Nafea ia haapaari i te mau taairaa o te faaipoiporaa
“E AU anei i te ture ia [faataa] noa te tane i ta ˈna vahine i te mau hapa rii atoa nei?” o te uiraa ïa a te mau Pharisea, o te tamata ra i te faahapa i te Orometua Rahi ra o Iesu Mesia. Ua pahono atu oia ia ratou na roto i te faahitiraa i te faaipoiporaa o na taata matamua e ua haamau aˈera oia i te faito e tano no nia i teie tumu parau: “E ta te Atua i taati ra, eiaha te taata e faataa ê atu.”
Ua aimârô te mau Pharisea i te mea e ua horoa o Mose i te tahi faanahoraa no te faataaraa na roto i te faaueraa e ia tuuhia te hoê “parau haapae.” Ua pahono atura Iesu ia ratou e: “No te mǎrû ore o to outou aau i tuu noa mai ai Mose ia outou i te [faataa] i ta outou mau vahine, aore râ i na reirahia i te matamua ra, e teie nei, e parau atu vau ia outou, O te [faataa] noa i ta ˈna vahine, e ere i to te faaturi, a faaipoipo ai i te tahi, ua faaturi ïa.”—Mataio 19:3-9.
I te omuaraa ra, ua haamauhia te faaipoiporaa ei taairaa tamau. Eita atoa hoi te pohe e faataa ê i na taata faaipoipo matamua, no te mea ua poietehia raua ei mau taata tia roa maoti te tiaturiraa e ora e a muri noa ˈtu. Ua hara râ raua. Ua faaino roa ˈˈera ta raua hara i te faaipoiporaa taata. Ua haamata ˈtura te enemi ra oia hoi te pohe i te faataa ê i te feia faaipoipohia. Te faariro ra te Atua i te pohe ei faahoperaa i te faaipoiporaa, ia au i ta tatou e taio ra i roto i te Bibilia: “Ua tapeahia te vahine e te ture i te oraraa te tane ra; ia pohe râ tana tane, ua matara oia ia faaipoipo i ta ˈna i hinaaro ra: [i roto anaˈe] râ i te Fatu.” (Korinetia 1, 7:39) Mea taa ê roa te reira i te mau manaˈo faaroo mai te peu satî no Inidia, i reira e faatiaturihia aore ra e faahepohia te hoê vahine i te taime e pohe ai ta ˈna tane, ia tutui ia ˈna i te auahi ma te tiaturi e e tamau noa te taairaa o te faaipoiporaa i roto i te tahi oraraa i muri aˈe i te poheraa.
Te faanahoraa a te Ture a Mose
I te taime a horoahia ˈi te Ture a Mose, ua ino roa te mau faaipoiporaa e ua tae roa Iehova i te faaau i te faanahoraa o te faataaraa, no te etaeta o te mafatu o te mau ati Iseraela. (Deuteronomi 24:1) Aita te Atua i opua e ia faaohipa hape te mau ati Iseraela i teie ture no te faataa i ta ratou vahine no te mau hapa haihai roa, mai te ite-papu-hia ra i roto i ta ˈna faaueraa e ia here ratou i to ratou taata-tupu mai ia ratou iho. (Levitiko 19:18) Ua riro hoi te tuuraa i te hoê parau faataaraa ei ravea arairaa no te mea, i roto i te papairaa i teie parau, e tia i te tane e hinaaro ra e faataa ia haere atu e hiˈo i te mau taata i haamanahia, o tei tutava i te faatupu i te hoê faahauraa. Aita, aita te Atua i horoa i teie ture no te haamau i te hoê tiaraa ia faataa i ta ˈna vahine “i te mau hapa rii atoa nei.”—Mataio 19:3.
Teie râ, ua haamoe ihora te mau ati Iseraela i te tumu mau o te ture e ua faaohipa ratou i teie irava no te faataa noa ˈtu eaha te hapa ia au i to ratou hinaaro. I te paeraa o te senekele hou to tatou nei tau, ua haavare ratou i te vahine a to ratou apîraa, ma te faataa na nia i te mau hapa rii atoa. Ua faaite papu atu o Iehova e te riri nei oia i te faataaraa. (Malaki 2:14-16) No te patoi atu i teie huru tupuraa o Iesu i faahapa ˈi i te faataaraa ia au i ta te mau ati Iseraela peu e rave ra i to ˈna ra tau.
Te faataaraa ia au i te hoê niu tia anaˈe
Ua faahiti râ o Iesu i te hoê niu tia no te faataa: te faaturi [aore ra poroneia]. (Mataio 5:31, 32; 19:8, 9) Te parau i hurihia i ǒ nei na roto i te parau “faaturi,” e tano ïa no te mau haerea tia ore atoa i te pae taatiraa i rapaeau i te faaipoiporaa e au i te mau Papai, e te hoê taata hoê â melo taatiraa, aore ra e te tahi atu melo, aore ra e te hoê animala.
