau-hape-hia i te Atua na te tahi mau taata tuatapapa faaroo.”—Dictionary of the Bible (New York, 1965), api 899.
Noa ˈtu e, mai ta te feia turu i te Toru Tahi e parau ra, aita e itehia ra i roto i te Bibilia te parau “Toru Tahi” e te tatararaa o teie haapiiraa, te faahitihia ra anei te mau tiaturiraa taaihia i te reira?
Te haapii ra anei te Bibilia e e taata te “Varua Maitai”?
I roto i te tahi mau irava o te faahiti ra i te varua moˈa (“Varua-Maitai,” V.C.J.S.), e nehenehe e manaˈohia e e taata oia. Ei hiˈoraa, te faataahia ra te varua moˈa mai te hoê faaaˈo (Heleni, pa·raʹkle·tos; “Tauturu,” Os, TOB; “Tei tamahanahana,” Da) o te “haapii,” “faaite,” “parau” e “faaroo” ra. (Ioa. 14:16, 17, 26; 15:26; 16:13) Tera râ, te faahiti ra e rave rahi atu â irava e ua “î,” e “bapetizo” aore ra ua “faatahinuhia” te tahi mau taata i te varua moˈa. (Luka 1:41; Mat. 3:11; Ohi. 10:38) Eita ïa teie mau parau e tano no te hoê taata. No te taa i ta te Bibilia taatoa e haapii ra, e tia ia tatou ia haapao i teie mau irava atoa. Eaha ïa te faaotiraa tano? I ǒ nei, te faaohipa ra te mau irava i faahiti-matamua-hia i te hoê faaauraa parau no nia i te varua moˈa o te Atua, to ˈna puai ohipa, mai te hoê taata ra te huru e mai ta te Bibilia e na reira atoa ra no te paari, te hara, te pohe, te pape e te toto. (Hiˈo atoa i te api 435, i te tumu parau “Varua.”)
Te faaite maira te mau Papai Moˈa i te iˈoa iho o te Metua—Iehova. Te faataa maira te reira e o Iesu Mesia ta ˈna Tamaiti. Tera râ, aita roa e iˈoa iho to te varua moˈa i roto i te mau Papai.
Te faatia ra te Ohipa 7:55, 56 e ua ite o Setephano i te hoê orama no te raˈi mai i reira ua hiˈo maite oia ia “Iesu i te tia-maite-raa i te rima atau o te Atua ra.” Aita râ e parauhia ra e ua ite atoa o ˈna i te varua moˈa. (Hiˈo atoa Apokalupo 7:10; 22:1, 3.)
Te farii ra te New Catholic Encyclopedia e: “Te faataa ra te rahiraa o te mau papai o te Faufaa Apî i te varua o te Atua mai te hoê mea, eiaha râ mai te hoê taata; mea papu maitai iho â te reira i roto i te faaauraa e vai ra i rotopu i te varua e te puai o te Atua.” (1967, Buka XIII, api 575) Te faˈi atoa ra teie buka e: “I paraparau na te Feia paruru [te feia papai Kerisetiano Heleni o te senekele 2] ma te papu ore roa no nia i te Varua; ma te feruri rii noa, e nehenehe e parauhia e e ere roa ïa mai te hoê taata ra te huru.”—Buka XIV, api 296.
Te haapapu ra anei te Bibilia i te manaˈo e e ere te Metua e te Tamaiti e piti taata taa ê?
Mat. 26:39: “Haere atura oia i mua iti atu, tipapa ihora [Iesu Mesia] i raro ma te pure, na ô atura, E tau Metua e, ia tia ra, e hopoi ê atu i teie nei auˈa, ia tupu râ to oe hinaaro, eiaha to ˈu.” (Ahiri e e ere te Metua e te Tamaiti e piti taata taa ê, aita ïa e auraa to teie pure. Ua faatae ïa o Iesu i te reira ia ˈna iho, e to ˈna hinaaro o te hinaaro iho â ïa o to ˈna Metua.)
Ioa. 8:17, 18: “[Ua pahono o Iesu i te mau Pharisea ati Iuda e:] Ua papaihia hoi i roto i ta outou ture na, Ia faatia mai na taata toopiti ra, e parau-tia ïa. O vau hoi te hoê i faatia ia ˈu iho, e te Metua hoi o tei tono mai ia ˈu nei te hoê i faatia atoa mai ia ˈu.” (Te faataa ê papu ra o Iesu ia ˈna e to ˈna Metua.)
Hiˈo atoa i te mau api 185, 186, i te tumu parau “Iehova.”
Ia au i te Bibilia, mea mure ore anei te mau melo o te Toru Tahi, aita e haamataraa to ratou?
Kol. 1:15, 16, V.C.J.S.: “O te hohoa mau oia [Iesu Mesia] o te Atua hio ore hia ra, o tei fanau hia na mua roa i te mau meaˈtoa i poiete hia ra: Naˈna hoi i poiete i te mau mea o te rai e o te fenua nei.” O Iesu Mesia “tei fanau hia na mua roa i te mau meaˈtoa i poiete hia ra” i roto i teihea auraa? (1) Ia au i te feia turu i te Toru Tahi, te auraa o te parau i ǒ nei, o te taata matamua ïa, te maitai roa ˈˈe, te teitei roa ˈˈe; e tia ïa ia taa e, e ere te Mesia i te hoê tuhaa o te poieteraa, teie râ, tei ia ˈna te tiaraa teitei roa ˈˈe i nia i te mau mea ora atoa. Ahiri e mai te reira e ahiri e mea tano te haapiiraa faaroo o te Toru Tahi, no te aha te mau Papai i ore ai e parau i te hoê â parau no te Metua e no te varua moˈa? Oia mau, te faaohipa ra o ˈna i teie parau no te Tamaiti noa. Ia au i te faaohiparaa matauhia i te parau ra “tei fanau hia na mua roa,” te faataa ra te reira i ǒ nei e o Iesu te matahiapo o te mau tamaiti atoa a Iehova. (2) Na mua ˈˈe a faaohipahia ˈi i roto i te Kolosa 1:15, te itehia ra te parau “matahiapo” hau atu i te 30 taime i roto i te mau Papai, e i te taime atoa e faaohipahia ˈi no te mau mea ora, e tuhaa ïa te matahiapo no te pǔpǔ. “Te matahiapo o Iseraela” o te hoê ïa o te mau tamaiti a Iseraela; “te matahiapo a Pharao” o te hoê ïa melo o to ˈna utuafare; “te matahiapo o te puaa” o te hoê iho â ïa animala. No te aha ïa vetahi e horoa ˈi i te hoê auraa ê atu i teie parau i roto i te Kolosa 1:15? No te hoê faaohiparaa Bibilia anei aore ra no te hoê tiaturiraa ta ratou i tapea aˈena e ta ratou e hinaaro ra e turu maite? (3) I roto i te Kolosa 1:16, 17 (V.C.J.S.) aita aˈenei o Iesu i poietehia i to ˈna faahitiraa e “na ˈna hoi i poiete i te mau mea” e “e mea poiete hia te mau meaˈtoa e ana, e nona”? O te parau Heleni panʹta, te hoê huru o te parau pas, tei iritihia i ǒ nei na roto i te parau ra “te mau meaˈtoa.” I roto i te Luka 13:2, te huri nei te Jé, Os, Sg e Sy i teie parau na roto i te parau ra “vetahi atoa.” (Hiˈo atoa Luka 21:29 i roto i te Ku e Philipi 2:21 i roto i te BFC.) Ia tuea e ta te toea o te Bibilia e haapii ra no nia i te Tamaiti, te horoa ra te MN i te hoê â auraa i te parau panʹta i roto i te Kolosa 1:16, 17, e inaha, te taiohia ra e: “Na roto i to ˈna ravea ua poietehia vetahi atu mau mea atoa . . . Ua poietehia vetahi atu mau mea atoa na roto ia ˈna e no ˈna.” Ua faarirohia ïa o Iesu mai te hoê mea ora, ei tuhaa oia no te poieteraa a te Atua.
