VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w96 15/11 api 28-31
  • E farii anei outou i te Mesia i taua tau ra?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • E farii anei outou i te Mesia i taua tau ra?
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • ‘Te hinaaro nei matou ia ite i te tahi semeio’
  • “Nounou taoˈa”
  • “Te mǎtaˈu i te ati Iuda”
  • Te farii mau ra anei outou i te Mesia?
  • Te Mesia te ravea faaoraraa a te Atua
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2009
  • “Ua itea ia mâua te Mesia”!
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1992
  • Iesu Mesia—Te taviri e aratai i te ite no nia i te Atua
    Te ite e aratai i te ora mure ore
  • O vai Iesu Mesia?
    Eaha ta te Bibilia e haapii mai?
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
w96 15/11 api 28-31

E farii anei outou i te Mesia i taua tau ra?

E TORU matahiti e te afa to Iesu Mesia pororaa i te Parau a te Atua i rotopu i te mau ati Iseraela. I te tau râ a hope ai ta ˈna taviniraa i nia i te fenua nei, ua patoi te pae rahi o te mau taata o to ˈna ra tau i to ˈna tiaraa Mesia, oia hoi “Tei faatavaihia” i tǎpǔhia mai e te Atua ra. No te aha?

Te tauturu ra te Bibilia ia tatou ia faataa i te tahi mau tumu no reira te mau ati Iuda o te senekele matamua ra, i ore ai e farii e o Iesu te Mesia. E toru o teie mau tumu o te tapea atoa nei i te taata e rave rahi i teie nei tau ia farii i te tiaraa o Iesu ei Arii Mesia e faatere ra.

‘Te hinaaro nei matou ia ite i te tahi semeio’

Te hoê tumu no reira te mau ati Iuda o te senekele matamua, i ore ai e farii i te Mesia, o to ratou ïa oreraa e hinaaro e farii i te mau tapao a te mau Papai e haapapu ra i to ˈna tiaraa Mesia. I tera e tera taime, ua ani te feia i faaroo ia Iesu e ia rave oia i te hoê semeio no te haapapu e no ǒ mai iho â oia i te Atua. Ei hiˈoraa, te faatia ra te Mataio 12:38 e ua parau vetahi o te mau papai parau e te mau Pharisea e: “E Rabi, te hinaaro nei matou ia ite matou i te tahi semeio ia oe.” Aita anei râ o Iesu i faaite aˈena i te mau semeio? Oia mau hoi.

I taua taime ra, ua rave aˈena Iesu e rave rau mau semeio. Ua faariro oia i te pape ei uaina, ua faaora oia i te hoê tamaiti i fatata roa i te pohe, ua rapaau oia i te metua vahine hoovai o Petero tei pohehia i te maˈi, ua tamâ oia i te hoê lepera, ua rave oia ia haere faahou te hoê hapepa, ua ora ia ˈna te hoê taata e 38 matahiti to ˈna poheraahia i te maˈi, ua faaora oia i te hoê taata ua mǎrô te rima, ua faaora oia e rave rahi taata i te mau maˈi iino mau, ua faaora oia i te tavini a te hoê raatira a te nuu, ua faatia mai oia i te tamaiti a te hoê vahine ivi mai te pohe mai, e ua faaora oia i te hoê taata matapo e te vava. Ua tupu teie mau semeio i Kana, i Kaperenaumi, i Ierusalema, e i Naina. Hau atu, ua atutu te parau no teie mau semeio na Iudea taatoa e na te mataeinaa e ati noa ˈˈe.—Ioane 2:1-12; 4:46-54; Mataio 8:14-17; 8:1-4; 9:1-8; Ioane 5:1-9; Mataio 12:9-14; Mareko 3:7-12; Luka 7:1-10; 7:11-17; Mataio 12:22.

Oia mau, ua pue noa te mau tapao haapapuraa e o Iesu te Mesia. Noa ˈtu teie mau rahiraa semeio o ta ˈna i rave i mua i te taata, aita iho â ratou i tiaturi ia ˈna. Te feia o tei ite i te haapapuraa e ua tonohia mai Iesu e te Atua, o tei ore râ i farii e o ˈna te Mesia, ua po ïa to ratou mata i te pae varua. E mafatu etaeta to ratou e te putapû ore i te parau mau.—Ioane 12:37-41.

