Metua tane e matahiapo—A haapao i na tiaraa e piti
“O te taata hoi aore i ite i te aˈo i to ˈna iho utuafare, eaha e tia ˈi ia ˈna ia tiai i te ekalesia o te Atua?”—TIMOTEO 1, 3:5.
1, 2. (a) I te senekele matamua, mea nafea to te mau tiaau taa noa e te mau tiaau faaipoipohia aita ta ratou e tamarii, taviniraa i to ratou mau taeae? (b) Mea nafea o Akuila e o Perisila ia riro ei hiˈoraa no te feia faaipoipohia i teie mahana?
TE MAU tiaau i roto i te amuiraa kerisetiano matamua, e nehenehe ïa ratou e riro ei feia taa noa aore ra ei feia faaipoipohia aita e tamarii aore ra ei feia faaipoipohia e tamarii ta ratou. Eita e ore e ua nehenehe vetahi o teie mau Kerisetiano e pee i te aˈoraa a te aposetolo Paulo i horoahia i roto i ta ˈna rata matamua i to Korinetia, pene 7, ma te faaea taa noa. Ua parau o Iesu e: “Ua faaeunuka hoi e tahi pae ia ratou iho no te basileia o te ao ra.” (Mataio 19:12) Aita ïa e haafifiraa to teie mau taata taa noa, mai ia Paulo e peneiaˈe vetahi o to ˈna mau hoa ratere, no te ratere haere no te tauturu i to ratou mau taeae.
2 Aita te Bibilia e parau ra ahiri e e feia taa noa anei o Baranaba, o Mareko, o Sila, o Luka, o Timoteo, e o Tito. Mai te peu e ua faaipoipohia ratou, ua nehenehe ratou e tiamâ mai i ta ratou mau hopoia utuafare no te ratere i te mau tuhaa taviniraa e rave rau. (Ohipa 13:2; 15:39-41; Korinetia 2, 8:16, 17; Timoteo 2, 4:9-11; Tito 1:5) Peneiaˈe ua apee atoa mai ta ratou mau vahine ia ratou, mai ia Petero e “te tahi pae aposetolo atoa ra,” e au ra hoi e ua rave ratou i ta ratou mau vahine na muri iho ia ratou i to ratou haereraa i tera e tera vahi. (Korinetia 1, 9:5) O Akuila raua o Perisila te tahi hiˈoraa o te feia faaipoipohia o tei ineine i te ratere haere, na muri ia Paulo mai Korinetia tae atu i Ephesia, i muri iho i Roma, e hoˈi faahou mai ai i Ephesia. Aita te Bibilia e parau ra e tamarii anei ta raua. No to raua tavini-hua-raa i te mau taeae, ua mauruuru “te mau ekalesia Etene atoa” ia raua. (Roma 16:3-5; Ohipa 18:2, 18; Timoteo 2, 4:19) I teie mahana, te vai atoa ra e rave rahi feia faaipoipohia, o te nehenehe e tavini i te tahi atu mau amuiraa, mai ia Akuila raua o Perisila, peneiaˈe i to ratou haereraa i te vahi e hinaaro-rahi-hia ra.
Metua tane e matahiapo
3. Nafea e itehia ˈi e e rave rahi matahiapo o te senekele matamua o tei faaipoipohia e e tamarii atoa ta ratou?
3 E au ra e, i te senekele matamua o to tatou tau, e feia faaipoipohia e e tamarii atoa ta te rahiraa o te mau matahiapo kerisetiano. I to Paulo faahitiraa i te mau titauraa e anihia i te hoê tane ‘e hinaaro uˈana ra i te toroa episekopo [“tiaau,” MN],’ ua parau oia e e tia i teie Kerisetiano ia riro “ei taata aˈo maitai i to ˈna iho utuafare, ma te tura, e ta ˈna tamarii i te auraro-maite-raa ia ˈna.”—Timoteo 1, 3:1, 4.
