E faaroo anei outou i te faaararaa a te Atua?
E PINEPINE te taata i te ore e tâuˈa i te mau faaararaa o te faaora. Ua maiti te rahiraa o te feia no Pompei i te ore e haapao i te mau haruru puai o te Mouˈa Vesuve. Oia atoa, aita te rahiraa o te mau taata i teie mahana e haapao ra i te mau faaararaa no te hoê ati e fatata maira i nia i te ao nei. Area no te feia e hinaaro nei e ara i te mau ohipa e tupu ra, mea papu maitai te faaararaa mai te mau anaparaa uira e te auahi na roto mai i te Mouˈa Vesuve i te senekele matamua ra. E piti tamaˈi rahi, e mau hanere aroraa mauhaa haihai aˈe, te mau oˈe, te mau aueueraa fenua rarahi, te mau maˈi pee, te mau ohipa taparahiraa taata e te haavîraa puai tuutuu ore, e te hoê ohipa pororaa e ati noa ˈˈe te ao nei, ua riro teie mau tuhaa atoa ei faaararaa rahi e faaite ra e te fatata oioi atura te totaiete taata i te hoê ati rahi.
Te faataa ra te Bibilia i teie tohu faufaa roa: “E ati rahi hoi tei te reira tau, aitâ ïa ati mai te matamehai mai o teie nei ao, e tae roa aˈenei i teie nei mahana, e e ore roa hoi a muri atu.” (Mataio 24:21) Mai te ohipa i tupu i te ati no Pompei, te vai ra te feia e ora—“e feia rahi roa, e ore roa e pau ia taio, no te mau fenua atoa, e te mau opu atoa, e te mau nunaa atoa, e te mau reo atoa,” o te ora ˈtu, oia hoi, “o te feia i haere mai mai roto mai i te ati rahi ra.”—Apokalupo 7:9, 14.
Teie ïa te uiraa, Afea teie haamouraa e tupu ai? Te vai ra te hoê tumu papu no te tiaturi e ua fatata roa mai teie ati. No te ite i te tau e tupu ai teie mau ohipa, ua ani atura te mau pǐpǐ a Iesu e: ‘Eaha te tapao o to oe vairaa mai e o te hopea o te faanahoraa o te mau mea?’ (Mataio 24:3, T.a.a.) A tapao na i te pahonoraa ta Iesu Mesia i horoa ˈtu.
Te tamaˈi—Tuhaa rahi o te tapao tatuhaahia
Aita o Iesu i tohu mai i te hoê noa huru tupuraa rahi. Maoti râ, ua faahiti oia e rave rau mau huru tupuraa, e ia amuihia ratou paatoa, e riro ïa ei faaararaa no ǒ mai i te Atua ra—te hoê tapao tatuhaahia o te hopea o te faanahoraa o te mau mea. Te faataahia ra te huru tupuraa matamua i tohuhia mai i roto i te Mataio 24:7: “E tia mai hoi te tahi fenua e aro mai i te tahi fenua, e te tahi basileia e aro mai i te tahi basileia.” I roto i te Apokalupo 6:4, oia hoi te hoê parau tohu apiti, ua tohu te Bibilia e e ‘faaorehia te hau i te fenua nei.’ Te auraa ra, e tupu te tamaˈi i nia i te hoê faito aitâ i itehia aˈenei.
Te faaite maira te aamu e ua tupu teie parau tohu no te hoê tamaˈi e ati noa ˈˈe te fenua mai te matahiti faufaa ra e 1914. Te na ô ra te buka American Adventures no nia i te mau matahiti na mua ˈtu i te matahiti 1914 e: “E rave rahi mau Marite o tei tomo i roto i te senekele apî ma te tiaturi. Teie hoi te mau ‘matahiti maitatai’ e e tamau noa te reira e tae atu i te piti ahururaa o te mau matahiti o te senekele. . . . I muri iho, i te 28 no tiurai 1914, ua aueue roa teie manaˈo oaoa e te hoê noa parau: tamaˈi.” Ua tupu ihora te Tamaˈi Rahi Matamua, mai te matahiti 1914 e tae atu i te matahiti 1918 e ua pii vetahi ia ˈna te “tamaˈi e faahope i te mau tamaˈi atoa.” E piti ahuru ma vau fenua o tei ô atu i roto i teie tamaˈi. E mai te peu e e taio outou i te mau fenua o tei riro ei mau aihuaraau, ua riro te mau fenua e tamaˈi ra fatata e 90 % o te huiraatira o te ao i taua tau ra.