Apo. 1:1; 3:14: “Te apokalupo a Iesu Mesia, ta te Atua i tuu mai ia ˈna ra . . . E papai oe i te parau i te melahi a te ekalesia i Laodikea ra; Te na ô maira te Amene, te ite mau e te parau mau ra, te [“haamataraa,” MN] [Heleni, ar·kheʹ] o te mau mea atoa a te Atua i hamanihia ra.” (Te iriti ra te Fi, TOL e Dy i teie irava mai te reira atoa.) Mea tano anei teie huriraa? Ia au i te tahi feia huri, teie ïa te auraa o teie irava o te Tamaiti te ‘tumu o te mau mea atoa a te Atua i hamanihia ra,’ o o ˈna ‘te tumu teitei aˈe,’ ‘te tumu matamua.’ Teie râ, te horoa ra te Dictionnaire grec-français a Bailly te parau “haamataraa” ei auraa matamua o te parau ar·kheʹ. (Paris, 1950, api 281) Te faaotiraa tano maitai i faahitihia i roto i te Apokalupo 3:14 o te hoê ïa mea ora poietehia, te matamua o te mau mea ora poietehia a te Atua, e e haamataraa to ˈna. A faaau tera irava i te Maseli 8:22 i reira, mai ta te feia tatara parau e rave rahi e farii ra, ua faahohoˈahia te Tamaiti i te paari o tei horoahia te mau huru o te hoê taata. Ia au i te Jé, BFC, Os e Md, ua “hamanihia” te taata o te paraparau ra i ǒ nei.
No nia i te Mesia, ua parau te Mika 5:2 ma te tohu e “mai tahito mai â hoi to ˈna haerea, mai te matamua mai â.” Te parau ra te Da e “mai tahito mai â to ˈna mau tumu, mai te mau mahana mure ore.” Te faariro ra anei te reira ia Iesu e hoê â e te Atua? Mea anaanatae ia tapao e maori i te parau ra “mau mahana mure ore,” te tuu ra te Jé e “mau mahana tahito”; BFC, “mau tau tahito roa ˈˈe”; MN, “mau mahana o te mau tau mure ore.” Ia au i te Apokalupo 3:14, tei faahohonuhia i nia ˈtu, aita te Mika 5:2 e haapapu ra e aita to Iesu e haamataraa.
Te taiohia ra anei i roto i te Bibilia e aita te mau melo taitahi o te Toru Tahi i teitei aˈe aore ra i haihai aˈe i te tahi, hoê â ratou pauroa e te mana hope?
Mar. 13:32: “Area te reira mahana e te reira hora, e ore roa te hoê e ite; e ore hoi te mau melahi o te raˈi, e ore atoa te Tamaiti, maori râ o te Metua anaˈe ra.” (E ere ïa mai te reira te huru ahiri e hoê â anaˈe te Metua, te Tamaiti e te Varua Maitai ma te riro ei Atua otahi. E mai te peu e, mai ta vetahi e parau ra, no to ˈna huru taata i ore ai o Iesu i ite i tera taio mahana, no te aha ïa te Varua Maitai i ore ai i ite?)
Mat. 20:20-23: “Ua parau maira [te metua vahine o na tamarii a Zebedaio] ia ˈna [ia Iesu], Ia tae i to oe ra basileia, ia parahi te hoê o tau pue tamarii nei i to rima atau, e te hoê i to rima aui. Ua parau atura Iesu, na ô atura, . . . E inu mau â hoi orua i to ˈu ra auˈa . . . area te parahi i tau rima atau e tau rima aui, eita ïa e tia ia ˈu ia horoa, maori râ no te feia i haapaohia e tau Metua no ratou ra.” (E mea huru ê roa ïa teie faataaraa mai te peu e te parauhia ra e o Iesu te Atua. Ua pahono noa anei o ˈna ia au i to ˈna “huru taata”? Ahiri e i te tupuraa mau e “taata Atua” mau o Iesu—e Atua e e taata i te hoê â taime, eiaha râ te tahi aore ra te tahi atu—mai ta te feia turu i te Toru Tahi e parau ra, ma te feruri-maitai-hia, e nehenehe mau anei o ˈna e horoa i teie huru faataaraa? Aita anei te Mataio 20:23 e haapapu ra e mea haihai aˈe te Tamaiti i te Metua e ua faaherehere te Metua i te tahi mau tiaraa taa ê no ˈna iho?)
Mat. 12:31, 32: “E tia te mau hara atoa e te faaino a te taata nei ia faaore, eita râ te faaino i te Varua e faaorehia. E o te parau ino i te Tamaiti a te taata nei, e tia ïa ia faaore i ta ˈna hara; area te parau ino i te Varua Maitai ra; e ore ta ˈna e faaorehia, i teie nei ao, e e ore hoi i te ao a muri atu.” (Ahiri e e taata te Varua Maitai e o te Atua oia, te patoi maitai ra teie irava i te haapiiraa faaroo o te Toru Tahi, no te mea e au ra e mea teitei aˈe te Varua Maitai i te Tamaiti. I te tupuraa mau, te haapapu ra o Iesu e mea rahi aˈe to ˈna Metua, no ǒ mai ia ˈna ra teie “Varua,” i te Tamaiti a te taata.)
Ioa. 14:28: “[Te parau ra o Iesu e:] Ahiri outou i hinaaro mai ia ˈu, e oaoa ïa outou o vau e haere tia i te Metua ra; e rahi hoi tau Metua ia ˈu.”
Kor. 1, 11:3: “Teie râ to ˈu hinaaro, ia haapao outou, e o te Mesia te upoo o te taata atoa nei, e o to te vahine ra upoo, o te tane ïa, e o to te Mesia ra upoo, o te Atua ïa.” (Papu maitai ïa, e ere te Mesia i te Atua e e tiaraa teitei aˈe to te Atua i to ˈna iho. Mea tano ia tapao e ua papaihia teie mau parau i te area matahiti 55 T.T., tau 22 matahiti i muri aˈe i te hoˈiraa o Iesu i nia i te raˈi. No reira, no nia ïa te parau mau faahitihia i ǒ nei i te mau taairaa e vai ra i rotopu i te Atua e te Mesia i nia i te raˈi.)
Kor. 1, 15:27, 28: “Ua tuu hoi oia [te Atua] i te mau mea atoa i raro aˈe i tana avae [to Iesu]. O ta ˈna râ i parau maira e, Ua tuuhia te mau mea atoa i raro aˈe ia ˈna, ua itea-noa-hia e, te toe ra oia iho, o tei tuu i te mau mea atoa i raro aˈe ia ˈna ra. E ia tuu-mau-hia te mau mea atoa i raro aˈe ia ˈna ra, e i raro atoa aˈe ïa te Tamaiti iho ia ˈna, i tei tuu i te mau mea atoa i raro aˈe ia ˈna ra, ia riro o te Atua i nia iho i te mau mea atoa i te mau vahi atoa ra.”
Ua iritihia te parau Hebera Shad·daiʹ e te parau Heleni Pan·tokraʹtor na roto i te parau ra “Mana hope.” Ua faaohipahia teie na parau e piti e rave rahi taime no Iehova, te Metua. (Exo. 6:3; Apo. 19:6) Aita râ i faaohipa-noa ˈˈe-hia no te faataa i te Tamaiti aore ra te varua moˈa.
Te parau ra anei te Bibilia e o te Atua te melo taitahi o te Toru Tahi?
I roto i te hoê pure, ua parau o Iesu e: “E taˈu Metua, . . . teie hoi te ora mure ore: Ia ite ratou ia oe i te Atua hoe mau ra, e ia Iesu-Kirito ta oe i tono mai.” (Ioa. 17:1-3, V.C.J.S.; na matou i papai faaopa.) (Te faaohipa ra te rahiraa o te mau huriraa i te parau “te Atua hoe mau ra” no te Metua. Te tuu ra o Ce e: “te Atua otahi e te mau.” E nehenehe anei o ˈna e riro “te Atua hoe mau ra,” “te Atua otahi e te mau,” mai te peu e e Atua atoa e piti taata ê atu mai ia ˈna? Te feia atoa, taa ê atu ia ˈna iho, o tei parauhia e “mau atua,” e mau atua hape ïa aore ra e hohoˈa noa no te Atua mau ra.)
Kor. 1, 8:5, 6: “Vai noâ hoi te mau mea i parauhia e e atua, tei te raˈi ra, tei reira ïa; tei te fenua nei, tei reira ïa; (e rave rahi te atua, e rave rahi hoi te fatu mai te reira te huru.) Area ia tatou nei hoê roa ïa Atua, o te Metua, no reira mai te mau mea atoa nei, e no ˈna hoi tatou; hoê hoi Fatu o Iesu Mesia, na ˈna te mau mea atoa nei, e na ˈna atoa hoi tatou.” (Te faataa ra teie irava i te Metua mai ‘te Atua hoê’ o te mau Kerisetiano, e e tiaraa taa ê to ˈna i to Iesu Mesia.)
Pet. 1, 1:3: “Ia haamaitaihia te Atua te Metua o to tatou Fatu ra o Iesu Mesia.” (E rave rahi taime, i muri aˈe atoa i to Iesu revaraa i nia i te raˈi, te faahiti ra te mau Papai i te Metua mai “te Atua” o Iesu Mesia. I roto i te Ioane 20:17, i muri noa iho i to ˈna tia-faahou-raa, te parau ra o Iesu i to ˈna Metua “tau Atua.” I muri aˈe, ia parahi oia i nia i te raˈi, e rave faahou o ˈna i teie parau o te itehia ra i roto i te Apokalupo 3:12. Area ra, aita roa ˈtu te Bibilia e parau ra e ua parau te Metua i ta ˈna Tamaiti “tau Atua”; hau atu â, aita te Metua e te Tamaiti e faaohipa ra i teie parau no te varua moˈa.)
No te hoê tuatapaparaa i te mau irava faaohipahia e vetahi no te haapapu e o te Mesia te Atua, hiˈo i te mau api 189-193 i te tumu parau “Iesu Mesia.”
Ua papai o Karl Rahner e: “Aitâ i faaohipahia Θεός [Atua] no te Varua,” e: “Aita roa ˈtu i faaohipahia ὁ θεός [te Atua, i to ˈna auraa mau] i roto i te Faufaa Apî no te faahiti i te πνεῦμα ἅγιον [varua moˈa].”—Theological Investigations (Baltimore, 1961), hurihia na roto mai i te reo Helemani, Buka I, mau api 138, 143.
Te haapapu maite ra anei te tahi mau irava faaohipahia e te feia turu i te Toru Tahi no ta ratou tiaturiraa, i teie haapiiraa?
Ia imi mau te hoê taata i te parau mau no nia i te Atua, eita o ˈna e faahohonu i te Bibilia no te ite mai i te hoê irava ta ˈna e tatara no te haapapu i ta ˈna e tiaturi aˈena ra. E tamata râ o ˈna i te ite eaha ta te Parau a te Atua iho e haapii ra. Peneiaˈe e itehia ia ˈna te tahi mau irava o te horoa e rave rahi auraa, e maramarama râ te auraa ia faaau o ˈna i te reira e te tahi atu mau irava no nia noa iho â i taua tumu parau ra. Mea tano ia tapao oioi e te faahiti mau ra te rahiraa o te mau irava e faaohipahia no te turu i te Toru Tahi e piti anaˈe taata, eiaha râ e toru; no reira, noa ˈtu e ua tano te mau faataaraa a te feia turu i te Toru Tahi, eita teie mau irava e haapapu e te haapii ra te Bibilia i te Toru Tahi. A hiˈopoa na i to muri iho:
(Mai te peu e aita i faataahia, no roto mai te mau irava faahitihia i muri nei i te V.C.J.S.)
Te mau irava i reira te hoê tiaraa o Iehova e faaohipahia ˈi ma te hape aore ra ma te tano no Iesu
Alepha e Omega: E tano ia faataehia teie tiaraa iˈoa ia vai? (1) I roto i te Apokalupo 1:8, ua faaohipahia no te Atua, te Mana hope. I te irava 11, ia au i te Ma, ua horoahia teie tiaraa i te hoê taata, i mua rii, e au ra e o Iesu Mesia. Tera râ, te farii ra te feia tuatapapa e ua riro te parau te Alepha e te Omega i roto i te irava 11 ei parau apokeripha, no reira eita e itehia i roto i te CT, Sg, Da, TOB, Jé, V.C.J.S. (2) Te farii ra e rave rahi huriraa o te Apokalupo na roto i te reo Hebera e o Iehova te faataahia ra i roto i te irava 8, no reira te faahoˈi faahou ra ratou i te iˈoa iho o te Atua i tera vahi. Hiˈo MN, neneiraa Farani no 1995 ma te mau faahororaa. (3) Te faataa ra te Apokalupo 21:6, 7 e te mau Kerisetiano o tei upootia i te pae varua, o te mau “tamaiti” ïa a te Alepha e te Omega. Aita roa ˈtu te mau Kerisetiano faatavaihia i te varua i faataahia mai te mau “tamaiti” a Iesu Mesia. Te parau nei râ o ˈna ia ratou e to ˈna mau “taeae.” (Heb. 2:11; Mat. 12:50; 25:40) Area ra, ua riro teie mau “taeae” o Iesu ei mau ‘tamarii na te Atua.’ (Gal. 3:26; 4:6) (4) I roto i te Apokalupo 22:12, te faaô nei te BFC i te iˈoa o Iesu, e no reira e au ra e no ˈna te iˈoa Alepha e Omega e faaohipahia ra i te irava 13. Aita râ e itehia ra te iˈoa o Iesu i roto i te papai Heleni i tera vahi, no reira aita atoa e itehia ra i roto i te tahi atu mau huriraa. (5) Ia au i te Apokalupo 22:13, te Alepha e te Omega o “te matamehai e te faahopea” atoa ïa, parau o te horoahia no Iesu i roto i te Apokalupo 1:17, 18. Oia atoa hoi, e faaohipahia na te parau “Apotoro” no Iesu Mesia e no te tahi o ta ˈna mau pǐpǐ. Te haapapu ra anei te reira e e hoê â taata ratou aore ra hoê â tiaraa? (Heb. 3:1) Te turai nei te mau tupuraa ia tatou ia faaoti e te faataa ra te tiaraa iˈoa ‘Alepha e Omega’ i te Atua Mana hope, te Metua, eiaha râ i te Tamaiti.
Faaora: Te faahiti pinepine nei te mau Papai i te Atua ei Faaora. I roto i te Isaia 43:11, te parau ra o Iehova e: “Aore hoi e faaora, maori ra o vau nei.” I te mea e te parau-atoa-hia ra o Iesu e Faaora, hoê â anei o ˈna e te Atua? Eita roa ˈtu. I roto i te Tito 1:3, 4, te faahitihia ra e “te Atua to tatou Faaora,” e oia atoa “te Atua Metua” e “te Kirito ra no Iesu to tatou Faaora.” E faarirohia na raua piti atoa ei faaora. Te faataa ra te Iuda 25 i te taairaa e vai ra i rotopu ia raua i te na ôraa e: “Te Atua anae ra to tatou Faaora, na roto ia Iesu-Kirito to tatou Fatu.” (Na matou i papai faaopa.) (Hiˈo atoa Ohipa 13:23.) I roto i Te mau tavana 3:9, ua faaohipahia te parau Hebera (moh·shiʹaʽ, iritihia na roto ia “faaora” aore ra “faatiamâ”) o tei faahiti-atoa-hia i roto i te Isaia 43:11, i nia ia Otoniela, te hoê tavana o Iseraela, e ere râ te auraa e o Otoniela o Iehova ïa. E tauturu te taioraa i te Isaia 43:1-12 ia taa i te auraa o te irava 11: Na Iehova, e oia anaˈe, tei faaora aore ra tei faatiamâ ia Iseraela; e ere roa ˈtu no ǒ mai te faaoraraa i te hoê noa ˈˈe atua o te mau nunaa tapiri.
Atua: I roto i te Isaia 43:10, te parau ra o Iehova e: “Aore e Atua i hamani hia i mua ˈˈe iaˈu nei, e ore e tupu i muri iaˈu.” Teie nei râ, i te mea e ua parauhia Iesu na roto i te parau tohu te “Atua, te Puai” i roto i te Isaia 9:6, e tia anei ia taa e o Iehova o ˈna? Te tauturu faahou ra te mau irava tapiri ia tatou ia pahono e aita. I rotopu i te mau nunaa etene atoa o te haamori i te mau idolo, aita hoê noa ˈˈe o ratou i hamani i te hoê atua na mua ˈˈe ia Iehova, no te mea aita e atua na mua ˈˈe ia ˈna. Oia atoa, eita te hoê e nehenehe i te tau i mua nei e hamani i te hoê atua mau, ora, o te nehenehe e tohu. (Isa. 46:9, 10) E ere râ ïa te auraa e aita roa o Iehova i hamani aˈenei i te tahi mau mea ora o te nehenehe e amo ma te tia i te tiaraa atua. (Sal. 82:1, 6; Ioa. 1:1, MN) I roto i te Isaia 10:21, te parauhia ra o Iehova e “Atua puai,” mai ia Iesu i roto i te Isaia 9:6, o Iehova anaˈe râ o te fanaˈo ra i te tiaraa “Atua Mana hope.”—Gen. 17:1, Da.
Ia itehia te hoê tiaraa iˈoa aore ra faataa parau e rave rahi taime i roto i te mau Papai, eiaha e faaoti oioi noa e e tano noa oia i te hoê â taata. Mai te peu e aita, e tia ïa ia farii e o Nebukanesa o Iesu Mesia ïa, no te mea ua parauhia te tahi e te tahi e ‘arii o te mau arii.’ (Dan. 2:37; Apo. 17:14) No te hoê â tumu e riro ai te mau pǐpǐ a Iesu ei Iesu Mesia iho, o tei parauhia mai ia ˈna ra te huru e ‘maramarama o teie nei ao.’ (Mat. 5:14; Ioa. 8:12) E tia ia tatou ia hiˈopoa noa i te tuhaa parau atoa e te tahi atu mau irava atoa i reira te Bibilia e faaohipa ˈi te hoê â parau.
Tupuraa i reira te mau taata papai faauruahia e faaau ai i te tahi mau irava o te mau Papai Hebera no nia hoi ia Iehova, ia Iesu Mesia
No te aha te Ioane 1:23 e faahiti ai i te Isaia 40:3 e e faaau ai te reira i te ohipa ravehia e Ioane Bapetizo no te faaineine i te eˈa no Iesu Mesia, area te tohu papu ra te Isaia 40:3 e e faaineinehia te eˈa i mua ia Iehova? No te mea e faahohoˈa na o Iesu i to ˈna Metua. Ua haere mai oia na nia i te iˈoa o to ˈna Metua e ua papu ia ˈna e tei pihai iho noa to ˈna Metua ia ˈna no te mea ua rave oia i te mau mea o te faaoaoa ra i to ˈna Metua.—Ioa. 5:43; 8:29.
No te aha te Hebera 1:10-12 e faahiti ai i te Salamo 102:25-27 e e faatano ai i nia i te Tamaiti, area te salamo ra, no te Atua ïa teie parau? No te mea mea na roto i te arai o ta ˈna Tamaiti to te Atua poieteraa i te mau mea faataahia e te papai salamo ra. (Hiˈo Kolosa 1:15, 16; Maseli 8:22, 27-30.) E nehenehe e tapao e te faahiti ra te Hebera 1:5b i te Samuela 2, 7:14 e te faatano ra oia i nia i te Tamaiti a te Atua. Noa ˈtu e ua faaauhia na mua teie irava ia Solomona, aita te faaohiparaa i ravehia i muri iho i nia ia Iesu Mesia e faataa ra e hoê â anaˈe taata o Solomona e o Iesu. E ‘rahi aˈe’ Iesu ‘ia Solomona’ e te faatupu ra o ˈna i te hoê ohipa o tei faahohoˈahia i ta Solomona i rave.—Luka 11:31.
Mau irava i reira e faahitihia ˈi te parau no te Metua, te Tamaiti e te Varua Maitai
Te vai ra e piti hiˈoraa, Mataio 28:19 e Korinetia 2, 13:14. Aita hoê noa ˈˈe o teie mau irava e parau ra e hoê â faito te Metua, te Tamaiti e te Varua Maitai aore ra hoê â to ratou mure ore, e ere atoa ratou pauroa i te Atua. Te faaite ra te mau manaˈo turu Bibilia vauvau-aˈena-hia i te mau api 398-403 e eiaha roa ia horoahia teie auraa no ratou.
Ma te turu i te Toru Tahi, te farii nei o McClintock e o Strong no nia i te Mataio 28:18-20 e: “Tera râ, aita teie irava anaˈe e haamau taatoa i te huru iho o na taata tootoru ra, to ratou aifaitoraa aore ra to ratou huru atua.” (Cyclopedia of Biblical, Theological, and Ecclesiastical Literature, nenei-faahou-hia i te matahiti 1981, Buka X, api 552) No nia i te mau irava e rave rahi atu â o te faahiti atoa ra i te Metua, te Tamaiti e te Varua Maitai, te farii ra teie Cyclopedia i nia ˈtu e mea “navai ore” ratou anaˈe no te haapapu i te Toru Tahi. (Hiˈo Timoteo 1, 5:21, i te faahitiraahia i te hoê â taime te Atua, te Mesia e te mau melahi.)
Mau irava o te mau Papai Hebera i reira ua faaauhia te huru otini o te hoê iˈoa i te Atua
I roto i te Genese 1:1, ua iritihia te tiaraa iˈoa “Atua” i te parau ’Elo·himʹ, e huru otini oia na roto i te reo Hebera. Te ite ra te feia turu i te Toru Tahi, i reira, i te hoê haapapuraa o ta ratou tiaturiraa. Te faataa atoa nei ratou e te faahiti ra te Deuteronomi 6:4 i te tahoêraa o te mau melo o te Toru Tahi. Te parau ra hoi tera irava e: “O te Fatu ra, to tatou Atua [’Elo·himʹ], hoe roa ïa Fatu.”
Te huru otini o te iˈoa faaohipahia i ǒ nei na roto i te reo Hebera, e huru otini hanahana aore ra huru otini o te hau-ê-raa. (Hiˈo Md, Buka parau, api 1619; hiˈo atoa i te New Catholic Encyclopedia, 1967, Buka V, api 287.) Aita roa o ˈna e hinaaro ra e parau e e rave rahi taata i roto i te hoê huru atua. No reira, ua faaohipahia te hoê huru o te tiaraa iˈoa ’elo·himʹ i roto i Te mau tavana 16:23 no te faataa i te atua hape ra o Dagona; tei te huru otahi hoi te parau haa o te apee ra ia ˈna, o te haapapu ra e te faahitihia ra i ǒ nei hoê anaˈe atua. I roto i te Genese 42:30, te parauhia ra o Iosepha e e “fatu” (MN) (’adho·nehʹ, huru otini o te hau-ê-raa) no Aiphiti.
Aita to te reo Heleni e ‘huru otini o te hanahanaraa aore ra o te hau-ê-raa.’ No reira i roto i te Genese 1:1, ua faatano te feia huri parau o te LXX i te parau ho The·osʹ (Atua i te huru otahi) i te parau ’Elo·himʹ. I roto i te Mareko 12:29, i reira to Iesu faahitiraa i te Deuteronomi 6:4, te ite-atoa-hia ra te parau Heleni ho The·osʹ, i te huru otahi.
I roto i te Deuteronomi 6:4, te vai ra i roto i te papai Hebera e piti taime Na leta Hebera e maha. No reira mea tano aˈe ia iriti mai teie: “O Iehova, to tatou Atua, e hoê Iehova.” Aita te nunaa Iseraela, o tei faataehia teie mau parau, i tiaturi i te Toru Tahi. Ua haamori to Babulonia e to Aiphiti i te mau atua tootoru, no te mau ati Iseraela râ, ma te feaa ore, mea taa ê o Iehova.
Mau irava o te mau Papai o te nehenehe e taahia ma te taa ê ia au i te iritiraa o te Bibilia e faaohipahia ra
Eaha te iritiraa tano no te hoê irava o te Bibilia o te farii ra, i te pae o te tarame, e rave rahi huriraa? E tia ia tuea te iritiraa maitihia e te toea o te mau Papai. Mai te peu e aita te hoê taata e haapao ra i te toea o te Bibilia e te haamau ra o ˈna i to ˈna tiaturiraa i nia i ta ˈna huriraa au roa ˈˈe no nia i te hoê irava, aita ïa ta ˈna mau tiaturiraa i niu-mau-hia i nia i te Parau a te Atua, i nia râ i to ˈna iho manaˈo aore ra i ta te tahi atu mau taata tia ore.
Te iriti ra te V.C.J.S. e: “I vai na te Logo i te matamua ra, iô te Atua ra hoi te Logo, e e Atua hoi te Logo. Iô te Atua ra oia i te matamua ra.” (Te huri ra te Os, Da, Sg e Md mai te reira atoa.) Te taiohia ra hoi i roto i te MN e: “I vai na te Parau i te haamataraa, e tei te Atua ra te Parau, e e atua te Parau. Tei pihai iho o ˈna i te Atua ra i te haamataraa.”
Eaha te huriraa o te Ioane 1:1, 2 o te tuea ra e te mau irava tapiri? Te parau ra te Ioane 1:18 e: “Aore e taata i ite i te Atua.” Area te parau maitai ra te irava 14 e: “I riro mai nei te Logo ei taata e ua tiahapa mai i ǒ tatou nei.” Hau atu â, te faataa ra te mau irava 1, 2 e i te haamataraa “i te Atua” ra te Logo. E nehenehe anei te hoê taata, i te hoê â taime, e vai i pihai iho i te tahi atu taata e o o ˈna iho tera taata? I roto i te Ioane 17:3, te paraparau ra o Iesu i to ˈna Metua mai “te Atua hoe mau” (V.C.J.S.); inaha, “e atua” o Iesu, e te faaite ra o ˈna i te mau huru atua maitatai o to ˈna ra Metua.—Heb. 1:3.
