Ia au i te Bibilia
E nehenehe anei na hoa faaipoipo e afaro faahou ia faaturi te tahi?
“E parau atu vau ia outou, o te haapae noa i ta ˈna vahine, e ere i to te faaturi, a faaipoipo ai i te tahi, ua faaturi ïa.”—MATAIO 19:9.
NA ROTO i teie nei mau parau, ua faatia o Iesu Mesia e ia maiti te hoê Kerisetiano i te faataa i to ˈna hoa faaipoipo tei faaturi.a Teie râ, eaha te huru mai te peu e e maiti te hoa hapa ore i te tapea i to raua faaipoiporaa, e e faaoti na hoa faaipoipo i te patu faahou i to raua taairaa? Eaha te mau fifi ta raua e faaruru atu, e nafea raua ia manuïa i te faatitiaifaro i teie mau fifi? E hiˈo anaˈe na e mea nafea te Bibilia ia tauturu ia tatou ia pahono i teie mau uiraa.
Ua vavahihia te hoê fare
E tia na mua ia tatou ia taa maitai i te faito o te ino e faatupuhia e te faaturi. Mai ta Iesu Mesia i faataa, ia au i te opuaraa a te Tumu o te faaipoiporaa, “e ere atura” te tane e te vahine “i te toopiti, hoê râ.” Ua na ô â oia e: “E ta te Atua i taati ra, eiaha te taata e faataa ê atu.” Oia mau, ua haamauhia te faaipoiporaa no te taati i te tane e te vahine e ia ore raua e faataa ê. Ia ofati anaˈe te hoê taata i te euhe o te faaipoiporaa na roto i te faaturiraa, e tupu ïa te mau faahopearaa mauiui mau.—Mataio 19:6; Galatia 6:7.
Ei haapapuraa, a hiˈo na i te oto rahi e faaruruhia e te hoa hapa ore. E nehenehe te mau faahopearaa o te faaturi e faaauhia i to te hoê vero rorofai e vavahi i te mau fare. Ua parau te Taote Shirley P. Glass e: “E rave rahi feia o ta ˈu i rapaau o tei faaite mai e, e mea ohie aˈe no ratou ia faaruru ahiri e ua pohe to ratou hoa faaipoipo.” Parau mau, eita paha te feia ua moe to ratou hoa i roto i te pohe, e farii i teie manaˈo. Teie râ, e mea papu maitai e e faatupu te faaturi i te mau mauiui uˈana. Eita ta vetahi pae e nehenehe e haamoe roa i te taivaraa i tupu.
Ia au i teie huru hepohepo, e ani paha te tahi e, ‘E tia anei i te faaturi ia faahope i te hoê faaipoiporaa?’ Eita i te mau taime atoa. Te faaite ra te parau a Iesu no nia i te faaturi e, ia au i te mau Papai, e tiaraa to te hoa hapa ore no te faataa, aita râ oia i faahepohia ia na reira. Te faaoti nei vetahi mau hoa faaipoipo i te patu faahou e i te haapaari i te taairaa i faainohia, na roto i te raveraa i te mau tauiraa i titauhia—noa ˈtu e aita e tumu e faatia ra i te faaturi.
Parau mau, e mea maitai aˈe ia rave i te mau tauiraa i titauhia i roto i te faaipoiporaa, ia vai taiva ore noa na hoa i te tahi e te tahi. Teie râ, ia tupu anaˈe te faaturi, te maiti nei vetahi mau hoa hapa ore i te tapea i to ratou faaipoiporaa. Maoti râ i te niu i teie huru faaotiraa i nia i te tiaturiraa e e maitai iho â te mau ohipa, e tia i te hoa hapa ore ia feruri maitai i te mau faahopearaa. E tia ia ˈna ia feruri i te mau hinaaro o ta ˈna mau tamarii, e tae noa ˈtu i to ˈna iho, i te pae varua, i te pae no te here, i te pae tino, e i te pae moni.b E tano atoa ia feruri oia mai te peu e e afaro faahou anei to ˈna faaipoiporaa.
E afaro faahou anei te faaipoiporaa?
Hou e tamata ˈi i te patu faahou i te hoê fare i parari i te vero rorofai, e tia i te tamuta ia faataa e e nehenehe mau anei e tataˈihia. Oia atoa, hou e tutava ˈi i te patu faahou i te hoê taairaa o tei vavahihia na roto i te faaturi, e tia i na hoa faaipoipo—te hoa hapa ore iho â râ—ia feruri maitai e eaha te faito e manuïa ˈi raua i te haamau faahou i to raua taairaa piri roa e to raua tiaturi i te tahi e te tahi, i roto i to raua faaipoiporaa.