Noa ˈtu râ, aita o Iesu e faaitoito ra e na te hoa taiva e faataa. Tei te hoa hapa ore ra te faitoraa i te mau faahopearaa e noaa mai e ia faaoti ahiri e te hinaaro ra anei oia e faataa. E hinaaro atoa paha te mau vahine e feruri ra e faataa na nia i teie niu a te mau Papai, e hiˈopoa i te faaiteraa a te Atua ia ˈna i horoa i te haavaraa i nia i te vahine matamua no ta ˈna hara. Taa ê atu i te utua pohe, ua haapapu atu te Atua ia Eva e: “E hinaaro oe i ta oe tane, e na ˈna e faatere mai ia oe.” (Genese 3:16, T.a.a.) Te faataa ra te Tatararaa i te Faufaa Tahito (beretane), a C. F. Keil e F. Delitzsch i teie “hinaaro” mai te hoê “hiaai fatata roa mai te hoê maˈi.” Oia mau, e ere teie hinaaro mai te reira te puai i roto i te mau vahine atoa, tera râ, ia feruri anaˈe te hoê vahine hapa ore i te faataaraa, mea maitai ia haapao atoa oia i te mau hinaaro horuhoru tei noaa mai i te mau vahine no ǒ mai ia Eva ra. Teie râ, i te mea e e nehenehe te taatiraa i rapae i te faaipoiporaa i ravehia e te hoa faaturi e aratai e ia roohia te hoa hapa ore i te mau maˈi e parare na roto i te mau taatiraa tino, e oia atoa hoi te SIDA, ua faaoti vetahi i te faataa mai ta Iesu i vauvau mai.
Ua ueuehia te huero o te mau fifi i roto i te utuafare
No ǒ mai te etaeta o te mafatu taata i te hara ta te tane e te vahine matamua i rave i nia i te Atua. (Roma 5:12) Ua ueuehia te mau huero o te feiiraa i roto i te utuafare i to te tane e te vahine matamua hararaa i nia i to ratou Metua i te raˈi ra. Mea nafea? I to te vahine matamua, o Eva, faahemaraahia e te hoê ophi ia amu i te raau opanihia, ua haere tia ˈtu oia e ua amu ihora i te maa. I muri iho noa i to ˈna raveraa i teie faaotiraa faufaa roa to ˈna paraparauraa ˈtu i ta ˈna tane no nia i te mea ta te ophi i parau mai ia ˈna. (Genese 3:6) Oia, ua ohipa oia ma te ore e ani i te manaˈo o ta ˈna tane. Te reira mau te hohoˈa o te mau fifi e farereihia ra i roto e rave rahi mau utuafare i teie mahana—te ereraa i te mau aparauraa ma te hohora i te mafatu.
I muri aˈe, i to raua faarururaa i te mau faahopearaa o ta raua hara, ua faaohipa aˈera o Adamu e o Eva, raua e piti atoa ra, i te hoê â hororaa ta te rahiraa o te mau hoa faaipoipo e faaohipa nei i teie mahana ia peapea anaˈe ratou, oia hoi, te faahaparaa ia vetahi ê. Ua huri te taata matamua, o Adamu, i te hapa o ta ˈna i rave i nia i ta ˈna vahine e i nia atoa ia Iehova, i te na ôraa e: “Na te vahine ta oe i ho mai ei apiti no ˈu ra, i horoa mai i to taua raau ra, amu ihora vau.” I to ˈna aˈe pae, ua parau te vahine e: “I haavare mai te ophi ia ˈu, amu ihora vau.”—Genese 3:12, 13.
Ua faaite atea te haavaraa a Iehova i nia ia Adamu raua o Eva i te tahi atu tumu i roto i te mau fifi e tupu a muri aˈe. No nia i to ˈna mau taairaa e ta ˈna tane, ua parau atura Iehova ia Eva e: “E na ˈna e faatere mai ia oe.” E rave rahi mau tane i teie mahana, mai ia Isao tei faahitihia i roto i ta matou tumu parau matamua, o te faatere haavî nei i ta ratou vahine ma te ore e haapao i to ratou huru. Teie râ, e rave rahi mau vahine o te hinaaro puai nei e huti i te ara-maite-raa o ta ratou tane. Ia ore anaˈe teie hinaaro e mâha, e nehenehe te mau vahine e titau i teie ara-maite-raa e e ohipa ma te miimii. I te mea e e rave rahi mau tane o te faatere nei e e rave rahi mau vahine o te hinaaro nei, e uˈana ïa te miimii, e e moe atu te hau. I roto i te hoê tumu parau i piahia oia hoi “Nafea ia tatara i te huru o te mau faataaraa i teie nei mahana,” ua parau o Shunsuke Serizawa e: “Mai te peu e e haamoe tatou i te fifi mau i roto i teie tumu parau ra ‘e haapao i to ˈna iho hinaaro,’ oia hoi te horoaraa i te parahiraa matamua i to ˈna iho maitai, eita ïa e nehenehe faahou e tatara i te huru o te mau faataaraa i teie nei mahana.”