4. Eaha tei titauhia i te mau matahiapo faaipoipohia e tamarii ta ratou?
4 Mai ta tatou i ite iho nei, aita i faahepohia e ia tamariihia aore ra ia faaipoipohia te hoê tiaau. Mai te peu râ e ua faaipoipohia oia, ia nehenehe oia e nominohia ei matahiapo aore ra ei tavini tauturu, e tia i te hoê Kerisetiano ia faaohipa i to ˈna tiaraa upoo ma te au e te here i nia i ta ˈna vahine e ia faaite e e nehenehe ta ˈna e rave e ia auraro ta ˈna mau tamarii ma te au. (Korinetia 1, 11:3; Timoteo 1, 3:12, 13) Ahiri e e itehia te tahi paruparu i to ˈna haapaoraa i to ˈna utuafare, eita ïa ta te hoê taeae e nehenehe e amo i te mau hopoia taa ê i roto i te amuiraa. No te aha? Te faataa ra o Paulo e: “O te taata hoi aore i ite i te aˈo i to ˈna iho utuafare, eaha e tia ˈi ia ˈna ia tiai i te ekalesia o te Atua?” (Timoteo 1, 3:5) Mai te peu e aita to ˈna iho mau fetii e hinaaro ra e auraro i to ˈna tiaraa, e nafea ïa te tahi pae?
“E te tamarii faaroo”
5, 6. (a) Eaha te titauraa no nia i te mau tamarii ta Paulo i faahiti atu ia Tito? (b) Eaha te tiaihia ra i te mau matahiapo e tamarii ta ratou?
5 Ia ˈna i faataa ˈtu ia Tito e nafea ia nomino i te mau tiaau i roto i te mau amuiraa no Kereta, ua haapapu atu Paulo e: “O te taata hapa ore, vahine hoê ra, e te tamarii faaroo, aore i parihia i te puhura, e te aˈo atâ. Ei taata hapa ore hoi te episekopo e tia ˈi i te tiaau a te Atua ra.” Eaha te auraa o te titauraa ra “e te tamarii faaroo”?—Tito 1:6, 7.
6 E tano te parau ra “tamarii faaroo” i te mau taurearea o tei pûpû aˈena i to ratou oraraa no Iehova e o tei bapetizohia aore ra i te mau tamarii apî e haere ra i mua ia naeahia te pûpûraa e te bapetizoraa. E tano ia manaˈo te mau melo o te amuiraa e e tia i te mau tamarii a te mau matahiapo, i te rahiraa o te taime, ia faaite i te haerea nehenehe e te auraro. E tia ia itehia e te tutava ra te hoê matahiapo i te patu i te faaroo o ta ˈna mau tamarii. Ua papai te Arii ra o Solomona e: “E haapii i te tamaiti i tana eˈa ia haere ra; e ia paari oia ra, e ore e faarue i taua eˈa ra.” (Maseli 22:6) Eaha râ mai te peu e e patoi te hoê taurearea tei haapiihia hoi mai teie te huru, i te tavini ia Iehova aore ra e rave roa oia i te hoê hape ino mau?
7. (a) No te aha e papuhia ˈi e aita te Maseli 22:6 e haamau ra i te hoê ture etaeta? (b) Mai te peu e eita te tamarii a te hoê matahiapo e maiti i te tavini ia Iehova, no te aha eita te hoê matahiapo e faaere-oioi-noa-hia i ta ˈna mau hopoia?
7 Parau mau roa, aita te maseli i faahitihia ˈtu nei, e haamau ra i te hoê ture etaeta. Aita hoi te reira e faaore ra i te parau no te tiamâraa ia maiti. (Deuteronomi 30:15, 16, 19) Ia naeahia te hoê tamaroa aore ra te hoê tamahine i te faito matahiti e rave ai oia i ta ˈna hopoia, na ˈna iho ïa e rave i ta ˈna faaotiraa no nia i te pûpûraa e te bapetizoraa. Mai te peu e ua horoa mau â te matahiapo i te tautururaa pae varua, te aratairaa, e te aˈoraa i hinaarohia, tera râ, eita iho â te taurearea e maiti i te tavini ia Iehova, eita ïa te metua tane e faaere-oioi-noa-hia i to ˈna tiaraa tiaau. I te tahi aˈe pae, mai te peu e e rave rau tamarii ta te hoê matahiapo tei ore i naeahia te matahiti e te ora noa ra i te fare e, te tahi i muri aˈe i te tahi, e paruparu ratou i te pae varua e e fifihia ratou, peneiaˈe eita oia e faariro-faahou-hia “ei taata aˈo maitai i to ˈna iho utuafare, ma te tura.” (Timoteo 1, 3:4) Teie hoi te manaˈo faufaa, e tia ia ite-papu-hia e te tutava mau ra te hoê tiaau, ia riro ta ˈna mau tamarii ei “tamarii faaroo, aore i parihia i te puhura, e te aˈo atâ.”a
Faaipoipohia i te “vahine faaroo ore”