Te tuea ra anei te huriraa “e atua” e te mau ture o te tarame Heleni? Te parau nei te tahi mau buka faahororaa ma te papu e e tia ia iritihia te irava Heleni mai teie: “E Atua hoi te Logo.” Aita râ vetahi e farii ra i to ratou manaˈo. I roto i ta ˈna tumu parau “Te mau iˈoa ateributi aita e faataa iˈoa o te faaite ra i te hoê huru maitai: Mareko 15:39 e Ioane 1:1,” ua papai o Philip B. Harner e “te faaite ra” te mau pereota mai tei itehia i roto i te Ioane 1:1, “i reira ua tuuhia te hoê ateributi aita e faataa iˈoa na mua ˈtu i te parau haa, i te hoê huru maitai. Te faataa ra ratou e e natura theos to te logos.” Ia au i ta ˈna parau, “e nehenehe e hurihia te pereota mai teie, ‘Hoê â natura to te Logo e to te Atua.’” (Journal of Biblical Literature, 1973, mau api 85, 87) No reira, e taahia no te aha te parau the·osʹ, te pitiraa i te iteraahia i roto i teie irava, i erehia ˈi te faataa iˈoa papu (ho) e i tuuhia ˈi i mua i te parau haa. Ma te anaanatae, te rave nei te feia huri parau ma te feaa ore o te hinaaro ra e tuu mau iho â “E Atua hoi te Logo” i roto i te Ioane 1:1 i te faataa iˈoa papu ore (e) ia huri ratou te tahi atu mau irava i reira e tuuhia ˈi te hoê iˈoa ateributi i te huru otahi e aita e faataa iˈoa na mua ˈtu i te parau haa. Ei hiˈoraa, i roto i te Ioane 6:70, te parau ra te Os e te Da e “e diabolo” o Iuda Isakariota e te faaitehia ra o Iesu i roto i te Ioane 9:17 “e peropheta.”
Ua parau o John L. McKenzie, e: “Teie ta te hoê huriraa tano maitai o te Ioa 1:1 e horoa ra, ‘tei te Atua [= te Metua] te parau, e e mea ora atua na te parau.’”—Dictionary of the Bible (New York, 1965), api 317. (Na te taata papai te mau paruru. Buka neneihia ma te nihil obstat e imprimatur.)
Ia au i te mau parau i nia ˈtu, te iriti ra te Ce i tera irava mai teie: “e mea ora atua na te Logo”; SO, “e huru atua na te Logo”; AT, “e atua na hoi te Logo.” I roto i ta ˈna huriraa o te Bibilia na roto i te reo Helemani, te papai ra o Ludwig Thimme e: “E huru o te Atua te Logo.” I te mea e ua faataahia te Logo (o tei riro mai o Iesu Mesia) na roto i te parau “atua” te tuea ra oia e te faaohiparaa o teie parau i roto i te toea o te mau Papai. Ei hiˈoraa, i roto i te Salamo 82:1-6, ua faahohoˈahia te tahi mau tavana Iseraela ei mau “atua” (Hebera, ’elo·himʹ; Heleni the·oiʹ, i roto i te Ioane 10:34) no te mea ua tia ia ratou ia mono ia Iehova e ia haapii atu i ta ˈna ture.
Hiˈo atoa i te api hau a te MN, neneiraa Farani no 1995 ma te mau faahororaa, mau api 1705, 1706.
Te iriti ra te Da mai teie: “Ua parau atura Iesu ia ratou: I te parau mau, te parau nei au ia outou e: Hou o Aberahama, te vai nei au [Heleni, e·goʹ ei·miʹ].” (Te huri ra te Jé, Os, TOB, Sg e Ku na roto ia “te vai nei au,” papaihia i te tahi taime e te mau leta rarahi no te tapao e e tiaraa iˈoa. Ia na reira oia, te tutava nei te tahi o taua mau iritiraa ra i te haamau i te hoê taairaa i rotopu i teie parau e te Exodo 3:14 i reira, ia au i ta ratou huriraa o teie irava, te faataa ra te Atua ia ˈna iho na roto i te parau “te vai nei au.”) Teie nei râ, i roto i te MN, te taiohia ra i roto i te tuhaa hopea o te Ioane 8:58 e: “Hou o Aberahama i vai ai, i vai na vau.” (Te huri ra te Od, Fa e AT i teie irava na roto i te hoê â huru.)
Teihea o taua mau iritiraa ra e tuea ra e te mau irava tapiri? No nia i to ˈna matahiti te uiraa a te mau ati Iuda (irava 57) ta Iesu i pahono atu, eiaha râ no nia i to ˈna huru iho. I te tanoraa mau, e taairaa to te pahonoraa a Iesu e to ˈna matahiti, te maororaa o to ˈna vairaa mai. A tapao atoa na e aita roa ˈtu i ravehia te hoê tutavaraa no te faaohipa i te parau e·goʹ ei·miʹ faarirohia mai te hoê tiaraa iˈoa i nia i te varua moˈa.
Te parau ra o A. T. Robertson e: “Te ihoparau [ei·miʹ] . . . I te tahi taime, e tapao oia i te vairaa mai ei ateributi, mai no te tahi noa ˈtu parau haa, mai tei itehia no te parau [e·goʹ ei·miʹ] (Ioa. 8:58).”—A Grammar of the Greek New Testament in the Light of Historical Research (Nashville, 1934), api 394.
Hiˈo atoa i te api hau o te MN, neneiraa Farani no 1995 ma te mau faahororaa, mau api 1710, 1711.
V.C.J.S.: “E ara râ ia outou iho, e i te nana taatoa, i faatoroa hiaˈi outou e te Varua-Maitai ei Eipikopo i nia iana iho ra, ia faatere outou i te Etaretia o te Atua, tana i hoo mai i tona iho ra toto.” (Te iriti ra te Md, Ku e Os i teie irava mai te reira atoa.) Area râ, i roto i te MN, te taiohia ra i te tuhaa hopea o te irava e: “te toto o ta ˈna iho [Tamaiti].” (Te iriti ra te Da mai te reira atoa. Te iriti ra te Jé, neneiraa no 1955, i teie irava mai teie: “i te hoo o to ˈna iho toto”; tera râ, i roto i te neneiraa no 1978, te taiohia ra e: “i te toto o ta ˈna iho tamaiti.”)
Teihea o taua mau iritiraa ra e tuea ra e te Ioane 1, 1:7, o te parau ra e: “Te mâ nei tatou i ta tatou mau hara atoa i te toto o ta ˈna Tamaiti [ta te Atua], o Iesu Mesia ra”? (Hiˈo atoa Apokalupo 1:4-6.) Ia au i te Ioane 3:16, ua tono anei te Atua i ta ˈna Tamaiti fanau tahi aore ra ua haere mai o ˈna iho mai te hoê taata ia noaa ia tatou te ora? O te toto o Iesu tei haamaniihia, eiaha râ to te Atua.
Hiˈo atoa i te api hau o te MN, neneiraa Farani no 1995 ma te mau faahororaa, api 1707.
V.C.J.S.: “O te mau pateriareha ra, o to ratou hui tupuna ïa, e no ô mai ia ratou te Kirito i te haapaoraa a te tino nei, o oia, o te Atua mau ïa te i nia iho i te mau meaˈtoa, e te haamaitai hia e a muri noaˈtu. Amene.” (Te iriti ra te Md e Od i teie irava mai te reira atoa.) Teie râ, i roto i te MN, te taiohia ra i te tuhaa hopea o teie irava e: “no reira mai te Mesia ia au i te tino: te Atua, o tei nia ˈˈe i te mau mea atoa, ia haamaitaihia e a muri noa ˈtu! Amene.” (Te iriti ra te Fa, Ce e SO i teie irava fatata hoê â huru e te MN.)
Te turu ra anei teie irava e “te i nia iho [o Iesu] i te mau meaˈtoa” e inaha e Atua o ˈna? Aore ra te faaite ra anei te reira i te hoê taa-ê-raa i rotopu i te Atua e o Iesu, ma te faataa e “te i nia iho [te Atua] i te mau meaˈtoa”? Eaha te huriraa o te Roma 9:5 e tuea ra e te Roma 15:5, 6 o te titau ra, i muri aˈe i to ˈna horoaraa i te taa-ê-raa i rotopu i te Atua e o Iesu Mesia, i te taata taio ia “haamaitai . . . i te Atua, i te Metua o to tatou Fatu ra o Iesu Mesia”? (Hiˈo atoa Korinetia 2, 1:3 e Ephesia 1:3.) A hiˈo i te mau irava i muri iho i te Roma 9:5. Te faataa ra te mau irava 6-13 e tei te hinaaro o te Atua te tupuraa o te opuaraa a te Atua, eiaha râ i te hoê faufaa i te pae tino. Te faahiti ra te mau irava 14-18 i te poroi ta te Atua i faatae ia Pharao, i roto i te Exodo 9:16, no te faaite maitai e tei nia ˈˈe te Atua i te mau mea atoa. I muri iho, i roto i te mau irava 19-24, ua faahohoˈahia te teiteiraa o te Atua e te hoê faaauraa e te hoê potera e te mau farii araea o ta ˈna e hamani nei. Mea tano maitai ïa teie parau i te irava 5 e: “Te Atua, o tei nia ˈˈe i te mau mea atoa, ia haamaitaihia e a muri noa ˈtu! Amene”!—MN.