Teie te tahi tuhaa te tia ia ferurihia, ua tatarahapa mau anei te hoa faaturi aore ra te faaturi noa râ anei oia “i roto i to ˈna mafatu.” (Mataio 5:27, 28, MN) Noa ˈtu e ua tǎpǔ mai oia e e taui oia, te otohetohe noa râ anei oia i te haapae roa i ta ˈna ohipa faaturi? (Exodo 20:14; Levitiko 20:10; Deuteronomi 5:18) Te hiˈo noa râ anei oia i te mau vahine ma te faahinaaro? Te pari ra anei oia e na ta ˈna vahine te hape i faaturi ai oia? Mai te peu e e, eita paha ïa te mau tutavaraa no te haamau faahou i te tiaturi i roto i te faaipoiporaa, e manuïa. I te tahi aˈe pae, mai te peu e e faaea roa oia i ta ˈna ohipa faaturi, e farii oia i te hopoia no te hara o ta ˈna i rave, e e faaite oia e te hinaaro mau ra oia e patu faahou i to raua faaipoiporaa, e nehenehe ïa ta ˈna vahine e ite i te tapao e tiaturi ai oia e e nehenehe te tiaturi mau e noaa faahou mai i te hoê mahana.—Mataio 5:29.
Oia atoa, e nehenehe anei te hoa hapa ore i te faaore i te hapa a to ˈna hoa? E ere te auraa e eiaha oia e faaite aˈe e ua mauiui roa oia i te ohipa i tupu, aore ra e faahua e aita hoê aˈe mea i taui. Teie râ te auraa, e tutava oia, i muri aˈe i te tahi tau taime, ia ore e tamau noa i te inoino i ta ˈna tane. E titau teie huru faaoreraa hapa i te taime, tera râ, e nehenehe te reira e tauturu ia haamau i te hoê niu papu no te patu faahou i te faaipoiporaa.
Te ohiraa i te mau “pehu”
Ia faaoti anaˈe te hoa hapa ore i te tapea i to ˈna faaipoiporaa, eaha te mau taahiraa avae te tia i na hoa faaipoipo ia rave? Mai te mau pehu e tia ia ohihia na te hiti o te hoê fare i ino roa i te vero rorofai, e tia atoa ia tatarahia te mau “pehu” e haaati ra i te faaipoiporaa. E nehenehe te reira e ravehia i roto i te tahi faito, mai te peu e e faaite tahaa na hoa faaipoipo i to raua mau manaˈo hohonu i te tahi e te tahi. Te na ô ra te Maseli 15:22 (MN) e: “E ore te mau opuaraa e tupu ahiri e aita e paraparauraa huna.” Te auraa atoa o te taˈo Hebera i hurihia na roto i te parau ra “paraparauraa huna,” oia ïa te hoê taairaa piri roa, e ua hurihia na roto i te parau ra “pǔpǔ piri roa” i roto i te Salamo 89:7 (MN). E ere ïa te aparauraa matau-noa-hia, e tauaparauraa huna ore râ e te hohonu i reira na hoa toopiti e faaite ai i to raua mau manaˈo hohonu roa ˈˈe.—Maseli 13:10.
Ei hiˈoraa, i roto i te tahi mau tupuraa, e hinaaro paha te hoa hapa ore e ani i te tahi atu mau uiraa i ta ˈna tane. Mea nafea teie ohipa faaturi i te haamataraa? Ehia maororaa? O vai â tei ite i teie ohipa? Oia mau, e mea mauiui paha no te tane e te vahine ia paraparau no nia i teie mau tumu parau. Teie râ, te manaˈo ra paha te hoa hapa ore e mea faufaa roa ia ite oia i teie mau tuhaa, ia nehenehe te tiaturi e noaa faahou mai i rotopu ia raua. Mai te peu e mai te reira ra, e mea maitai aˈe e ia pahono te hoa faaturi ma te huna ore e te faatura i to ˈna hoa. E faataa ˈtu oia i te mau ohipa ma te here e te mǎrû, ma te haamanaˈo noa e, te tumu o teie aparauraa, no te rapaau ïa, eiaha no te haamauiui. (Maseli 12:18; Ephesia 4:25, 26) E tia ia raua ia faaohipa i te ara maite, te hitahita ore, e te faaroo-maite-raa i te tahi, ia faaite anaˈe raua i to raua manaˈo hohonu no nia i te ohipa i tupu.c—Maseli 18:13; Korinetia 1, 9:25; Petero 2, 1:6.
E hinaaro paha te mau hoa faaipoipo Ite no Iehova, e ani i tauturu a te mau matahiapo o te amuiraa. Parau mau, e tia i te mau Kerisetiano ia faˈi oioi noa i te mau hara iino mau mai te faaturi, i te mau matahiapo, e tapitapi nei hoi no te maitairaa i te pae varua o na hoa faaipoipo e o te amuiraa. Peneiaˈe, i to ˈna farereiraa i te mau matahiapo, ua faaite te taata faaturi i te tatarahapa mau e no reira, ua faatiahia oia ia faaea noa i roto i te amuiraa. I roto i teie huru tupuraa, e nehenehe te mau matahiapo e tamau noa i te horoa i te tauturu i na hoa faaipoipo toopiti.—Iakobo 5:14, 15.
Te patu-faahou-raa
I muri aˈe i to na hoa faaipoipo faaafaroraa i to raua mau manaˈo hohonu i roto i te faito e nehenehe, ua ineine atura raua no te patu faahou i te mau tuhaa faufaa roa o to raua faaipoiporaa. Te hinaaro-noa-hia ra te tauaparauraa hohonu i rotopu ia raua. Ia itehia te tahi mau paruparu, e tia ia ravehia te mau tauiraa e tano.
A tahi roa, o te hoa faaturi te titauhia ia rave i te mau tauiraa. Teie râ, e tia atoa i te hoa hapa ore ia rave i ta ˈna tuhaa no te haapuairaa i te mau vahi paruparu o to raua faaipoiporaa. E ere te auraa e, na ˈna te hape ahiri e ua faaturi ta ˈna tane, aore ra e nehenehe teie ohipa faaturi e faatiahia—aita hoi e tumu tano e faatia i te raveraa i teie huru hara. (A faaau e te Genese 3:12; Ioane 1, 5:3.) Te auraa noa ra e, te vai ra paha na mua ˈˈe te tahi mau fifi i roto i to raua faaipoiporaa tei titauhia ia faatitiaifarohia. Te patu-faahou-raa, e opuaraa rave-amui-hia teie. E tia anei ia haapuai i ta raua mau faufaa e ta raua mau fa? Aita anei raua i tâuˈa i te mau ohipa pae varua? Teie ohipa imiraa i te mau paruparu rahi e te raveraa i te mau tauiraa i titauhia, e mea faufaa roa ïa no te patu-faahou-raa i te hoê faaipoiporaa i ino roa.
Te atuatu-noa-raa
E tia ia atuatu-tamau-hia te hoê fare noa ˈtu e ua patu-maitai-hia. E mea faufaa roa ïa ia atuatu noa i te hoê taairaa i patu-faahou-hia. Eiaha na hoa faaipoipo ia vaiiho i te mairiraa o te tau ia haaparuparu i to raua hinaaro e tapea i ta raua mau opuaraa apî. Maoti i te haaparuparu ia otohe rii raua, ei hiˈoraa, ia faaea faahou anaˈe raua i te tauaparau, e tia ia raua ia imi oioi noa i te ravea no te haamau faahou i te tauaparauraa e ia tamau noa i te haere i mua.—Maseli 24:16; Galatia 6:9.
Te mea faufaa roa ˈtu â, e tia i te tane e te vahine ia tuu i ta raua mau peu pae varua i nia i te parahiraa matamua roa, e eiaha roa ˈtu e tuu i te reira, aore ra i to raua faaipoiporaa, i nia i te piti o te parahiraa i muri aˈe i te tahi atu ohipa. Te na ô ra te Salamo 127:1 e: “Ia ore Iehova i patu i te fare ra, e ohipa faufaa ore ta te feia i patu.” Ua faaara atoa o Iesu e: “Tei faaroo noa mai i ta ˈu nei mau parau, e aore i haapao, e faitohia ïa i te maamaa, o tei faatia noa i to ˈna fare i nia i te one; e mairi ihora te ûa, e tahe ihora te pape pue, e te mataˈi hoi i te uihiraa i nia iho i taua fare ra, mairi ihora e e parari rahi to taua fare ra.”—Mataio 7:24-27.
Oia mau, mai te peu e eita te mau faaueraa tumu a te Bibilia e haapaohia, no te mea e mea fifi ia faaohipa, e vai paruparu noa ïa te faaipoiporaa i mua i te tahi atu vero o te tamataraa i te taiva ore. Teie râ, mai te peu e e tapea maite te tane e te vahine i te mau ture a te Bibilia i roto i te mau tuhaa atoa, e fanaˈo ïa to raua faaipoiporaa i te haamaitairaa a te Atua. E noaa atoa ia raua i te tumu puai roa ˈˈe e turai ia raua ia ore ia faaturi—te hinaaro ïa e faaoaoa i te Tumu o te faaipoiporaa, te Atua ra o Iehova.—Mataio 22:36-40; Koheleta 4:12.
[Nota i raro i te api]
a E rave rahi tumu tano mau no reira te hoê taata e maiti ai i te faataa i to ˈna hoa faaturi. No te hoê tuatapaparaa hohonu o teie tumu parau, a hiˈo “Ia au i te Bibilia: Te faaturi—E faaore anei i te hapa aore ra eita?” i roto i te A ara mai na! o te 8 no Atete 1995.
b E parau noa matou e e tane te hoa faaipoipo tei faaturi. Te faaite ra te hoê titorotororaa e e piti taime hau aˈe te rahiraa tane e faaturi nei i te mau vahine. Teie râ, e tano atoa te mau faaueraa tumu e tuatapapahia ra, mai te peu e o te tane kerisetiano te hoa faaipoipo hapa ore.
c No te tahi haamaramaramaraa no nia i te faaroo-maitai-raa, a hiˈo i te A ara mai na! o te 22 no Tenuare 1994, mau api 6-9 (Farani), e o te 8 no Titema 1994, mau api 22-25.