8. E nafea te hoê matahiapo i nia i ta ˈna vahine faaroo ore?
8 No nia i te mau tane kerisetiano i faaipoipohia i te mau vahine faaroo ore, ua papai o Paulo e: “E vahine faaroo ore ta te hoê taeae ra, e i tia i taua vahine ra ia parahi â ia ˈna ra, eiaha oia e tuu ê atu ia ˈna. . . . ua moˈa [hoi] te vahine faaroo ore i te tane; ahiri aita ra, ua noa ta outou tamarii, i teie nei râ, ua moˈa ïa, . . . eaha hoi oe i ite ai, e tera tane, e eita to vahine e ora ia oe?” (Korinetia 1, 7:12-14, 16) Te parau ra “faaroo ore” i ǒ nei, e ere ïa no te hoê vahine aita ta ˈna e faaroo, te hoê vahine râ o tei ore i pûpû ia ˈna no Iehova. E ati Iuda paha, aore ra e vahine haamori i te mau atua etene. I teie mahana, ua faaipoipohia paha te hoê matahiapo i te hoê vahine e haapaoraa ê ta ˈna, aore ra o te feaa ra no nia i te Atua, aore ra o te ore roa ˈtu e tiaturi i te Atua. Mai te peu e e farii oia i te faaea noa e ta ˈna tane, eiaha ïa oia e faarue ia ˈna no te mea noa e e ere hoê â mau tiaturiraa to raua. ‘E parahi oia ia ˈna ra ma te ite, i te faaturaraa ˈtu ia ˈna, i te farii paruparu ra,’ ma te tiaturi e faaora ia ˈna.—Petero 1, 3:7; Kolosa 3:19.
9. I te mau fenua i reira te ture e horoa ˈi na te tane e na te vahine te tiaraa ia haapii i ta raua mau tamarii i roto i ta raua faaroo tataitahi, eaha ta te hoê matahiapo e rave, e nafea te reira ia hauti i nia i ta ˈna mau hopoia?
9 Mai te peu e e tamarii ta te hoê tiaau, e faaohipa oia i to ˈna mana ei tane e ei metua tane ma te au, i te haapiiraa ia ratou “i roto i te aˈo e te haaferuriraa a Iehova.” (Ephesia 6:4, MN) I roto e rave rahi fenua, te horoa nei te ture i te tiaraa i na hoa faaipoipo toopiti, e haapii i ta raua mau tamarii i te pae faaroo. I roto i teie huru tupuraa, e titau paha te vahine ia faaohipa i teie tiaraa to ˈna, no te haapii i ta ˈna mau tiaturiraa e ta ˈna mau peu faaroo i ta ˈna mau tamarii, e peneiaˈe e afai atoa oia ia ratou i ta ˈna pureraa.b Oia mau, e pee te mau tamarii i to ratou haava manaˈo haapiihia e te Bibilia i te pae no te oreraa e apiti i roto i te mau oroa faaroo hape. Ei upoo no te utuafare, e faaohipa te tane i to ˈna iho tiaraa no te haapii e ta ˈna mau tamarii e no te afai ia ratou i te mau putuputuraa i te Piha no te Basileia ia nehenehe anaˈe. Ia naeahia ia ratou te matahiti e nehenehe ai ratou e faaoti, na ratou iho ïa e maiti i te eˈa o ta ratou e haere. (Iosua 24:15) Mai te peu e te ite ra te tahi atu mau matahiapo e te mau melo o te amuiraa e te rave mau ra oia i ta te ture e faatia ra ia ˈna ia rave no te haapii i ta ˈna mau tamarii ma te au i roto i te parau mau, eita ïa oia e faaerehia i ta ˈna hopoia tiaau.