Te haapapu ra The New International Dictionary of New Testament Theology e: “Ua riro te Roma 9:5 ei aimârôraa. . . . Mea ohie, e e faatia-roa-hia i te pae o te reo, ia faaau i teie parau i te Mesia. Mai teie ïa te huru o te irava: ‘Te Mesia, te Atua i nia ˈˈe i te mau mea atoa, haamaitaihia e a muri noa ˈtu. Amene.’ Teie nei râ, noa ˈtu e e tapeahia te reira, eita teie huriraa e faaau i te Mesia mai tei tuea roa i te Atua. E faaite noa oia ia ˈna mai te hoê mea ora huru atua, no te mea aita to te parau theos e faataa iˈoa. Teie râ, . . . [e] mau tumu papu [ta tatou] ia manaˈo e ua riro teie parau, i te auraa mau, ei pure faataehia i te Atua ra.”—(Grand Rapids, 1976), Buka 2, api 80.
Hiˈo atoa i te api hau o te MN, neneiraa Farani no 1995 ma te mau faahororaa, mau api 1708, 1709.
Os: “Ia vai i rotopu ia outou hoê â manaˈo e tei roto i te Mesia ra o Iesu: o O ˈna, o te vai noa ma te huru o te Atua, tei ore i manaˈo mai te hoê haruraa toroa ia faito oia i te Atua.” (Te faaohipa ra te Od i te hoê â parau; te parau ra te Jé e: “aita [o Iesu] i tapea ma te pohehae i te tiaraa o te faaaifaito ia ˈna i te Atua.”) Area râ, i roto i te MN ua iritihia te hopea o taua irava ra mai teie: “Iesu, noa ˈtu e ua vai na i te huru o te Atua, aita o ˈna i manaˈo aˈe i te hoê haruraa toroa [Heleni, har·pag·monʹ] oia hoi ia aifaito o ˈna i te Atua.” (Te horoa ra te BFC, Ce, Da, Sg, SO e TOB i te hoê â manaˈo.)
Teihea manaˈo o te tuea ra e te mau irava tapiri? I te irava 5, te aˈo ra o Paulo i te mau Kerisetiano ia pee i te Mesia ia au i taua haerea ra. E nehenehe anei ratou e manaˈo e, no ratou e ere ïa i te hoê “haruraa toroa,” o te hoê râ tiaraa “ia aifaito i te Atua”? Eita roa ˈtu. Tera râ, e nehenehe ratou e pee i te hoê taata “aita o ˈna i manaˈo aˈe i te hoê haruraa toroa, oia hoi ia aifaito o ˈna i te Atua.” (MN) (Hiˈo Genese 3:5.) Te tuea atoa ra teie huriraa e teie mau parau a Iesu Mesia: “E rahi hoi tau Metua ia ˈu.”—Ioa. 14:28.
Te na ô ra The Expositor’s Greek Testament e: “Aita e itehia ra te hoê noa ˈˈe irava i reira [har·paʹzo] aore ra te hoê o ta ˈna mau parau hoê â tumu [oia atoa har·pag·monʹ] e rave ai i te auraa ‘tapearaa mai.’ Mai te mea ra e tera noa te auraa o teie ihoparau oia hoi ‘haru,’ ‘rave uˈana i te.’ Eita ïa e nehenehe e ruri ê i te auraa mau, ‘rave,’ i te auraa taa ê roa ‘tapea mai.’”—(Grand Rapids, 1967), neneihia e W. Robertson Nicoll, Buka III, mau api 436, 437.
V.C.J.S.: “Te i roto hoi iana [te Mesia] te Atuaraa [Heleni, the·oʹte·tos] taatoa i te parahi tino raa.” (Te itehia ra te hoê â huriraa i roto i te Ma, Os e SO.) Tera râ, te na ô ra te MN e: “Tei roto te î atoa o te huru atua ia ˈna i te vai-tino-raa.” (Maoti i te parau “Atuaraa,” te tuu ra te PB e: “natura atua”; e te BFC: “te mea atoa e vai ra i roto i te Atua.” Hiˈo Petero 2, 1:4.)
Inaha, aita pauroa e horoa ra i te hoê â huriraa o te Kolosa 2:9. Teie râ, eaha te huriraa e tuea ra e te toea o te rata faauruahia e te Atua ta Paulo i faatae i to Kolosa? Te vai ra anei i roto i te Mesia iho te hoê mea no ˈna iho no te mea e o o ˈna te Atua aore ra tei roto oia i te hoê Toru Tahi? Aore ra “te î atoa” e vai ra i roto ia ˈna o te hoê ïa mea o te riro no ˈna iho na roto i te faaotiraa a te tahi ê? Te haapapu ra te Kolosa 1:19 (Os, TOB) e “ua tia i te Atua” ia vai te î atoa i roto i te Mesia. Ia au i te Ku, “ua faaoti te Atua i te reira.”
A hiˈo na i te mau irava tapiri roa o te Kolosa 2:9. I te irava 8, te titauhia ra te feia taio eiaha e hema i te feia e turu nei i te mau philosophia aore ra i te mau tutuu a te taata. Te haapii atoa nei ratou e i roto i te Mesia “ua vaiiho-paatoa-hia te taoˈa ra o te paari e te ite,” e te faaitoitohia ra ratou ia ‘haapao â i ta ˈna; ia aˈahia i roto ia ˈna, e ia patuhia i nia iho ia ˈna, e ia papu i te parau faaroo.’ (Mau irava 3, 6, 7) Tei roto ia ˈna, eiaha râ i roto i te feia papai aore ra haapii i te hoê philosophia taata, te vairaa “te î atoa” faufaa rahi. Teie râ, ia au i te aposetolo Paulo, ua faariro anei “te î atoa” i roto i te Mesia i te Mesia ei Atua iho? Aita, ia au i te Kolosa 3:1, i reira te parauhia ra e ‘te parahi ra te Mesia i te rima atau o te Atua.’—Hiˈo Da, PB, Os, Sg e TOB.
Ia au i te Dictionnaire grec-français a A. Bailly, te auraa o te iˈoa the·oʹtes (huru o te faataa i te hoê iˈoa no reira mai te parau the·oʹte·tos) oia hoi “huru atua (natura atua, paari atua).” (Paris, 1963, api 926) Tei ia Iesu mau te “huru atua” aore ra te “natura atua,” e ere râ hoê â faito e hoê â mure ore to Iesu e to te Metua. I roto i te hoê â auraa, e ere no te mea e te vai ra to te mau taata atoa te “huru taata” aore te “natura taata” e hoê â ïa to ratou faito aore ra hoê â pauroa to ratou matahiti.
Sg: “I te tiairaa ˈtu i te tiaturiraa oaoa e te faraa o te hanahana a to tatou Atua rahi e Faaora, o te Mesia ra o Iesu.” (Te itehia ra hoê â mau parau i roto i te Da, Jé, Os, TOB e TOL.) Tera râ, te na ô ra te MN e: “a tiai ai tatou i te tiaturiraa oaoa e te faaiteraa hanahana o te Atua rahi e o to tatou Faaora, te Mesia ra o Iesu.” (Te horoa ra te Ch, Fi e SO i te hoê â huriraa.)
Teihea iritiraa o te tuea ra e te Tito 1:4, i reira te faahitiraahia ‘i te Atua Metua ra e ia Iesu Mesia to tatou Ora’? Noa ˈtu e te faaite ra te mau Papai i te Atua mai te hoê Faaora, te faaite ra teie irava i te hoê taa-ê-raa papu maitai i rotopu ia ˈna e ia Iesu Mesia, na roto ia ˈna te Atua e horoa ˈi te faaoraraa.
Te aimârô ra vetahi, e te faaite ra te Tito 2:13 e ua riro te Mesia i te hoê â taime ei Atua e ei Faaora. E tia ia tapao e mai te peu e te iriti ra te Da, Jé, Os, TOB e TOL i teie irava ia nehenehe e tatarahia i roto i teie auraa, aita teie mau huriraa e pee ra i te hoê â titauraa i roto i te Tesalonia 2, 1:12. Ua parau o Henry Alford e: “Ia manaˈo vau e, te faaî ra [te hoê huriraa o te faataa ê maitai ra te Atua i te Mesia i roto i te Tito 2:13] i te mau titauraa atoa i te pae o te tarame o te pereota; ua riro ei parau papu aˈe no te haamauraa e no te tuhaa parau atoa, e e tano maitai aˈe i te huru papairaa a te aposetolo.”—The Greek Testament (Boston, 1877), Buka III, api 421.