E i to tatou nei tau? Te parau nei vetahi e, “E tiaturi noa vau i te mea o ta ˈu e ite mata roa.” Tera mau anei râ te huru hiˈoraa e tano? Te faaite ra te mau parau tohu a te Bibilia e ua oti Iesu i te faateronohia ei Arii i nia i te raˈi i roto i te Basileia Mesia. I te mea e eita oia e itehia e te mata taata, te hinaaro nei tatou i te hoê tapao ia ite tatou i to ˈna tiaraa faatere, o tei haapapu i te haamataraa o te mau mahana hopea o teie faanahoraa o te mau mea ino. Ua ite anei outou i taua tapao ra?—Mataio 24:3.

Ia au i te Bibilia, e tapaohia te haamataraa o te faatereraa a te Mesia ei Arii na roto i te tamaˈi, te aueueraa fenua, te ereraa i te maa, e te maˈi pee i nia i te hoê faito tei ore i itehia aˈenei. I “taua anotau hopea nei,” e riro te taata ei miimii, ei nounou, e e erehia ratou i te hitahita ore. (Timoteo 2, 3:1-5; Mataio 24:6, 7; Luka 21:10, 11) Taa ê atu i te haapapuraa no nia i te tau, hau atu i te 20 tuhaa taa ê o te mau mahana hopea o te faataa papu ra e, ua haamata te faatereraa a te Mesia i te matahiti 1914 ra.—A hiˈo i Te Pare Tiairaa o te 1 no Mati 1993, api 5.

“Nounou taoˈa”

O te nounou taoˈa te tahi atu tumu no reira te mau ati Iuda i patoi ai e o Iesu te Mesia. No to ratou haafaufaa-rahi-roa-raa i te taoˈa i ore ai e rave rahi e pee ia Iesu. Ei hiˈoraa, ua matauhia te mau Pharisea ei feia “nounou taoˈa.” (Luka 16:14) A rave na i te hiˈoraa o te hoê tavana apî taoˈa rahi o tei haere mai ia Iesu ra e ua ani maira e nafea e noaa ˈi ia ˈna te ora mure ore. “A haapao i te mau ture ra,” o ta Iesu ïa i pahono atu. “Ua hope te reira i te haapaohia e au, . . . e eaha iho â tei toe ia ˈu?” o ta te taata apî ïa i ani mai, peneiaˈe ua taa ia ˈna e e tia ia rave hau atu â i te haapao-noa-raa i te tahi mau ture. “A hoo i ta oe atoa ra, a hopoi atu ai na te taata rii, e e taoˈa ta oe i te ao i reira a haere mai ai a pee mai ia ˈu,” o ta Iesu ïa i parau atu. Auê ïa haamaitairaa faahiahia e—ia riro ei pǐpǐ na te Mesia! Ua haere ê atu râ taua tavana ra, ma te oto. No te aha? No te mea e mea faufaa aˈe no ˈna te taoˈa i nia i te fenua nei, i te taoˈa i nia i te raˈi.—Mataio 19:16-22.

Aita te huru tupuraa i taui. No te riro ei pǐpǐ mau na te Arii Mesia, e tia ia tuu i te mau faufaa i te pae varua na mua ˈˈe i te mau mea atoa, e tae noa ˈtu i te mau taoˈa i nia i te fenua nei. No te taata mea au na ˈna te mau taoˈa materia, e mea fifi roa ïa. Ei hiˈoraa, ua paraparau te tahi nau feia faaipoipohia e tavini ra ei mitionare i roto i te hoê fenua no te pae Hitia o te râ ma, no nia i te Bibilia e te hoê vahine. No te mea e ua manaˈo raua e e anaanatae oia i te haapii hau atu â no nia i te Atua ra o Iehova e ta ˈna ra Tamaiti o Iesu Mesia, ua pûpû atu raua na ˈna i Te Pare Tiairaa e te A ara mai na! Eaha ta teie vahine i pahono? “E monihia anei au i teie nau vea?” o ta ˈna ïa i ani. Ua anaanatae aˈe teie vahine i te mau taoˈa materia i te mau ohipa i te pae varua.