‘Ei taata aˈo maitai i to ˈna utuafare, ma te tura’
10. Mai te peu e e utuafare to te hoê matahiapo, eaha ta ˈna hopoia matamua?
10 E tae noa ˈtu no te hoê matahiapo e metua tane oia e e Kerisetiano atoa ta ˈna vahine, e ere i te mea ohie ia vahi i to ˈna taime e to ˈna ara-maite-raa ma te tano maitai i rotopu i ta ˈna vahine, ta ˈna mau tamarii, e ta ˈna mau hopoia i roto i te amuiraa. Te haapapu maitai ra te mau Papai e e mea titauhia i te hoê metua tane kerisetiano ia haapao i ta ˈna vahine e ta ˈna mau tamarii. Teie ta Paulo i papai: “O te taata hoi aore i hamani maitai i to ˈna ihora, e rahi atu â i to ˈna ihora utuafare, ua faarue ïa oia i te parau, e e rahi atu ïa to ˈna ino i to te taata [“faaroo,” MN] ore ra.” (Timoteo 1, 5:8) I roto i taua noâ rata ra, ua haapapu o Paulo e o te feia faaipoipohia anaˈe o tei faaite aˈena e e mau tane e e mau metua tane maitatai ratou, o te nehenehe e nominohia ei mau tiaau.—Timoteo 1, 3:1-5.
11. (a) Mea nafea te hoê matahiapo ia “hamani maitai i to ˈna ihora”? (b) Nafea te reira ia tauturu i te hoê matahiapo ia amo i ta ˈna mau hopoia i roto i te amuiraa?
11 E tia i te hoê matahiapo ia “hamani maitai” i to ˈna ihora, eiaha noa i te pae materia, i te pae varua e i te pae o te here atoa râ. Teie hoi ta te Arii paari ra o Solomona i papai: “E imi oe i ta oe ra mau ravea i te atea ê, e faaau maite ai ia au ta oe i rapae au; a faatia ˈi i to oe fare i muri aˈe.” (Maseli 24:27) A haapao ai te hoê tiaau i te mau hinaaro o ta ˈna vahine e ta ˈna mau tamarii i te pae materia, i te pae o te here, e i te pae o te faaanaanataeraa, e tia atoa ia ˈna ia patu ia ratou i te pae varua. E titau te reira i te taime—e taime te ore e tia ia ˈna ia horoa no te mau ohipa a te amuiraa. E taime râ o te hoona-rahi-hia inaha, e faatupu mai te reira i te oaoaraa e te puai pae varua o te utuafare. E mai te peu e, mea puai maitai to ˈna utuafare i te pae varua, e iti mai paha te taime e titauhia i te matahiapo no te haapao i te mau fifi o te utuafare. E vata mai ïa oia no te feruri i te mau ohipa a te amuiraa. E riro hoi to ˈna hiˈoraa ei tane e ei metua tane maitai ei haamaitairaa i te pae varua no te amuiraa.—Petero 1, 5:1-3.
12. I roto i teihea ohipa a te utuafare e tia ˈi i te mau metua tane e matahiapo ratou, ia horoa i te hiˈoraa maitai?
12 Te aˈo-maitai-raa i to ˈna utuafare ma te tura, oia atoa ïa te faanahoraa i te taime no te faatere i te haapiiraa utuafare. E mea faufaa roa ia horoa te mau matahiapo i te hiˈoraa maitai i roto i teie tuhaa, no te mea na te mau utuafare puai e faatupu i te mau amuiraa puai. Eiaha ia tupu pinepine e e pau te taime o te hoê tiaau no ta ˈna mau hopoia no te taviniraa ê atu, e aita ˈtura to ˈna e taime no te haapii e ta ˈna vahine e ta ˈna mau tamarii. Mai te peu e mai te reira te huru, e tia ia ˈna ia hiˈopoa faahou i ta ˈna tabula ohipa. Peneiaˈe e tia ia ˈna ia faanaho faahou aore ra ia faaiti mai i te taime o ta ˈna e horoa ra no te tahi atu mau ohipa, e peneiaˈe e vaiiho vetahi mau hopoia i te tahi mau taime.
Ohipa tiaau aifaito
13, 14. Eaha te mau aˈoraa ta “te tavini haapao maitai e te paari” i faatae i te mau matahiapo e utuafare to ratou?
13 E ere te aˈoraa ia faaaifaito i te mau hopoia utuafare e ta te amuiraa i te parau apî. Mai te mau matahiti mai â to “te tavini haapao maitai e te paari” horoa-noa-raa i te aˈoraa na te mau matahiapo no nia i teie tumu parau. (Mataio 24:45) E 37 matahiti i teie nei, teie te aˈoraa ta Te Pare Tiairaa o te 15 no Setepa 1959, i vauvau mai i te mau api 553 e 554 (beretane): “Te fifi mau, e ere anei ïa te tamataraa i te faaaifaito i te taime e faataahia no ta tatou mau hopoia atoa? Ia rave tatou i teie faaaifaitoraa, e tia ia tatou ia haapao na mua i te mau faufaa o to tatou utuafare. Oia mau, aita te Atua ra o Iehova e hinaaro ra e ia horoa te hoê taata i to ˈna taime taatoa no ta ˈna mau ohipa i roto i te amuiraa, no te tauturu i to ˈna mau taeae e to ˈna taata-tupu ia noaa te ora, tera râ, eita oia e haapao i te faaoraraa o to ˈna iho utuafare. Te hopoia matamua a te hoê taata, o ta ˈna ïa vahine e ta ˈna mau tamarii.”
14 Teie te aˈoraa ta Te Pare Tiairaa o te 1 no Novema 1986, i horoa i te api 10: “E fatata roa ˈtu â te mau auraa i rotopu i te mau melo o te hoê utuafare ia haere amui ratou i roto i te pororaa. Teie râ, te titau maira te mau mea e hinaaro-mau-hia e ta outou mau tamarii, ia horoa outou i to outou taime e to outou here. No reira, e tia ia outou ia faito i te mau mea [no te faataa] e hia taime ta outou e nehenehe e horoa no . . . ta outou mau hopoia i roto i te amuiraa, ia nehenehe atoa outou ia aupuru ‘i to outou utuafare’ i te pae varua, i te pae no te here e i te pae materia. E tia [i te hoê Kerisetiano] ia ‘haapii na mua i te faaohipa i te paieti i roto i [to ˈna] iho fetii.’ (Timoteo 1, 5:4, 8)”
15. No te aha te hoê matahiapo e vahine e e tamarii ta ˈna e hinaaro ai i te paari e te ite maite?
15 Te na ô ra te hoê maseli a te Bibilia e: “E patuhia te fare i te paari e oti atu: e e papu hoi taua fare ra i te ite.” (Maseli 24:3) Oia, ia faaî te hoê tiaau i ta ˈna mau hopoia teotaratia e i te hoê â taime ia patu oia i to ˈna utuafare, e hinaaro mau â oia i te paari e te ite maite. Ia au i te mau Papai, e ere hoê anaˈe ohipa tiaau ta ˈna. Te vai atoa ra ta ˈna mau hopoia i roto i te utuafare e i roto i te amuiraa. E hinaaro oia i te ite maite no te tapea i te aifaito i rotopu i teie mau hopoia. (Philipi 1:9, 10) E hinaaro oia i te paari no te faataa i te mau mea faufaa roa ˈˈe. (Maseli 2:10, 11) Noa ˈtu to ˈna hinaaro rahi e haapao i ta ˈna mau hopoia i roto i te amuiraa, e tia ia papu ia ˈna e, ei tane faaipoipo e ei metua tane atoa, ta ˈna hopoia matamua i mua i te Atua, o te haapaoraa ïa e te faaoraraa i to ˈna utuafare.
E mau metua tane maitatai e e mau matahiapo maitatai atoa
16. Eaha te vahi hau aˈe no te hoê matahiapo e tamarii ta ˈna?
16 E riro mau â te hoê matahiapo e mau tamarii haerea maitai ta ˈna ei haamaitairaa. Mai te peu e ua haapii oia i te haapao maitai i to ˈna utuafare, e nehenehe atoa ïa ta ˈna e tauturu i te tahi atu mau utuafare i roto i te amuiraa. E mea ohie aˈe no ˈna ia taa i to ratou mau fifi e ia horoa i te mau aˈoraa ia au i ta ˈna iho i haapii mai. E mea oaoa mau i te mea e e mau tausani matahiapo na te ao nei o te amo maitai nei i ta ratou hopoia ei mau tane faaipoipo, ei mau metua tane, e ei mau tiaau.