Hiˈo atoa i te api hau o te MN, neneiraa Farani no 1995 ma te mau faahororaa, mau api 1709, 1710.
V.C.J.S.: “Area i te Tamaiti ra: O to terono, e te Atua e, e tia ïa i te vairaa e a muri noaˈtu.” (Te huri ra te BFC, Da, Fa e Jé i teie irava mai te reira atoa.) Area râ, te huri ra te MN e: “No nia râ i te Tamaiti: ‘O te Atua to oe terono e a muri noa ˈtu.’”
Teihea huriraa e tuea ra e te mau irava tapiri? Ia au i na irava na mua ˈtu, o te Atua te paraparau ra. Aita ïa e faataehia ra teie parau ia ˈna ra. Hau atu â, te faaohipa ra te irava i muri iho i te parau “te Atua, to Atua,” o te faaite ra e aita e paraparauhia ra i te Atua Teitei, i te hoê râ taata haamori i te Atua. Te faahiti ra te Hebera 1:8 i te Salamo 45:6, o tei faaauhia i te omuaraa i te hoê arii taata no Iseraela. Papu maitai e aita te taata papai i teie salamo i faahohoˈa i teie arii i te Atua Mana hope. Inaha, ia au i te PB te itehia ra i roto i te Salamo 45:7, [6, MN] i te pereota: “Terono a te Atua, mea mure ore to oe terono.” (BFC: “Ua riro to oe terono mai te terono a te Atua.” SO: “Ua haamau te Atua i to oe terono.”) No nia ia Solomona, te arii i faataehia paha te Salamo 45, ua parauhia e ua parahi o ˈna “i nia i te terono a Iehova.” (Par. 1, 29:23) O te Atua te “terono,” te Tumu e te Turu o te tiaraa arii o te Mesia. Te haapapu ra te Daniela 7:13, 14 e te Luka 1:32 e na te Atua e horoa ra i to ˈna puai.
Te faahoro ra te Hebera 1:8, 9 i te Salamo 45:6, 7, ta te taata tuatapapa Bibilia ra o B. F. Westcott i papai e: “Te faatia ra te LXX e piti iritiraa: e nehenehe e ravehia [ho the·osʹ] mai te hoê piiraa i roto i na tuhaa toopiti (To oe terono, e te Atua e . . . [e] No reira, e te Atua e, to oe Atua . . . ) aore ra e nehenehe e faariro ia ˈna mai te tumu haa (aore ra te ateributi) i roto i te tuhaa matamua (O te Atua to oe terono aore ra To oe terono o te Atua ïa), e mai te hoê parau tuuhia i pihai iho ia [ho the·osʹ sou] i roto i te piti o te tuhaa (No reira te Atua, to oe Atua . . . ). . . . E ere i te mea papu e i roto i te papai tumu e tano te parau [’Elo·himʹ] i te arii. No reira, te patoi nei te mau faahitiraa papu ore i te tiaturiraa o te hinaaro ra e faariro ia [ho the·osʹ] ei piiraa i roto i te LXX. Inaha, e au ra e mea maitai aˈe ia maiti i te tuhaa matamua o te pereota no te parau: O te Atua to oe terono (aore ra To oe terono o te Atua ïa), oia hoi: ‘Ua niuhia to oe basileia i nia i te Atua, te Mato aueue ore.’”—The Epistle to the Hebrews (Lonedona, 1889), mau api 25, 26.
V.C.J.S.: “Tootoru hoi e faaite i nia i te rai: te Metua, te Logo e te Varua-Maitai: e o taua tootoru ra, hoe â ïa Atua. E toru hoi e faaite i te fenua nei: o te varua, o te pape, e o te toto; e e taua toru nei, hoe â ïa ite mau.” (Te faahiti atoa ra te AG, Od e Sa i teie irava Toru Tahi.) Area râ, aita te MN e faahiti ra i te mau parau “i nia i te rai: te Metua, te Logo e te Varua-Maitai: e o taua tootoru ra, hoe â ïa Atua. E toru e faaite i te fenua nei.” (Aita atoa te BFC, Ce, GL, Jé e Ku e faahiti ra i teie irava Toru Tahi.)
No nia i teie irava, ua papai te taata tuatapapa parau ra o F. H. A. Scrivener e: “Eiaha tatou e mǎtaˈu i te faaite i to tatou tiaturiraa e aita taua mau parau ra aimârôhia i papaihia e Ioane Peata, ua faaôhia râ i roto i te mau papai Latino no Afirika na roto mai i te mau nota i te hiti o te api i reira ua papaihia ratou i te omuaraa ei nota paieti e te faaroo i nia i te irava 8: mai te reo Latino mai ua ô ratou i roto e piti aore ra e toru papai tahito Heleni no muri iho roa mai, e mai reira mai i roto i te papai Heleni neneihia, aita roa ˈtu to ratou parahiraa i reira.”—A Plain Introduction to the Criticism of the New Testament (Cambridge, 1883, toru o te neneiraa), api 654.
Hiˈo atoa i te nota i raro i te api no nia i taua mau irava ra i roto i te AC, Sg e VB, tae atu i roto i te api hau o te MN, neneiraa Farani no 1995 ma te mau faahororaa, api 1706.
Te tahi atu mau irava o te mau Papai ta te feia haapii i te Toru Tahi e rave nei no te turu i te tahi mau tuhaa o ta ratou haapiiraa
A tapao na e te faaohipahia ra te tuhaa matamua o teie mau irava i nia i te Tamaiti anaˈe. Area te tahi atu, no nia ïa i te Metua e te Tamaiti. Tera râ, aita hoê noa ˈˈe irava e amui tahi ra i te Metua, te Tamaiti e te Varua Maitai no te parau e hoê anaˈe Atua ratou.
I to ˈna faahitiraa i teie mau parau, ua hinaaro anei o Iesu e parau e na ˈna iho e faatia mai ia ˈna? I te mea e ua papaihia i roto i te Ohipa 2:32 e: “O taua Iesu nei â ta te Atua i faatia aˈenei i nia,” e tia anei ia faaoti e o Iesu te Atua? Eita roa ˈtu. E patoi ïa teie manaˈo i te Galatia 1:1, o te faaite ra e na te Metua i faatia ia Iesu, e ere râ na te Tamaiti. Ma te faaohipa i te hoê â parau, i roto i te Luka 8:48, te parau ra o Iesu i te hoê vahine e: “Ua ora oe i to oe faaroo.” Ua faaora anei teie vahine ia ˈna iho? Aita roa ˈtu. Na te puai o te Atua faaohipahia na roto i te arai o te Mesia i faaora ia ˈna no to ˈna faaroo. (Luka 8:46; Ohi. 10:38) Oia atoa, na roto i to ˈna auraroraa tia roa ei taata, ua haamau o Iesu i te hoê niu morare ia nehenehe to ˈna Metua e faatia ia ˈna mai te pohe mai, ma te farii ia ˈna mai ta ˈna Tamaiti. No to ˈna haapao maitai, e tuhaa atoa ta Iesu i roto i to ˈna tia-faahou-raa.
Te parau ra o A. T. Robertson i roto i te Word Pictures in the New Testament e: “A haamanaˈo na i te [Ioane] 2:19 i to Iesu na ôraa e: ‘Ua rui toru anaˈe, ua tia faahou ïa ia ˈu.’ Aita ïa o ˈna i hinaaro e parau e e faatia o ˈna ia ˈna mai te pohe mai na roto i to ˈna iho puai, eiaha râ i to te Metua (Roma 8:11).”—(New York, 1932), Buka V, api 183.
Na roto i te parauraa e: “O vau e te Metua ra, hoê â ïa,” te faaaifaito ra anei o Iesu ia ˈna i to ˈna Metua? Ta vetahi ïa feia turu i te Toru Tahi e manaˈo ra. Teie nei râ, i roto i te Ioane 17:21, 22, ua pure o Iesu “ia riro” ta ˈna mau pǐpǐ “atoa ei hoê.” Ua na ô atoa oia e: “Ia riro ratou ei hoê mai ia tâua hoê nei.” I roto i teie irava, ua faaohipa o Ioane i te hoê â parau Heleni (hen) no “hoê.” Papu maitai, aita te mau pǐpǐ atoa a Iesu i riro mai ei melo o te Toru Tahi. Ua noaa râ ia ratou te hoê â opuaraa e te Metua e te Tamaiti, te hoê â huru tahoêraa e vai ra i rotopu i te Atua e te Mesia.