Ua horoa mai râ Iehova i te aratairaa i roto i ta ˈna Parau ia nehenehe te feia faaipoipo auraro e fanaˈo i te hoê faito oaoaraa i roto i te faaipoiporaa noa ˈtu e e feia tia ore raua. Ua pee o Isao i te aratairaa a te Atua e i teie nei te oaoa nei oia i roto i to ˈna oraraa utuafare. E hiˈo anaˈe na e mea nafea te mau faaueraa tumu a te Bibilia ia tauturu i te taata ia haapaari i te taairaa o te faaipoiporaa.
A paraparau
I roto e rave rahi mau faaipoiporaa, te haafifi nei te ereraa i te tauaparauraa, te peu e faahapa ia vetahi ê, e te mau haerea miimii, i te tane e te vahine ia taa i to te tahi e to te tahi mau manaˈo. “Niuhia i nia i te faaiteraa i to ˈna mau manaˈo, e titau te taairaa piri roa i te tiaturi hohonu. E i teie mahana, te erehia nei te tiaturi,” o ta te vahine maimi ra o Caryl S. Avery e parau ra. E patu te haaputuraa i te mau manaˈo hohonu roa ˈˈe e tufahia i teie huru tiaturi. E titau te reira i te mau aparauraa ma te hohora i te mafatu i rotopu i te tane e te vahine.
Te faaohipa ra te buka Maseli i te hoê faahohoˈaraa no te faaitoito ia faaite i te mau manaˈo huna i to ˈna hoa, i te na ôraa e: “Te parau i roto i te aau taata, mai te moana ïa; e noaa mai râ taua parau ra i te taata i ite.” (Maseli 20:5) E tia i te mau hoa faaipoipo ia taa e ia huti mai i te mau manaˈo e vai ra i te hohonuraa o te mafatu o to ratou hoa. A feruri na e te peapea ra to outou hoa. Maoti i te pahono atu e: “E mahana rohirohi atoa ta ˈu,” no te aha outou e ore ai e ani mǎrû atu e: “E mahana fifi anei to oe? Eaha te ohipa i tupu?” Peneiaˈe e titauhia te taime e te tutavaraa no te faaroo i to outou hoa, teie râ, mea au aˈe, mea anaanatae aˈe, e mea hoona aˈe ia horoa i te taime i te na reiraraa maoti hoi i te haapao ore atu i to outou hoa e ia faaruru atu i te iria atoa e paaina a muri aˈe.
Ia noaa mai te tiaturi, e tia i na hoa tataitahi ia faatupu i te haavare ore e ia tamata i te faaite i to ˈna mau manaˈo hohonu na roto i te hoê ravea ta te tahi hoa e taa. “Ei parau mau ta te taata atoa i parau atu i te tahi,” o ta te Parau a te Atua ïa e faaue maira, “e melo anaˈe hoi tatou no tatou iho.” (Ephesia 4:25) E titau te faaiteraa i te parau mau i te ara maite. A feruri na e e manaˈo te hoê vahine e aita o ˈna e faaroohia ra. Na mua ˈˈe oia e paraparau ai, e tia ia ˈna ia feruri i te maseli ra: “O tei ore e ru i te parau ra, ua noaa ia ˈna te ite; e te taata i noaa ia ˈna te ite ra e aau maitai to ˈna.” (Maseli 17:27) Maoti i te pari i ta ˈna tane, “Eita iho â oe e faaroo mai ia ˈu!” mea hau aˈe ia faaite atu o ˈna i to ˈna mau manaˈo ma te hau hou te iria e te inoino e tupu ai i roto ia ˈna. Peneiaˈe e nehenehe oia e faaite i to ˈna huru na roto i te parauraa ˈtu paha e, “Ua ite au e mea rahi ta oe ohipa, tera râ e oaoa roa vau mai te peu e e faaea rii mai oe i pihai iho ia ˈu.”