17. (a) Eaha te mea eiaha roa ˈtu ia moehia i te hoê taata e metua tane e e matahiapo atoa oia? (b) Nafea te tahi atu mau melo o te amuiraa ia faaite e te taa ra ia ratou te huru tupuraa?
17 Ia nehenehe te hoê tane e utuafare to ˈna e riro ei matahiapo, e tia atoa ia ˈna ia riro ei Kerisetiano paari, o te haapao i ta ˈna vahine e ta ˈna mau tamarii, e o te faanaho atoa i ta ˈna mau ohipa ia nehenehe oia e horoa i te taime e te ara-maite-raa i te tahi pae i roto i te amuiraa. Eiaha roa ˈtu ia moehia ia ˈna e e haamata ta ˈna ohipa tiai mamoe i te fare iho. Ia ite ratou e e tia i te mau matahiapo e vahine e e tamarii ta ratou ia amo i te hopoia i roto i to ratou utuafare e i roto atoa i te amuiraa, e tamata ïa te mau melo o te amuiraa ia ore e titau rahi roa i to ratou taime. Ei hiˈoraa, eita paha ta te hoê matahiapo e tamarii ta ˈna e haere ra i te haapiiraa i te poipoi aˈe, e nehenehe e faaea maoro mai i muri aˈe i te mau po putuputuraa. E tia i te mau melo o te amuiraa ia farii i te reira e ia faaite e te taa ra ia ratou.—Philipi 4:5.
Ia poihere tatou i ta tatou mau matahiapo
18, 19. (a) Eaha ta ta tatou tuatapaparaa i te Korinetia 1, pene 7 i faaite mai ia tatou? (b) Nafea tatou ia faariro i teie mau tane kerisetiano?
18 Na roto i ta tatou tuatapaparaa i te pene 7 o te rata matamua a Paulo i to Korinetia, ua ite mai tatou e e rave rahi tane taa noa tei pee i te aˈoraa a Paulo ma te faaohipa i to ratou tiamâraa no te tavini i te mau faufaa o te Basileia. Te vai atoa ra te mau tausani taeae faaipoipohia aita ta ratou e tamarii, o te haapao maite nei i ta ratou mau vahine, ma te tavini atoa ei mau tiaau maitatai roa i roto i te mau mataeinaa, te mau tuhaa haaati, te mau amuiraa, e te mau amaa a te Taiete Watch Tower, ma te turuhia mai e ta ratou mau vahine te nehenehe e haapopouhia. E i te pae hopea, i roto fatata i te 80 000 amuiraa a te nunaa o Iehova, e rave rahi metua tane e haapao nei ma te here i ta ratou mau vahine e ta ratou mau tamarii, ma te rave atoa râ i te taime no te tavini i to ratou mau taeae ei mau tiai mamoe aupuru.—Ohipa 20:28.
19 Ua papai te aposetolo Paulo e: “O te mau peresibutero i faaite maitai ra, ia rahi atu ïa i te faatura ˈtu, ia hau atu râ i tei ohipa i te aˈo e te haapii ra.” (Timoteo 1, 5:17) Oia, e tia mau â ia tatou ia here e ia faatura i te mau matahiapo e aˈo maitai ra i roto i to ratou mau utuafare e i roto i te amuiraa. E tia mau â ia tatou “ia poihere i taua mau taata ra.”—Philipi 2:29, MN.
[Nota i raro i te api]
a A hiˈo i Te Pare Tiairaa o te 1 no Me 1978, api 31-2 (farani).
b A hiˈo i Te Pare Tiairaa o te 1 no Titema 1960, mau api 735-6 (beretane).
Ei faahaamanaˈoraa
◻ Nafea tatou ia ite e e utuafare atoa to te mau matahiapo e rave rahi i te senekele matamua ra?
◻ Eaha tei titauhia i te mau matahiapo faaipoipohia e tamarii ta ratou, e no te aha?
◻ Eaha te auraa o te parau ra “e te tamarii faaroo,” eaha ˈtura ïa mai te peu e eita te tamarii a te hoê matahiapo e maiti i te tavini ia Iehova?
◻ I roto i teihea mau tuhaa e tia ˈi i te hoê matahiapo ia “hamani maitai i to ˈna ihora”?
[Hohoˈa i te api 23]
Na te mau utuafare puai e faatupu i te mau amuiraa puai