Eaha ïa te faahopearaa o te haapiiraa faaroo o te Toru Tahi i nia i te feia e tiaturi ra i te reira?
Te tuu ra oia ia ratou i roto i te hoê tiaraa atâta mau. Papu maitai roa, aita e parahiraa to te haapiiraa o te Toru Tahi i roto i te Bibilia e aita e tuea ra e te mau haapiiraa Bibilia. (Hiˈo i te mau api na mua ˈtu.) Te horoa ra teie haapiiraa faaroo i te hoê hohoˈa hape roa no nia i te Atua mau. Area, ua parau o Iesu Mesia e: “Ua fatata râ, e teie nei hoi taua hora, e haamori ai i te Metua te feia haamori mau ra, ma te varua e te parau mau: o te huru ïa o te feia haamori ta te Metua e titau nei. E Varua te Atua, e te feia e haamori ia ˈna ra, e haamori ïa ma te varua e te parau mau e tia ˈi.” (Ioa. 4:23, 24) Ua faaite o Iesu no nia i te feia aita hoi ta ratou haamoriraa i tuea e “te parau mau,” tei ore i tano e te parau mau i faataahia i roto i te Parau a te Atua, e ere ratou i te “feia haamori mau.” Ua parau o Iesu i te mau aratai haapaoraa ati Iuda o te senekele matamua e: “Ua na reira outou i te faaore i te ture a te Atua i ta outou na tutuu. E te mau haavare e, te au maite na outou i ta Isaia i parau ia outou na, a na ô ai ra, Te ati mai nei teie nei feia ia ˈu i to ratou vaha, e te faatura mai nei ia ˈu i to ratou utu; tei te atea ê râ to ratou aau ia ˈu. E mea faufaa ore râ ta ratou e pure ia ˈu nei, a haapii ai i tei tuuhia mai e te taata anaˈe ra.” (Mat. 15:6-9) E tano atoa teie mau parau i te feia o te turu nei, i roto i te Amuiraa faaroo Kerisetiano, i te mau tutuu taata eiaha râ i te mau parau mau papu maitai o te Bibilia.
Te farii pinepine nei te feia turu i te Toru Tahi e ua riro teie haapiiraa ei “miterio.” Ma te feaa ore, aita o Iesu i manaˈo i taua Atua toru tahi ra i to ˈna parauraa e: “Ua ite matou i ta matou e haamori nei.” (Ioa. 4:22) Ua ite mau anei outou i te Atua ta outou e haamori ra?
Te itehia ra te tahi mau uiraa faufaa mau: Te here mau ra anei tatou i te parau mau? Te hinaaro mau ra anei tatou i te hoê taairaa fariihia e te Atua? Aita pauroa e here mau ra i te parau mau. E tuu na mua e rave rahi i te farii maitai a ta ratou utuafare aore ra a ta ratou mau hoa na mua ˈˈe i te here i te Atua e i te parau mau. (Tes. 2, 2:9-12; Ioa. 5:39-44) Teie nei râ, i roto i te hoê pure hohonu ta ˈna i faatae i to ˈna Metua i te raˈi, ua parau o Iesu e: “Teie hoi te ora mure ore, ia ite ratou ia oe i te Atua mau ra, e ia Iesu i te Mesia i ta oe i tono mai.” (Ioa. 17:3) Ma te tano, te faaite ra te Salamo 144:15 e “e ao to te feia, o Iehova to ratou Atua.”
Ia parau mai te hoê taata e:
‘Te tiaturi ra anei oe i te Toru Tahi?’
E nehenehe oe e pahono e: ‘Ua parare roa teie tiaturiraa i teie mahana. Ua ite râ anei oe e aita te reira i haapiihia e Iesu e ta ˈna mau pǐpǐ? No reira matou e haamori ai i Tei faauehia e Iesu ia haamorihia.’ E nehenehe oe e parau i muri iho e: (1) ‘Ia haapii o ˈna, ua faaite o Iesu e teie te ture rahi roa ˈˈe . . . (Mar. 12:28-30).’ (2) ‘Aita roa o Iesu i parau e ua aifaito o ˈna i te Atua. Teie ta ˈna i parau . . . (Ioa. 14:28).’ (3) ‘Inaha, nohea mai te haapiiraa faaroo o te Toru Tahi? A hiˈo na eaha ta te tahi mau buka ite rahi tuiroo e faahiti ra no nia i te reira. (Hiˈo i te mau api 396, 397.)’
Aore ra e nehenehe oe e parau e: ‘Aita, aita vau e tiaturi ra i te reira. Ua ite oe, te vai ra te tahi mau irava i roto i te Bibilia aita roa ˈtu e tuea ra e teie haapiiraa faaroo. Teie hoê. (Mat. 24:36) Peneiaˈe e nehenehe oe e tatara mai ia ˈu.’ E nehenehe oe e parau i muri iho e: (1) ‘Mai te peu e e faito te Tamaiti i te Metua, no te aha ïa te Metua e ite ai i te tahi mau mea ta te Tamaiti i ore i ite?’ Ia pahonohia mai e e tano noa te reira i te natura taata o te Tamaiti, e nehenehe oe e ani e: (2) ‘No te aha ïa aita te varua moˈa i ite atoa i te reira?’ (Mai te peu e e anaanatae mau te taata i te parau mau, a faaite ia ˈna eaha ta te mau Papai e haapii ra no nia i te Atua. [Sal. 83:18; Ioa. 4:23, 24])
Te tahi atu ravea: ‘Te tiaturi nei matou ia Iesu Mesia, eiaha râ i te Toru Tahi. No te aha? No te mea te turu nei matou i te manaˈo o te aposetolo Petero no nia i te Mesia. A hiˈo na i ta ˈna i parau . . . (Mat. 16:15-17).’
Te hoê ravea ê atu: ‘Ua tapao vau e e ere hoê â faataaraa ta te taatoaraa no nia i te Toru Tahi. E mea ohie aˈe na ˈu ia pahono atu i ta oe uiraa ia taa ia ˈu eaha ta oe e hinaaro ra e parau.’ E nehenehe oe e parau i muri iho e: ‘Te taa ra ia ˈu ta oe tatararaa. Tera râ, ua ite oe, e tiaturi noa vau i ta te Bibilia e haapii ra. Ua ite aˈena anei oe i te parau “Toru Tahi” i roto i te Bibilia? . . . (A faaohipa i te faahororaa a ta oe Bibilia.) Te faahiti ra anei te Bibilia i te Mesia? . . . Oia mau, e te tiaturi nei matou ia ˈna. A hiˈo na i ǒ nei i roto i te faahororaa, i te parau “Mesia.” Te hoê o te mau irava faahitihia tei roto ïa i te Mataio 16:16. (Taio i te reira.) Tera ta ˈu e tiaturi ra.’
E nehenehe faahou oe e pahono e (ia huti te taata i to oe ara-maite-raa i nia i te Ioane 1:1): ‘Ua ite au i tera irava. I roto i te tahi mau huriraa, te parau ra te Bibilia e o te “Atua” o Iesu, e te parau ra vetahi atu e “e atua” oia. No te aha hoi?’ (1) ‘E ere anei e no te mea te haapapu ra te irava i muri iho e ua vai no oia “i te Atua ra”?’ (2) ‘E ere atoa anei e no tei papaihia i roto i te Ioane 1:18?’ (3) ‘Ua feruri aˈena anei oe e, ua haamori anei o Iesu iho i te tahi ê ei Atua no ˈna? (Ioa. 20:17)’
‘Te tiaturi ra anei oe i te huru atua o te Mesia?’
E nehenehe oe e pahono e: ‘E. Tera râ, peneiaˈe e ere hoê â manaˈo to tâua no nia i te parau “huru atua o te Mesia.”’ E nehenehe oe e parau i muri iho e: (1) ‘No te aha vau e parau ai i te reira? No te mea i roto i te Isaia 9:6 te parauhia ra o Iesu Mesia e “te Atua puai,” o to ˈna noa râ Metua tei parauhia e te Atua Mana hope i roto i te Bibilia.’ (2) ‘A tapao atoa na e i roto i te Ioane 17:3 [MN] te faaite ra o Iesu i to ˈna Metua mai “te Atua [hoê] mau ra.” Inaha, ua riro noa o Iesu ei hohoˈa o te Atua mau.’ (3) ‘Eaha te titauhia ra ia tatou ia auhia mai tatou e te Atua? (Ioa. 4:23, 24)’