Ua haapii teie noâ feia faaipoipohia i te Bibilia e te hoê taurearea o tei haamata i te haere i te mau putuputuraa i te Piha no te Basileia. “Mâuˈa to oe taime,” o ta to ˈna ïa mau metua i parau mai. “A imi na i te piti o te ohipa na oe i te po ia rahi aˈe ta oe moni.” Auê te peapea e ia faaitoito anaˈe te mau metua i ta ratou mau tamarii ia tuu i te mau mea materia na mua ˈˈe i te haapiiraa no nia i te Arii Mesia! “Noa ˈtu ta ˈna mau taoˈa atoa, eita e pee i te arii ia hoo mai i te hoê tausani matahiti ora hau,” o ta te hoê parau paari Tinito ïa e na ô ra.

E rave rahi o tei ite e eita e nehenehe e haere piti, e haapii no nia i te Arii Mesia e e apee ia ˈna, e e here atoa i te moni. Ua parau te hoê vahine Ite no Iehova, e paoti ohipa oia na mua ˈˈe e mea rahi ta ˈna moni i noaa mai, e: “Mea au roa mai te peu e mea rahi ta oe moni, e ere râ i te mea faufaa. E ere hoi tei te moni e oaoa ˈi te taata.” E melo oia i teie nei no te fetii o te Betela i te hoê amaa no Europa a te Taiete Watch Tower.

“Te mǎtaˈu i te ati Iuda”

O te mǎtaˈu i te taata te tahi atu tumu no reira te mau ati Iuda i ore ai e farii e o Iesu te Mesia. Ahiri e ua farii ratou e o ˈna te Mesia, e nehenehe ratou e erehia i to ratou tiaraa. No vetahi, e hoo teitei roa te reira ia aufau. A hiˈo na ia Nikodemo, e melo oia no te tiribuna teitei ati Iuda tei piihia te Sunederi. No to ˈna maere i te mau semeio e te mau haapiiraa a Iesu, ua faˈi oia e: “E Rabi, ua ite matou e, e orometua oe mai ǒ mai i te Atua ra; e ore hoi teie nei mau tapao ta oe e rave nei e tia i te taata, auaa te Atua atoa ra.” Teie râ, ua haere mai o Nikodemo ia Iesu ra ma te tapuni i te po, peneiaˈe ia ore oia ia itehia mai e te tahi atu mau ati Iuda.—Ioane 3:1, 2.

No te mau taata e rave rahi o tei faaroo ia Iesu ia paraparau, mea faufaa aˈe ia fariihia mai ratou e te taata, i te Atua. (Ioane 5:44) A vai ai Iesu i Ierusalema no te Oroa Patiaraa Tiahapa i te matahiti 32 o to tatou tau, “rahi roa aˈera te omumuraa a taua feia atoa ra ia ˈna.” Aita hoê i parau tahaa no nia ia Iesu no to ratou “mǎtaˈu i te ati Iuda.” (Ioane 7:10-13) E tae noa ˈtu te mau metua o te hoê taata ta Iesu i faaora i to ˈna matapo, aita raua i hinaaro e farii e ua ravehia teie semeio na te hoê tia no ǒ mai i te Atua ra. No te mea atoa ïa e “te mǎtaˈu ra raua i te ati Iuda.”—Ioane 9:13-23.

I teie mahana, ua ite te tahi mau taata e te faatere ra o Iesu i teie nei ei Arii Mesia i nia i te raˈi, tera râ, te mǎtaˈu nei ratou i te farii tahaa i te reira. Mea teimaha roa hoi no ratou ia erehia ratou i to ratou tiaraa i mua i te taata. Ei hiˈoraa, i Helemani, ua tauaparau te hoê Ite no Iehova no nia i te Bibilia e te hoê taata o tei faˈi e: “E parau mau ta outou, te mau Ite, e poro nei no nia i te Bibilia. Tera râ, mai te peu e e riro vau ei Ite i teie mahana, ananahi anaˈe e ite pauroa te taata. Eaha ïa ta ratou e manaˈo i ta ˈu vahi raveraa ohipa, i to ˈu vahi faaearaa, e i te fare faahoaraa ta to ˈu utuafare e ta ˈu iho nei e haere nei? Eita ta ˈu e nehenehe e faaruru i te reira.”