Ua haamatahia i te faaohipa i roto i te Tamaˈi Rahi Matamua te mau mauhaa tamaˈi apî e te taparahi taata, mai te pupuhi haapurara, te mǎhu taero, te mau pupuhi taora auahi, te mau pereoo pa auri, te mau manureva, e te mau pahi hopu. Fatata e ahuru mirioni faehau o tei pohe—hau atu i te mau faehau atoa i roto i te mau tamaˈi rahi i arohia i roto i na 100 matahiti i mairi aˈenei! E mau 21 mirioni o tei pepe. Oia mau, e tamaˈi rahi teie, o tei tapao i te matahiti 1914 mai te haamataraa o te ‘anotau hopea.’ (Timoteo 2, 3:1) Teie râ, te tamaˈi o te hoê noa ïa tuhaa o te tapao a Iesu.
Te tahi atu mau tuhaa o te tapao
Te parau faahou ra o Iesu e: “E oˈe hoi, e te maˈi, e e aueue fenua i tera vahi, i tera vahi. E matamehai anaˈe râ teie nei mau mea no te pohe.” (Mataio 24:7, 8) Te faahiti atoa ra te Luka 21:11 i te mau “maˈi rahi” i taua tabula nei. Hou te Tamaˈi Rahi Matamua e hope ai, ua parare oioi noa te fiva paniora i nia i te fenua nei. Inaha, ua haapohe oia hau atu i te 20 mirioni taata, hau atu i te taatoaraa o te feia i pohe i roto i te tamaˈi.
I roto e i muri aˈe i te tamaˈi, e mau mirioni taata o tei pohe i te oˈe. Mea rahi atoa te taata i pohe i roto i te mau aueueraa fenua. I te matahiti 1915, hau atu i te 30 000 taata o tei pohe i Italia; i te matahiti 1920, tau 200 000 tei pohe i te fenua Taina; i te matahiti 1923, fatata e 143 000 tei pohe i Tapone. Noa ˈtu râ, mai ta Iesu i faaite, o te haamataraa noa te reira o te mau aatiraa. Te faataa ra te hoê titionare i te parau ra ‘aati’ mai te tahi “mauiui poto e te iriti.” Ua taueue noa teie nei ao mai te hoê mauiui iriti i roto i te tahi e ua haere noa ˈtu i te rahi e te pinepineraa mai te matahiti 1914 mai â. Ei hiˈoraa, e 21 noa matahiti i muri aˈe i te Tamaˈi Rahi Matamua, ua tupu ihora te piti o te tamaˈi rahi, o tei haapohe e 50 mirioni taata e o tei faaô i te huitaata i roto i te tau atomi.
I te mau matahiti i mairi aˈenei, e rave rahi te parau i faahitihia no nia i te tahi atu tumu no te haapeapea: to te taata faainoraa i te palaneta. Noa ˈtu e aita o Iesu e faahiti mau ra i teie tuhaa i roto i ta ˈna parau tohu, te faaite ra te Apokalupo 11:18 e na mua ˈˈe i te haamouraa e haere maira, e ‘vavahi te taata i te fenua.’ Mea rahi te mau tapao haapapuraa e te ravehia nei teie vavahiraa. Ma te faahitihia ta ˈna parau i roto i te buka State of the World 1988, te horoa ra te taata haapao i te pae no te palaneta ra o Norman Myers i teie poroi riaria: “Aita e ui i mutaa ihora o tei faaruru i te ati e ia haamou-roa-hia oia i roto i te tau a ora noa ˈi oia. Aita e ui i mua nei o te faaruru faahou i teie haafifiraa: mai te peu e eita teie nei ui e manuïa i te arai i te fifi, e ino roa ïa te mau ohipa e aita e nehenehe e ‘tapiti i te tamataraa.’”
A hiˈo na i te tabula i roto i te vea Newsweek o te 17 no febuare 1992 no nia i te inoraa o te tuhaa ozone i roto i te reva mataˈi. Ua faahitihia te parau a te vahine aravihi i te pae no te ozone a te taatiraa Greenpeace, i to ˈna faaararaa e “ua riro” te pauraa o te ozone “i teie nei ei haamǎtaˈuraa no te mau mea ora atoa o te fenua i te tau i mua nei.”—A hiˈo i te tumu parau tarenihia o teie nei api no te mau haapapuraa hau atu no nia i te vavahiraa o te fenua.
E pau te api parau no te vauvau huˈahuˈa roa i te mau tuhaa atoa o te parau tohu a Iesu. (A hiˈo i te tabula i te api 5 no te hoê faataaraa no nia i te mau tuhaa ê atu o te parau tohu.) Hoê râ tuhaa o te ore e aramoinahia, o te faataahia ra i roto i te Mataio 24:14: “E e parau-haere-hia te evanelia o te basileia nei e ati noa ˈˈe teie nei ao, ia ite te mau fenua atoa: o te hopea ihora ïa i reira ra.” Aita e feaaraa no nia i te feia o te rave nei i teie ohipa pororaa na te ao nei. Ua horoa te mau Ite no Iehova i roto e 229 fenua hau atu i te hoê miria hora i roto i teie ohipa i roto noa i te matahiti 1992. Ua riro ïa ta ratou ohipa ei hoê o te mau tapao ite-roa ˈˈe-hia e haapapu ra e tei roto tatou i te mau mahana hopea.
Eiaha e vare!
E patoi mai paha vetahi e e mea peapea mau â teie parau no “te mau mahana hopea.” ‘Eaha ïa no nia i te toparaa o te faatereraa communiste i Europa Hitia o te râ aita i maoro aˈenei?’ o ta ratou ïa e ani ra, ‘aore ra te mau tutavaraa a te mau nunaa puai no te faatupu i te hau? Aita anei te reira i riro ei haapapuraa e te maitai atura te mau ohipa?’ Eita. A tapao na e aita o Iesu i parau e e topa roa te ao atoa nei ma te faaea ore i roto i te tamaˈi, te aueueraa fenua, e te oˈe i te mau mahana hopea. Ia nehenehe te parau apî maitai ia porohia na te ao nei, e tia ïa ia itehia vetahi mau tau e tupu ai te hau.
A haamanaˈo atoa e ua faaau Iesu i te mau mahana hopea i te mau mahana na mua ˈˈe i te Diluvi i te tau o Noa. I taua anotau ra, te tamaa ra te taata, te inu ra, e te faaipoipo ra—e mau ohipa matauhia hoi o te oraraa. (Mataio 24:37-39) E faaite hoi te reira e a tamau noa ˈi te mau huru tupuraa i roto i te mau mahana hopea i te ino, eita te mau ohipa e naeahia i te faito e eita e nehenehe faahou e rave i te mau mea matauhia o te oraraa. Mai i te tau o Noa ra, no to ratou tapitapi rahi i te mau ohipa o te mau mahana atoa, aita ˈtura te pae rahi o te huitaata e tâua faahou i te faufaaraa o te mau tau.
No reira, mea atâta ia topa i roto i te tâuˈa ore no te mea e au ra e te tupu ra te tahi mau tauiraa maitatai i te pae politita. (A faaau e te Tesalonia 1, 5:3.) Mea papu maitai te haapapuraa e te tupu ra te parau tohu a Iesu i teie nei—te hoê faaararaa e te fatata maira te haamouraa!
E tau oaoa i muri aˈe i te haamouraa
Ua faatupu te haamouraa o Pompei i te pohe e te ati. Teie râ, e haamanina te hopea o teie faanahoraa i te eˈa no te hopoi mai i te ora mure ore i nia i te hoê fenua unauna tei riro ei paradaiso. (Apokalupo 21:3, 4) Eita te mau faatereraa amahamaha a te taata nei e faaino faahou i te fenua na roto i te tamaˈi. Eita te mau taata e mehameha faahou i te haamǎtaˈuraa o te hoê haapoheraa atomi. E ore roa te mau taiete o te ninii nei i te mau taoˈa taero i nia i te palaneta.—Daniela 2:44.
Te feia atoa e ora i taua tau ra, e feia here ïa i te parau-tia e e hoa mau atoa, o te auraro taatoa i te faatereraa o te Basileia. (Salamo 37:10, 11) E riro te mau fare maˈi, te mau fare vaiihoraa i te feia pohe, e te mau menema, ei mau mea no mutaa ihora. E ore roa te faataaraa, te faataa-ê-raa, te hepohepo, e te hamani-ino-raa i te tamarii.—Isaia 25:8; 65:17.
Te hinaaro ra anei outou e ora ˈtu i te mau mahana hopea e e ite i te ao apî hanahana a te Atua? A “haapao maitai [ïa], . . . aita hoi outou i ite i taua tau ra.” (Mareko 13:33) Noa ˈtu râ, te haapapu ra te mau tupuraa o te ao nei e ua fatata roa mai te taime i faataahia—e mea atâta roa no e rave rahi mau taata. Eiaha e faataere. A ohipa ia ora outou, e a imi i te feia o te haapao nei i te tapao rahi o te mau mahana hopea. Mea ohie roa ia ite e o vai ra ratou, no te mea o ratou anaˈe o te haapao ra i te faaueraa a Iesu e poro i te parau apî maitai o te Basileia na te ao nei. Ia apiti atu outou ia ratou, a rave i te mau taahiraa avae titauhia no te pee atu i te Arii, o Iesu Mesia, te na ôhia ra hoi no ˈna e: “E tiaturi atoa te mau [nunaa] i to ˈna ra iˈoa.”—Mataio 12:18, 21.
[Tumu parau tarenihia i te api 5]
E piti ahuru ma maha tuhaa o te tapao
1. Tamaˈi aore i itehia aˈenei—Mataio 24:6, 7; Apokalupo 6:4
2. Aueueraa fenua—Mataio 24:7; Mareko 13:8
3. Oˈe—Mataio 24:7; Mareko 13:8
4. Maˈi pee—Luka 21:11; Apokalupo 6:8
5. Maraaraa o te vahavaharaa i te ture—Mataio 24:12
6. Faainoraa i te fenua—Apokalupo 11:18
7. E iti te here—Mataio 24:12
8. Mau tapao mehameha—Luka 21:11
9. Nounou mâha ore i te moni—Timoteo 2, 3:2
10. Faaroo-ore-raa i te metua—Timoteo 2, 3:2
11. Hinaaroraa i te navenave hau atu i te Atua—Timoteo 2, 3:4
12. E upootia te hereraa ia ˈna iho—Timoteo 2, 3:2
13. Ereraa i te aroha—Timoteo 2, 3:3
14. Eita te taata e farii i te tahoê—Timoteo 2, 3:3
15. E erehia te hitahita ore i roto i te mau tuhaa atoa o te totaiete—Timoteo 2, 3:3
16. E parare te ereraa i te here o te maitai—Timoteo 2, 3:3
17. E rave rahi o te faahua parau e e kerisetiano ratou—Timoteo 2, 3:5
18. E rave rahi o te amu hua e o te inu hua—Luka 21:34
19. E patoi te feia tahitohitô i te tapao—Petero 2, 3:3, 4
20. E rave rahi mau peropheta haavare itoito—Mataio 24:5, 11; Mareko 13:6
21. Pororaa i te parau apî maitai o te Basileia a te Atua tei haamauhia—Mataio 24:14; Mareko 13:10
22. Hamani-ino-raa i te mau kerisetiano mau—Mataio 24:9; Luka 21:12
23. E faahope te pii no te hau e te ino ore i te mau mahana hopea—Tesalonia 1, 5:3
24. Eita te taata e tâuˈa i te ati e haere maira—Mataio 24:39
[Tumu parau tarenihia i te api 6]
Te mau fifi o te palaneta—Te hoê tapao no te mau tau
◻ Te rairai ra te paruru ozone i te mau tuhaa taata-roa-hia o te Afaraa fenua Apatoerau e piti taime vitiviti aˈe i ta te mau aivanaa i manaˈo tau matahiti noa i teie nei.
◻ I roto i te faito haihai aˈe, e 140 huru raau e animala o te pohe i te mahana hoê.
◻ I teie nei, e 26 % teitei aˈe te mau faito o te mǎhu carbonique o te tapea i te veavea i roto i te reva mataˈi i te faito i tapaohia na mua ˈˈe i te faraa mai te tapihaa, e te haere noa ra i nia.
◻ Mea mahanahana aˈe te niaraa o te fenua i te matahiti 1990 ra i te tahi atu matahiti mai te taime a tapaohia ˈi te mau anuvera i te afaraa o te senekele 19; e ono o na matahiti e hitu veavea roa ˈˈe o tei tapaohia mai te matahiti 1980 mai â.
◻ Te faaorehia nei te mau uru raau i te vitivitiraa e 17 mirioni ta i te matahiti, te hoê tuhaa fenua fatata te afaraa o te fenua Filelane.
◻ Te maraa ra te huiraatira o te ao nei e 92 mirioni taata i te matahiti—oia hoi te rahiraa taata i Mexico i te mau matahiti atoa; i nia i teie numera taatoa, e 88 mirioni taata o te anoihia nei i roto i te mau fenua navai ore.
◻ Tau 1,2 miria taata o te ere nei i te pape inu mâ.
Ia au i te buka State of the World 1992, a te Pu maimiraa Worldwatch, api 3, 4, W. W. Norton & Company, New York, Lonedona.
[Hohoˈa i te api 7]
I muri aˈe i te haamouraa, e tupu te ao apî hanahana a te Atua