Oia mau, “aore i paraparau atoa ra e ore tei manaˈohia ra e tupu.” (Maseli 15:22) Te here nei ta outou vahine ia outou, teie râ e ere te auraa e e nehenehe ta ˈna e taio i roto i to outou feruriraa. E tia ia outou ia faaite i to outou hoa e eaha to outou huru na roto i te faatanoraa i ta outou parau. E tauturu te reira ia outou, ei hoa faaipoipo kerisetiano, ia rave i te mau tauiraa î i te here “ia vai â te au tahoê a te [v]arua i te ati ra i te hau.”—Ephesia 4:2, 3.
A rave na i te hiˈoraa o Take Kazuo, e tane teie o tei faaterehia e ta ˈna vahine e mea au roa na ˈna i te pere moni. Ua rahi roa ta ˈna tarahu tei naeahia e rave rahi mau hanere tausani dala marite. A tarahu haere ai o ˈna i te moni no te aufau i ta ˈna mau tarahu, ua topa hohonu atu â oia i roto i te fifi. I muri iho, ua haamata ˈtura oia i te haapii i te Bibilia e ua itea mai ia ˈna te itoito no te faaite atu i to ˈna mau fifi i ta ˈna vahine. Ua ineine oia i te faaruru i ta ˈna mau pariraa. Teie râ, ua hitimahuta roa oia i te pahono-mǎrû-raa mai ta ˈna vahine, o tei haapii maoro atu â i te Bibilia, e: “E imi tâua i te ravea no te aufau i te mau tarahu.”
Ma te haamata i te poipoi aˈe, ua haere raua e farerei i te feia te tia ia raua ia faahoˈi i te moni e ua haamata ˈtura raua i te aufau i ta raua mau tarahu, e ua tae roa raua i te hoo i to raua fare. Ua naeahia fatata hoê matahiti no te aufau i te mau tarahu. Na te aha i faataui i ta ˈna vahine o Kimie? Te parau ra oia e: “E parau mau iho â te mau parau i roto i te Philipi pene 4, irava 6 e te 7. ‘Eiaha outou e ahoaho noa ˈtu i te mau mea atoa nei; e faaite hua râ i to outou hinaaro i te mau mea atoa nei i te Atua, i te pure, i te aniraa ˈtu ma te haamaitai. E na te hau a te Atua, o tei hau ê atu i te ite taata nei, e faaitoito mai i to outou aau, e to outou manaˈo i te Mesia nei ia Iesu.’” Te na ô râ oia e: “Ua haamata te hoê hoa to ˈu, o tei maere i to ˈu oaoa noa ˈtu to mâua mau fifi, i te haapii i te Bibilia na muri ia ˈu.” Mai reira mai, ua bapetizohia o Kazuo e ta ˈna vahine e te fanaˈo nei raua i teie nei i te hoê oraraa utuafare oaoa.
Taa ê atu i te tiaturiraa i te tahi e te tahi na roto i te faaiteraa i te parau mau, ua rave te mau tane e te mau vahine o tei farerei i te mau tupuraa i nia nei i te tahi atu mea o te tauturu i te feia faaipoipo ia faatitiaifaro i te mau fifi i roto i to ratou faaipoiporaa. Ua faatupu ratou i te taairaa e te Tumu o te faaipoiporaa, te Atua ra o Iehova. Noa ˈtu te mau faateimaharaa e te mau haafifiraa ta te mau hoa faaipoipo e farerei, e haamaitai mai oia ia ratou maoti te hau a te Atua o te hau aˈe i te mau manaˈo atoa mai te peu e e tutava raua i te faaohipa i ta ˈna mau faaueraa tumu a vaiiho atu ai i te toea i roto i to ˈna rima. E tauturuhia raua ia pure amui anaˈe raua. E tia i te tane ia rave i te upoo e ia ‘ninii atu i to ˈna mafatu’ i mua i te Atua, ma te imi i ta ˈna aratairaa e ta ˈna mau aveia i roto i te mau fifi atoa ta raua ta ˈna vahine e faaruru ra. (Salamo 62:8) E faaroo mau â te Atua ra o Iehova i teie mau huru pure.
Oia mau, e nehenehe e haapaari i te taairaa o te faaipoiporaa. I teie nei atoa, noa ˈtu e te ora nei tatou e to tatou mau huru tia ore atoa i roto i te hoê totaiete huehue, e nehenehe te feia faaipoipohia e ite i te oaoa rahi i roto i to raua mau taairaa. E ite outou i te mau manaˈo tauturu ê atu e te mau aˈoraa paieti i roto i te buka Nafea ia faatupu i te hoê oraraa utuafare oaoa, neneihia e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc. Hau atu, te vai nei i te mau hoa faaipoipo o te tutava mau nei i te faaohipa i te mau faaueraa tumu a te Bibilia, te tiaturiraa e ia taaihia raua i roto i te here i roto i te ao apî haamauhia e te Atua e fatata maira.