Eaha te tumu o te mǎtaˈu i te taata? Te teoteo, te hinaaro ia auhia mai e te mau fetii e te mau hoa, te mǎtaˈu i te faaooo e te haama, te taiâraa ia taa ê i te tahi pueraa. Ua riro teie mau huru ei tamataraa iho â râ no te feia o te haamata ra i te haapii i te Bibilia e te mau Ite no Iehova. Ei hiˈoraa, ua oaoa roa te hoê vahine apî i to ˈna haapiiraa no nia i te Paradaiso ta te Basileia Mesia e haamau i nia i te fenua nei i raro aˈe i te faatereraa a Iesu Mesia. Tera râ, mea au roa na ˈna ia haere i te mau vahi oriraa, e no to ˈna mǎtaˈu i te taata, aita oia i paraparau aˈe ia vetahi ê no nia i teie tiaturiraa. I te pae hopea, ua faaitoito atura oia i te paraparau tahaa i te taata no nia i te Bibilia. Ua faarue mai to ˈna mau hoa ori ia ˈna, tera râ, ua anaanatae mai ta ˈna tane e to ˈna mau metua. I te pae hopea, ua bapetizo teie vahine e to ˈna mama, e ua haamata ta ˈna tane e to ˈna papa i te haapii i te Bibilia. Auê ïa haamauruururaa e no to ˈna haapaiumaraa i te mǎtaˈu i te taata!

Te farii mau ra anei outou i te Mesia?

A pohe ai Iesu i nia i te pou haamauiuiraa, tei reira vetahi o ta ˈna mau pǐpǐ. Ua farii ratou e o ˈna te Mesia i tohuhia mai. Tei reira atoa te mau tavana ati Iuda, mai te huru ra e te ani faahou ra ratou i te hoê tapao. “O te Mesia oia te here a te Atua ra, a faaora oia ia ˈna iho.” (Luka 23:35) Eaha ˈtu â ïa tapao o ta ratou e hinaaro ra? Ua rave o Iesu i te mau ahuru rahiraa semeio. Hau atu, ua faatupu to ˈna fanauraahia, ta ˈna taviniraa, to ˈna haavaraahia, to ˈna taparahiraahia, e to ˈna tia-faahou-raa i te mau parau tohu e rave rahi a te mau Papai Hebera.—A hiˈo i te buka ra “Toute Écriture est inspirée de Dieu et utile,” neneihia e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc., mau api 338-40.

Ua tâhitohito te feia i haere na reira ia Iesu, ma te patoi i te haapapuraa no to ˈna tiaraa Mesia. (Mataio 27:39, 40) Ma te nounou, ua tufa te mau faehau i te mau ahu o Iesu i rotopu ia ratou, e ua faakelero i te pereue o Iesu. (Ioane 19:23, 24) Ua mǎtaˈu â te tahi i te taata. A hiˈo na ia Iosepha o Arimataio, e melo oia no te Sunederi. “E pǐpǐ hoi oia na Iesu, i mau huna noa râ i te mǎtaˈu i te ati Iuda.” I muri aˈe i te poheraa o te Mesia, na Iosepha raua o Nikodemo i rave i te tino o Iesu. Ua haapaiuma ïa o Iosepha i to ˈna mǎtaˈu i te taata.—Ioane 19:38-40.

Ahiri e ua ora atoa outou i te senekele matamua ra, e farii anei outou e o Iesu te Mesia? Ahiri oia, e tia ïa ia outou ia farii i te mau haapapuraa a te mau Papai, ia haapae i te feruriraa nounou taoˈa, e ia ore e hema i te mǎtaˈu i te taata. I teie nei mau mahana hopea, e tia ia tatou tataitahi ia aniani ia tatou iho e, ‘Te farii ra anei au e e Arii Mesia o Iesu i teie nei i nia i te raˈi?’ Fatata roa, e faatere mai oia i te mau ohipa o te fenua nei. Ia tupu te reira, e tia mai anei outou i rotopu i te feia o te farii mau e o Iesu Mesia te Mesia i tǎpǔhia mai?

[Hohoˈa i te api 28]

Eiaha e patoi i te haapapuraa e o Iesu te Arii Mesia

[Hohoˈa i te api 31]

E pinepine, ia haapii outou no nia i te Mesia, e titauhia ia haapaiuma i te mǎtaˈu i ta vetahi ê ra e parau

    Papai reo Tahiti (1985-2025)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono