VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w93 1/12 api 2-4
  • Te mau ati natura—E tapao anei no te mau tau?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te mau ati natura—E tapao anei no te mau tau?
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1993
  • Papai tei tuea
  • Eaha ta te Bibilia e parau ra no nia i te mau ati natura?
    Te pahono ra te Bibilia
  • Te mau ati natura—O te Atua anei te tumu?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1993
  • Te aroraa a te taata i te mau ati
    A ara mai na! 1995
  • Ia tupu anaˈe te mau ati natura
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1993
w93 1/12 api 2-4

Te mau ati natura—E tapao anei no te mau tau?

“E TIA mai hoi te tahi fenua e aro mai i te tahi fenua, e te tahi basileia e aro mai i te tahi basileia; e oˈe hoi, e te maˈi, e e aueue fenua i tera vahi, i tera vahi. E matamehai anaˈe râ teie nei mau mea no te pohe.” Maoti teie mau parau, ua faataa ˈtu o Iesu Mesia i ta ˈna mau pǐpǐ e 19 senekele i teie nei e e faatupu teie mau ohipa riaria, amuihia e te maraaraa o te vahavaharaa i te ture e te pororaa i te parau apî maitai o te Basileia o te Atua ati noa ˈˈe teie nei ao, i te hoê tapao e rave rau tuhaa o te haapapu i ‘te hopea o te faanahoraa o te mau mea.’—Mataio 24:3-14.

Ia au i teie mau parau, e tia ia tatou ia ani e, Te ite ra anei tatou hau atu i te mau aueueraa fenua rahi, te mau vero, te mau pape pue, te mau paˈurâ, e te mau oˈe, i te mau ui na mua ˈtu? E noa ˈtu te mau haereraa i mua i te pae no te ite aravihi e te mau ravea apî, ua hau atoa anei te mau taata e mauiui nei ei faahopearaa?

Te pahono nei te rahiraa e e. Ei hiˈoraa, te faaara ra te vea New Scientist e “e faaruru â teie nei ao i te mau ati hau atu i roto i te mau matahiti 1990 i te mau ahuru matahiti i mairi aˈenei.” Oia atoa, i roto i te vea UN Chronicle no tiunu 1991, ua faaite te raatira o te Faanahonahoraa i te pae ahuaraˈi na te ao nei e: “Mea papu maitai te mau ohipa. Mai te mau matahiti 1960 e tae atu i te mau matahiti 1980 . . . , ua tupu te hoê maraaraa e pae taime hau atu i te pae no te pinepineraa o te mau ati natura rarahi, e te hoê mararaa e toru taime hau atu i te pae no te taatoaraa o te mau pau i te pae faanavairaa faufaa.” Ma te horoa mai i te hoê hiˈoraa iti i nia i teie tumu parau, ua faataa te vea a te Faanahoraa o te oraora-maitai-raa na te ao nei a te mau Nunaa amui, World Health, e: “E itehia te mau hiˈoraa o te mau ati natura e ta ratou mau faahopearaa vavahi mau i roto i te roaraa o te aamu. Teie râ, a fatata mai ai te senekele 21, te faaruru nei tatou i te hoê anoiraa e taui ra o te mau tupuraa i te pae maraaraa taata, i te pae natura e i te pae no te mau ravea apî o te haaparuparu atu â e rave rahi mau nunaa i mua i te tairiraa o te mau ati natura e tei faatupu-atoa-hia e tetaata.”

Eita te feia o te hiˈopoa maite nei i te mau ohipa e tupu ra e maere i teie mau huru parau. Te faahiti rahi nei te mau ravea haapurororaa parau apî i te mau aamu o te mau ohipa riaria i tupu, mai te hoê paainaraa mouˈa auahi i Philipino, te hoê aueueraa fenua i Kalifonia, te hoê pape pue i Bangladesh, te hoê oˈe i Somalia, te hoê vero rorofai i Vaihi, aore ra te hoê are rahi i Nicaragua. Aita te hoê avaˈe e mairi e eita e faaroohia te tahi parau apî no nia i te hoê ati i roto i tera e tera fenua o te ao nei.

Te haafaufaa ore nei vetahi i te reira. Te parau nei ratou e teie maraaraa o te mau ati i to tatou nei tau, no te mea noa ïa e mea maitai aˈe te faaararaa aore ra mea maitai aˈe te tabularaa. Te parau atoa nei ratou e mea rahi aˈe te feia e atihia nei no te mea noa e mea rahi aˈe te taata i teie mahana. Mai te reira noa anei?

A tapao na eaha tei parauhia i roto i te tumu parau a te New Scientist i faahitihia i nia nei. “E 523 ati tei tapaohia i te mau matahiti 1960 e 767 i te mau matahiti 1970. I te mau matahiti 1980, ua naeahia te numera e 1387.” Te faataa râ oia e “ua noaa mai te hoê tuhaa o te maraaraa itehia i na matahiti hoê ahuru i mairi aˈenei maoti te faaiteraa papu aˈe o te mau ati i tupu i te fenua Taina e i Rusia.” E te na ô faahou ra oia e: “Noa ˈtu râ, te maraa nei te numera o te mau ati.” Eita te maraaraa taue o te numera o te mau ati e nehenehe e tuuhia i te hiti ma te parau-noa-raa e mea maitai aˈe te faaararaa aore ra mea maitai aˈe te tabularaa.

Hau atu, te faataa ra te vea UN Chronicle no mati 1992 e: “I roto i na piti ahuru matahiti i mairi aˈenei, tau 3 mirioni taata o tei pohe e e 800 mirioni hau atu o tei roohia i ‘te huanane, te haafifiraa e te mauiui’ i faatupuhia e te mau ati natura.” Oia hoi te auraa e fatata 1 i nia i te 7 taata e ora ra i nia i te fenua o tei roohia i te tahi ati. Mea peapea mau te reira e mea iti roa te feaaraa e ua riro to tatou nei tau ei anotau huehue e te arepurepu.

I te mea e ua tohu te Bibilia i teie anotau ati rahi, te auraa anei ïa e o te Atua te tumu o te mau ati e te mauiui ta ratou e faatupu ra? E rave rahi mau taata o te na reira nei i te manaˈo. Tera râ, eaha ta te mau tupuraa mau e faaite ra? E te mea faufaa ˈtu â, eaha ta te Bibilia e faaite ra?

[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 2]

Api rapaeau: W. Faidley/Weatherstock

[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 3]

Middle photo: Mark Peters/Sipa Press

WHO/League of Red Cross

    Papai reo Tahiti (1985-2025)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono