VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w98 1/12 api 4-7
  • Te iˈoa o te aratai i te faaroo mau

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te iˈoa o te aratai i te faaroo mau
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1998
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te auraa o te iˈoa o Iesu
  • Faaroo ia Iesu aore ra ia Kaisara?
  • Te peeraa i te hiˈoraa o te mau Kerisetiano matamua i teie mahana
  • Te auraa ia tuu i te faaroo i roto i te iˈoa o Iesu
  • Te iˈoa o te Atua — No te aha e tia ˈi ia ite ia ˈna?
    Te iˈoa o te Atua e vai noa e a muri noa ˈtu
  • Mau uiraa a te feia taio
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
  • Te iˈoa o Iehova, eaha to ˈna faufaaraa no tatou?
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2025
  • Te iˈoa o Iehova, eaha to ˈna faufaaraa no Iesu?
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2025
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1998
w98 1/12 api 4-7

Te iˈoa o te aratai i te faaroo mau

“AITA outou e tiaturi ra ia Iesu e i to ˈna toto taraehara,” o ta te hoê ïa vahine i parau i te hoê Ite no Iehova. Ua na ô te hoê taata e: “Te parau nei outou e e Ite outou no Iehova, o vau râ, e ite au no Iesu.”

Mea pinepine i te faahitihia te manaˈo ra e aita te mau Ite no Iehova e tiaturi ra ia Iesu aore ra aita ratou e faateitei roa ra ia ˈna. Eaha râ te mau tupuraa mau?

E parau mau e te haafaufaa rahi nei te mau Ite no Iehova i te iˈoa o te Atua, o Iehova.a Te haamanaˈo ra o Itamar, te hoê Ite no Beresilia, e: “Ua taui to ˈu oraraa i to ˈu iteraa i te iˈoa o te Atua. I to ˈu taio-matamua-raa i te reira, mai te mea ra e ua ara mai au mai te hoê taotoraa hohonu. Ua haaputapû te iˈoa o Iehova ia ˈu; ua putapû te hohonu-roa-raa o to ˈu nephe.” Te na ô faahou ra râ oia e: “Ua î atoa to ˈu mafatu i te here no Iesu.”

Oia mau, te farii nei te mau Ite no Iehova e no te fanaˈo i te ora mure ore, e tia ia ratou ia tuu i to ratou faaroo i roto i “te iˈoa o te Tamaiti a te Atua ra,” o Iesu. (Ioane 1, 5:13) Eaha râ te auraa o te parau ra i roto i ‘te iˈoa o Iesu’?

Te auraa o te iˈoa o Iesu

Te vai ra te parau ra “i roto i te iˈoa o Iesu” e vetahi atu mai teie i roto i te mau Papai Heleni Kerisetiano, aore ra te “Faufaa Apî.” Inaha, hau atu i te 80 taime te faahitiraahia te taˈo ra “iˈoa” no nia i te tiaraa o Iesu, tau 30 taime i roto noa i te buka Ohipa. Ua bapetizohia te mau Kerisetiano i te senekele matamua i roto i te iˈoa o Iesu, ua faaora, ua haapii, ua tiaoro ratou ma to ˈna iˈoa, ua mauiui no to ˈna iˈoa, e ua faahanahana i to ˈna iˈoa.—Ohipa 2:38; 3:16; 5:28; 9:14, 16; 19:17.

Ia au i te hoê titionare Bibilia, ua faahiti-pinepine-hia te taˈo Heleni ra no te taˈo ra “iˈoa” i roto i te Bibilia “no te mau mea atoa ta te hoê iˈoa e titau ra, mai te mana, te toroa, te tiaraa, te hanahana, te puai, te tura, e te vai atu â, te mau mea atoa i taaihia i te iˈoa.” No reira, te faahohoˈa ra te iˈoa o Iesu i te mana rahi e haava ta te Atua ra o Iehova i horoa ia ˈna ra. O Iesu iho tei parau e: “O te mana atoa i te raˈi e te ao atoa nei ua pûpûhia mai tei ia ˈu anaˈe.” (Mataio 28:18) I muri aˈe i to Petero e to Ioane faaoraraa i te hoê taata pirioi, ua ani te mau raatira faaroo ati Iuda e: “No vai te mana e te iˈoa i tia ˈi ta orua i rave nei?” Ua faaite atura o Petero ma te mǎtaˈu ore i to ˈna faaroo i roto i te mana e te puai i faahohoˈahia e te iˈoa o Iesu, i to ˈna parauraa e “no te iˈoa o Iesu Mesia [no] Nazareta, . . . no ˈna i tia ˈtu ai teie nei taata i mua i to outou aro ma te maˈi ore nei.”—Ohipa 3:1-10; 4:5-10.

Faaroo ia Iesu aore ra ia Kaisara?

E ere râ i te mea ohie ia parau e e faaroo to tatou i roto i te iˈoa o Iesu. Mai ta Iesu i tohu, e riro ta ˈna mau pǐpǐ i te ‘ririhia e te mau nunaa atoa i to ˈna iˈoa.’ (Mataio 24:9) No te aha? No te mea te faahohoˈa ra te iˈoa o Iesu i to ˈna tiaraa ei Faatere nominohia na te Atua, te Arii o te mau arii, te tia hoi i te mau nunaa atoa ia auraro, aita hoi ratou i ineine no te reira.—Salamo 2:1-7.

Aita atoa te mau raatira faaroo i te tau o Iesu i hinaaro e auraro ia Iesu. Teie ta ratou i parau: “Aita o matou Arii, maori râ o Kaisara anaˈe ra,” a patoi atu ai i te Tamaiti a te Atua. (Ioane 19:13-15) Ua tuu râ ratou i to ratou faaroo i roto i te iˈoa—oia hoi te puai e te mana—o Kaisara e ta ˈna faatereraa emepera. Ua faaoti atoa ratou e ia pohe o Iesu ia nehenehe hoi ratou e poihere i to ratou tiaraa.—Ioane 11:47-53.

I te mau senekele i muri aˈe i te poheraa o Iesu, ua farii aˈera e rave rahi o tei parau e e Kerisetiano ratou i te hoê haerea mai to te mau raatira ati Iuda ra. Ua tuu aˈera teie feia faahua Kerisetiano i to ratou faaroo i roto i te puai e te mana o te Hau e ua faaô aˈera i roto i ta ˈna mau aroraa. Ei hiˈoraa, i te senekele 11, i muri aˈe i to te ekalesia faanahonahoraa i te feia aro ohipa ore ei militia Christi, aore ra ei mau Kerisetiano faahoro puaahorofenua, “e ere na te mau faatereraa o te mau fenua no te Amuiraa faaroo Kerisetiano faahou i aratai i te tamaˈi tia, na te ekalesia râ na roto i te arai o ta ˈna mau Kerisetiano faahoro puaahorofenua.” (The Oxford History of Christianity) Te na ô atoa ra te aamu e ua turai te tahi mau parau a te Pâpa i te rahiraa o te feia aro ia tiaturi e na roto i te faaôraa i roto i te mau tamaˈi faaroo, “ua faaau ïa ratou i te parau e te Atua e ua haapapu ratou i to ratou parahiraa i roto i te Paradaiso.”

Te parau ra paha vetahi e e nehenehe e tapea i to ˈna haapao maitai ia Iesu e e faaô atoa i roto i te mau ohipa politita, e te mau tamaˈi atoa a te mau nunaa. Te manaˈo ra paha ratou e e hopoia Kerisetiano te aroraa i te ino i te mau vahi atoa e te faatupu-atoa-raa i te tamaˈi ia titauhia. Te reira atoa anei râ te manaˈo o te mau Kerisetiano matamua?

“Aita te mau Kerisetiano matamua roa i faaô i roto i te mau nuu,” o ta te hoê ïa tumu parau e haapapu ra i roto i te vea ra The Christian Century. Te faataa ra te reira e hou te mau matahiti 170-180 T.T., aita roa ˈtu e haapapuraa e faaite ra e ua faaô na te mau Kerisetiano i roto i te nuu. Te na ô faahou ra te tumu parau ra e: “Ua faaea rii rii noa te mau Kerisetiano i te patoi i te tau faehau.”

Eaha ïa te mau faahopearaa? “Aita paha rea ohipa i ravehia no te faahapa i te Kerisetianoraa e ta ˈna peu e rave i te hoê tiaraa tei ore i taa ê atu i to te feia e ere i te Kerisetiano i roto i te faatupuraa i te tamaˈi,” o ta te vea ra ïa The Christian Century e tapao ra. “Noa ˈtu e ua farii te mau Kerisetiano i te hoê pae i te faaroo o te Faaora mǎrû ra, e i te tahi pae ua turu uˈana ïa i te mau tamaˈi faaroo aore ra here aiˈa, ua faaino rahi te reira i te faaroo.”

Te peeraa i te hiˈoraa o te mau Kerisetiano matamua i teie mahana

E nehenehe anei te mau Kerisetiano i teie mahana e pee i te hiˈoraa maitai o te mau Kerisetiano matamua? Ua faaite te mau Ite no Iehova i teie nei senekele e e nehenehe. Teie ta te taata nenei i te Holocaust Educational Digest i parau no nia ia ratou: “E ore roa ˈtu te mau Ite no Iehova e haere i te tamaˈi. . . . Ahiri tei roto te taatoaraa o te feia faatere o te ao nei i teie faaroo, e ore roa ˈtu ïa [te Piti o te Tamaˈi Rahi] e tupu.”

E nehenehe atoa ïa e parauhia no te mau aroraa apî roa i roto i te hoê noa fenua, mai tei tupu i Irelane Apatoerau. Tau matahiti aˈenei, te poro haere ra te hoê Ite no Iehova i tera e tera fare i te hoê tuhaa fenua Porotetani i te oire no Belfast. Ua ani maira te hoê fatu fare, i to ˈna iteraa e e Katolika teie Ite na mua ˈˈe, e: “E Katolika noâ oe ra, ua turu anei oe i te IRA [Nuu Repubilita Irelane]?” Ua taa i te Ite ra e e nehenehe taua taata ra e riro mai ei taata haavî uˈana no te mea ua tapeahia na oia i muri aˈe i to ˈna haruraahia, te haere ra hoi oia e pupuhi i te hoê Katolika, e no matara noa maira oia. No reira, ua pahono atura te Ite ra e: “E ere au i te Katolika i teie nei. E Ite no Iehova vau. Ei Kerisetiano mau, e ore roa vau e haapohe i te tahi taata no te tahi faatereraa aore ra no te tahi taata.” Ua tapea maira te fatu fare i to ˈna rima e na ô atura e: “Mea ino mau â te mau haapoheraa atoa. E ohipa maitai ta outou e rave ra. A tamau noa i te reira.”

Te auraa ia tuu i te faaroo i roto i te iˈoa o Iesu

Te tuuraa i te faaroo i roto i te iˈoa o Iesu, e ere noa ïa te haapaeraa i te tamaˈi. Oia atoa râ te auraroraa i te mau faaueraa atoa a te Mesia. Inaha, ua parau o Iesu e: “O outou to ˈu taua ia haapao outou i te mau parau atoa ta ˈu i parau atu ia outou na,” e hoê o ta ˈna mau faaueraa, oia ïa ‘ia [“here,” MN] tatou ia tatou iho.’ (Ioane 15:14, 17) E imi te here i te hamani maitai ia vetahi ê. E haapae oia i te mau faainoraa atoa i te nunaa ê, i te pae faaroo, e i te pae totiale. Ua faaite mai o Iesu nafea.

Mea au ore roa na te mau ati Iuda i te tau o Iesu ra i to Samaria. Area o Iesu ra, ua paraparau oia i te hoê vahine Samaria, e i te pae hopea, ua tuu aˈera teie vahine e e rave rahi atu â i to ratou faaroo i roto i to ˈna iˈoa. (Ioane 4:39) Ua parau atoa o Iesu e e riro ta ˈna mau pǐpǐ ei ite no ˈna “i Ierusalema nei e Iudea atoa hoi e ati noa ˈˈe, e Samaria, e tae noa ˈtu i te hopea o te fenua ra.” (Ohipa 1:8) Aita ta ˈna poroi ora i taotia-noa-hia i te mau ati Iuda. No reira o Petero i faauehia ˈi ia haere e farerei i te raatira hanere Roma o Korenelio. Noa ˈtu e eita e tano no te hoê ati Iuda ia haere e farerei i te hoê taata no te tahi atu nunaa, ua faaite te Atua ia Petero “eiaha [oia] e parau i te taata e, e viivii e te mâ ore hoi.”—Ohipa 10:28.

Ia au i te hiˈoraa o Iesu, te tauturu nei te mau Ite no Iehova i te mau taata atoa—noa ˈtu eaha to ratou nunaa, ta ratou faaroo, aore ta ratou faanavairaa faufaa—ia haapii no nia i te ora na roto i te iˈoa o Iesu. Te turai ra te faaroo i roto i te iˈoa o Iesu ia “faˈi” ratou i mua i te taata e ‘o Iesu te Fatu.’ (Roma 10:8, 9) Te faaitoito nei matou ia outou ia farii i ta ratou tauturu ia nehenehe atoa outou e haapii i te tuu i te faaroo i roto i te iˈoa o Iesu.

E tia mau â i te iˈoa o Iesu ia faatupu i te mau manaˈo hanahana, faatura, e te auraro. Teie ta te aposetolo Paulo i parau: “Ia tuu te mau turi atoa i raro, to te raˈi, to nia i te fenua e to raro aˈe i te fenua, i te iˈoa o Iesu ra; e ia faˈi te mau vaha atoa, e o Iesu Mesia te Fatu, e hanahana ˈtu te Atua Metua ra.” (Philipi 2:10, 11) Noa ˈtu e aita te rahiraa o te mau taata o te fenua nei e hinaaro ra e auraro i te faatereraa a Iesu, te faaite ra te Bibilia e te fatata maira te taime e mou ai te feia atoa e na reira ra. (Tesalonia 2, 1:6-9) No reira, teie te taime no te tuu i te faaroo i roto i te iˈoa o Iesu na roto i te haapaoraa i ta ˈna mau faaueraa atoa.

[Nota i raro i te api]

a No te tahi atu mau haamaramaramaraa, a hiˈo i te buka rairai ra Te iˈoa o te Atua e vai noa e a muri noa ˈtu, mau api 28-31, neneihia e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc., 1984.

[Hohoˈa i te api 6]

Na nia i te iˈoa o Iesu, e mau mirioni tei haapohe e tei haapohehia

[Hohoˈa i te api 7]

Aita o Iesu i atuatu i te manaˈo faaino i te nunaa ê. E outou ïa?

    Papai reo Tahiti (1985-2025)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono