VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • km 2/94 api 3-5
  • “E ririhia outou e te mau fenua atoa”

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • “E ririhia outou e te mau fenua atoa”
  • Ta tatou taviniraa i te Basileia 1994
  • Papai tei tuea
  • Ririhia aore e hara
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2004
  • E ore te feia e tamaˈi i te Atua e manuïa!
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 2000
  • E tauturu te here ia faaoromai i te hae
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2021
  • A tamau â i te faaite i te Parau a te Atua ma te itoito
    Tahoêhia i roto i te haamoriraa o te Atua mau hoê roa
Ite hau atu â
Ta tatou taviniraa i te Basileia 1994
km 2/94 api 3-5

“E ririhia outou e te mau fenua atoa”

1 I teie mau matahiti i mairi aˈenei, ua oaoa tatou paatoa i te faarooraa i te mau tabula putapû tei faataehia mai ia tatou ra no nia i te mau haamaitairaa maere tei noaa i te nunaa o Iehova i roto i te ao nei. Ua taˈihia e tatou i te oaoa i te faatiamâraahia ta tatou ohipa i mua i te ture i Malawi, i muri aˈe e 26 matahiti haavîraa uˈana. Ua topa to tatou hau i te iteraa i te toparaa o te faatereraa communisme tiaturi ore i te Atua i Europa Hitia o te râ, ua tiamâ mai te mau tausani o to tatou nei mau taeae e mau tuahine i teie zugo haavî. I te patoiraahia to tatou tiamâraa o te haamoriraa i Heleni, ua hiˈo tatou i te mau tupuraa ma te mǎtaˈu; ua oaoa tatou i te mahana i noaa ˈi ia tatou te re rahi i mua i te haavaraa teitei roa ˈˈe i Europa. E ua oaoa roa tatou i te mau tabula no nia i te parareraa rahi o te mau amaa a te Taiete, te parareraa tei farii ia nenei-rahi-hia te mau buka no te mau taata o te imi ra i te parau mau. Ua maere roa tatou i te iteraa e hau atu e 7 400 taata tei bapetizo ia ratou i te tairururaa i Kiev, i Ukraine. Ma te papu, ua tataiahuru teie mau haereraa i mua maere mau o te ohipa a te Basileia i to tatou oaoa!

2 Noa ˈtu e mau tumu faahiahia mau to tatou ia oaoa, e tia ia tatou ia vai ara ia ore ia oaoa rahi. E nehenehe te mau tabula maitatai e aratai ia tatou ia manaˈo e te iti ra te patoiraa i te parau apî maitai e te farii-maitai-hia ra te nunaa o Iehova e te ao nei. E nehenehe teie huru manaˈo e haavare ia tatou. Mai te peu e e parau mau e te re nei tatou ma te faahiahia e ua manuïa i te faatopa i te tahi mau haafifiraa i te parau apî maitai i roto e rave rahi fenua, eiaha ia moehia ia tatou aita to tatou mau taairaa e te ao nei i taui. Ei mau pǐpǐ a te Mesia, e ere tatou “i to teie nei ao”. No reira, e ‘ririhia tatou e te mau fenua atoa’. (Ioane 15:19; Mat. 24:9.) A vai noa ˈi teie nei faanahoraa o te mau mea, aita e mea e taui i teie ture o te ore e nehenehe e ofati: “E te feia atoa e opua e haapao i te paieti ei roto â i te Mesia ra ia Iesu, e hamani-ino-atoa-hia ïa.”—Tim. 2, 3:12.

3 Te haapapu ra te Aamu i te tiaraa o teie faaararaa. Noa ˈtu e ua horoa Iesu, te taata haamau i te kerisetianoraa, i te hoê faaiteraa taa ê i mua i te mau raatira puai e to ratou mau taata, ua farerei tamau oia i te mau hamani-ino-raa e ua fatata noa oia i te haapohehia. Ua tauturu ta ˈna mau aposetolo e rave rahi o to ratou mau taata-tupu ia riro mai ei mau pǐpǐ, ua apiti atu ratou i te papairaa i te mau Papai heleni kerisetiano e ua faaite i te mau ô semeio o te varua; tera râ, ua ririhia e ua hamani-ino-atoa-hia ratou. Noa ˈtu to ratou haerea maitai e to ratou here no te taata-tupu, ua faarirohia te mau kerisetiano atoa na te rahiraa o te mau taata mai te hoê ‘pǔpǔ faaroo’ ririhia ‘tei faainohia aita e vahi e toe’. (Ohi. 28:22.) I to tatou nei tau, ua faaohipa Iehova ma te maere i te amuiraa kerisetiano na te ao nei no te faatupu i to ˈna hinaaro; ua tamau-noa-hia râ teie amuiraa i te hamani-ino-hia e te faainohia na te mau tuhaa atoa o teie faanahoraa o te mau mea ino. Aita e tumu ia tiaturi e e ore te patoiraa.

4 I te senekele I, ua hamani ino Satani i te mau pǐpǐ a Iesu i roto e rave rahi huru. Ua faaino te feia patoi î i te riri ia ratou ma te faahiti i te mau parau haavare teimaha (Ohi. 14:2). Ua haamǎtaˈuhia ratou no te haaparuparu ia ratou (Ohi. 4:17, 18). Ua tamata te mau nahoa tei riri i te haamamû ia ratou (Ohi. 19:29-34). Ua tapeahia ratou i te fare auri ma te tano ore (Ohi. 12:4, 5). E pinepine te feia hamani ino i te faaohipa i te haavîraa i te pae tino (Ohi. 14:19). I roto i te tahi mau tupuraa, ua taparahi-pohe-hia te feia hapa ore ma te opuahia (Ohi. 7:54-60). Ua faaruru te aposetolo ra o Paulo, i to ˈna pae, fatata i te taatoaraa o teie mau ohipa iino (Kor. 2, 11:23-27). Aita te feia patoi i haamarirau i te haafifi i te pororaa e te haamauiui i te mau kerisetiano taiva ore.

5 I teie nei mahana, te faaohipa nei Satani i te hoê â mau raveraa. Te haapararehia ra te mau parau haavare teimaha, o te faariro ia tatou ei pǔpǔ faaroo maamaa. I roto i te tahi mau fenua, ua faariro te mau faatereraa i ta tatou mau buka ei faatahuriraa i te faatereraa e ua opani atura ia ratou. Ua faaooohia e ua faainohia to tatou faatura i te huru moˈa o te toto. I roto i te mau matahiti 40, ua hamani ino te mau nahoa tei riri no te faaturaraa o te reva i to tatou mau taeae, e ua haapepe ia vetahi aore ra ua tuparari i ta ratou mau taoˈa. Ua afaihia tau tausani o to tatou mau hoa i te fare auri no to ratou tiaraa amui ore i roto i teie nei ao. I roto i te mau fenua haavî, ua parihia ratou ei feia faatahuri i te faatereraa, e no reira ua hamani-ino-hia tau hanere o ratou e ia haapohehia i roto i te mau fare auri aore ra te mau aua tapearaa. Aita te faateimaharaa i faaea, o tei haapapu e mea ririhia tatou, aita e tumu papu.—A hiˈo i te buka Feia poro, pene 29.

6 Eaha ta te oraraa i mua mai e faaineine maira no tatou? Noa ˈtu e te farerei nei te mau tavini o Iehova i te tahi mau taime i te hau i roto i tera e tera fenua o te ao nei, eita te huru tupuraa taatoa e taui. Te riri noa ra te Diabolo i te faahaehaaraa ta ˈna i farerei i te matahiti 1914. Ua ite oia e mea iti roa te taime e toe ra. Te rahi noa ˈtura to ˈna riri a piri noa mai ai te ati rahi. Te horoa nei oia ia ˈna ma te faito ore i roto i te tamaˈi ta ˈna e aratai ra no te aro i te Arii faateronohia, o Iesu Mesia, e ua opua oia e aro e tae atu i te hopea. E nehenehe noa o ˈna e ta ˈna mau demoni e ninii i to ratou riri i nia i te mau tavini o Iehova i nia i te fenua nei, o te “haapao i te parau a te Atua ra, o tei mau maite i te parau a Iesu Mesia i faaite maira.”—Apo. 12:12, 17.

7 No reira, ia feruri anaˈe tatou i te oraraa a muri aˈe, e tia ia tatou ia hiˈo i te mau mea i mua. Aita e tumu ia manaˈo e e otohe te Diabolo aore ra e faarue i ta ˈna aroraa. E nehenehe te riri i nia ia tatou ta ˈna i puhipuhi atu i roto te ao nei e ura mai i te mau taime atoa e i te mau vahi atoa. I roto e rave rahi fenua, ua noaa mai to tatou tiamâraa e poro maoti i te hoê aroraa roa. E mea paruparu teie tiamâraa, tei tapeahia ra e te tahi noa taata faatere farii maitai aore ra na te hoê ture au-ore-hia. E nehenehe te mau tauiraa e tupu taue noa mai, o te iriti i te uputa o te huanane e te vahavaha aroha ore i te mau tiaraa faufaa roa o te taata.

8 E nehenehe te ruperupe e te tiamâraa ta tatou e fanaˈo nei i roto i te tahi mau fenua e moe taue noa, e e farerei faahou to tatou mau taeae i te hoê â ohipa tia ore mai tahito ra. Eiaha tatou e haaparuparu aore ra e ore e tâuˈa, ma te tiaturi e ua pau to tatou mau enemi. Aita paha e ite-maitai-hia ra te riri o te ao, tera râ, te vai ura noa ra oia. Te faaite ra te mau mea atoa, i roto i te Parau a te Atua, e e rahi roa mai te patoiraa no ǒ mai i te ao ra e eita râ oia e iti mai i te piriraa o te hopea. Ia vai ara noa ïa tatou, ‘ia paari tatou mai te ophi ra, e te hapa ore mai te uuairao ra.’ (Mat. 10:16.) E tia ia taa ia tatou e “mârô maite atu i te faaroo” e tae atu i te hopea, e o te faaoromai te taviri o te ora.—Iuda 3; Mat. 24:13.

9 E nehenehe e, i roto i te fenua ta tatou e ora ra, te ruperupe nei te ohipa aita e haafifiraa mau no ǒ mai i te feia patoi ra. E nehenehe ïa tatou e feaa rii i te faufaaraa ia haapeapea tatou. Tera râ, e mea titauhia ia vai ara. E nehenehe te hoê tupuraa e taui oioi noa. Ma te ore e faaara mai, e nehenehe te feia patoi e faarahi roa i te hoê fifi iti e e faaohipa i te reira no te aro ia tatou. Te imi noa ra te mau apotata i te mau faahaparaa. E nehenehe te mau ekalesiatiko riri o te haamǎtaˈuhia ra e ta tatou ohipa e faaino ia tatou i mua i te taata. E nehenehe te opuaraa e patu i te hoê Piha no te Basileia e faatupu i te hoê aimârôraa o te faaatutu i roto i tera vahi taatoa. E nehenehe te mau parau faaino e neneihia, o te faaino i to tatou roo. E nehenehe te feia toroa no te fenua e horoa ma te opuahia i te hoê roo ino no tatou, o te turai ia riri te mau taata ia haere tatou e farerei ia ratou. E au ore atoa mai paha te mau melo o to tatou utuafare herehia e tatou e e hamani ino mai ia tatou. No reira, ia vai ara noa tatou; ia taa ia tatou e mea oraora te riri o te ao e e nehenehe oia e faura mai i te mau taime atoa.

10 Eaha te faahopearaa o te reira i nia ia tatou? E ohipa te reira i nia i ta tatou huru hiˈoraa i te mau ohipa e to tatou manaˈo no te oraraa a muri aˈe. I roto i teihea auraa? E tia anei ia mǎtaˈu tatou i te mea paha ta tatou e faaoromai? E tia anei ia faaiti i te poro no te mea te haafifi nei te reira i te tahi mau taata tapiri? E maere anei tatou no te mea te faainohia ra tatou? E nehenehe mau anei i te mau hamani-ino-raa rahi e tatara i to tatou oaoa ia tavini ia Iehova? Te vai ra anei te tahi feaaraa no nia i te uputa o to tatou nei tau? Aita roa ˈtu! No te aha te reira?

11 Eiaha e moehia ia tatou e e ere te poroi ta tatou e faaite ra no ǒ mai ia tatou ra, no ǒ mai râ ia Iehova ra (Ier. 1:9). Te titauhia ra ia tatou ia apee i teie aˈoraa e: “E tiaoro atu i to ˈna iˈoa; e faaite i te taata i ta ˈna mau ravea puai (...) i te fenua atoa ra.” (Isa. 12:4, 5). Te faatia nei te Atua ia hamani-ino-hia to ˈna nunaa no te hoê tumu papu: ‘ia faaitehia to ˈna iˈoa e ati noa ˈˈe te ao atoa nei’. (Exo. 9:16.) Te rave nei tatou i te hoê ohipa faauehia e Iehova, e na ˈna e horoa mai ia tatou ra te itoito ia paraparau (Ohi. 4:29-31). E mea faahiahia, faufaa roa e te ru teie ohipa o te faatupuhia i te roaraa o te mau mahana hopea o te faanahoraa o te mau mea i teie nei mahana.

12 Te horoa maira te iteraa i teie mau tupuraa i te itoito ia rave i te hoê tiaraa etaeta no te aro ia Satani e ta ˈna ao (Pet. 1, 5:8, 9). Ma te ite e tei pihai iho Iehova ia tatou, ia “faaetaeta e ia itoito roa” tatou, eita tatou e mǎtaˈu i to tatou mau taata hamani ino (Deut. 31:6; Heb. 13:6). Haamǎtaˈuhia e te feia patoi, e tutava tatou i roto i te mau tupuraa atoa ia î i te aravihi, ma te manaˈo tia e te paari, tera râ, e faaite roa tatou i ta tatou faaotiraa e “o te Atua ta [tatou] e faaroo e tia ˈi eiaha te taata” no ta tatou haamoriraa (Ohi. 5:29). Mai te peu e te vai ra te hoê taime tano ia paruru ia tatou, e rave tatou i te reira (Pet. 1, 3:15). Tera râ, eita tatou e haamâuˈa i to tatou taime e aparau e te feia patoi etaeta o te imi noa ra ia faahapa ia tatou. Maoti râ i te riri atu e i te imi i te tahoo ia faaino ratou aore ra ia pari ratou ia tatou ma te haavare, e ‘vaiiho noa ˈtu’ ïa ratou.—Mat. 15:14.

13 Te faaoaoa nei to tatou faaoromai i roto i te mau tamataraa ia Iehova (Pet. 1, 2:19). Eaha tei titauhia ia tatou ia noaa mai ta ˈna haamaitairaa? E tia anei ia tatou ia tavini ia ˈna ma te oaoa ore no te mea te ririhia ra tatou aore ra te patoihia ra tatou? Eita roa ˈtu! Te tǎpǔ nei Iehova e e haamauruuru oia i to tatou auraro na roto i te ‘oaoa e te hau’. (Roma 15:13.) Noa ˈtu te mau haamauiuiraa rahi, ua vai oaoa noa Iesu no te “maitai i tuuhia mai i mua i tana aro”. (Heb. 12:2.) Oia atoa no tatou. E mea rahi te haamauruururaa no to tatou faaoromai e turaihia tatou ia ‘oaoa e ia ouˈauˈa noa i te oaoa’ noa ˈtu e te faaruru nei tatou i te mau tamataraa rahi (Mat. 5:11, 12). E tae noa ˈtu i te taime ati, ua riro teie oaoa iho, ei tumu no te arue e no te faahanahana ia Iehova, o te horoa i te puai i te poroi o te Basileia.

14 Te vai ra anei te tahi feaaraa no nia i te hopearaa o teie mau mea, o te faatano i te mau mǎtaˈuraa e te papu ore? Eita roa ˈtu. Ua faaoti-aˈena-hia te faahopearaa o te aroraa i rotopu i te faanahonahoraa a Iehova e te ao a Satani e mea maoro i teie nei (Ioane 1, 2:15-17). Noa ˈtu te puai e te aanoraa o te patoiraa, e horoa mai Iehova i te re (Isa. 54:17; Roma 8:31, 37). Noa ˈtu e e tamata-rahi-hia tatou, aita e ohipa e tapea ia tatou ia noaa mai te haamauruururaa. Te vai ra ia tatou nei te mau tumu ia ore ‘tatou e ahoaho noa ˈtu i te mau mea atoa nei’, no te mea e horoa mai Iehova ia tatou ra te hau ei pahonoraa i ta tatou mau pure.—Phil. 4:6, 7.

15 No reira, te haamauruuru nei tatou ia Iehova i te mau taime atoa e faaite mai te mau tabula ia tatou e aita to tatou mau taeae e hamani-ino-faahou-hia ra aore ra te fariihia nei ratou ia poro. Te oaoa nei tatou ia horoa te mau tauiraa i te mau tausani taata aau mehara te taime ia ite i te poroi o te Basileia. Te haamauruuru mau nei tatou ia Iehova ia maiti oia i te horoa mai ia tatou ra te re no te aro i te feia patoi au ore. Ua ite tatou e e haamaitai mai oia i ta tatou ohipa e e faarahi oia i te reira i roto i te mau huru raveraa faufaa atoa i te arueraa i to ˈna fare, te haamoriraa mau; e ara oia e ia noaa i te mau taata “hinaarohia” o te mau nunaa atoa te ravea ia ô i roto.—Hagai 2:7; Isa. 2:2-4.

16 Hau atu, ua ite maitai tatou e mea puai to tatou enemi ra o Satani, e e patoi oia ma te etaeta ia tatou e tae atu i te hopea. I te tahi mau taime, e mea papu ta ˈna mau aroraa e te ite-mata-hia, e mea moemoe e te haavare te tahi. E nehenehe te hamani-ino-raa e tupu i te mau vahi i reira tatou e ora ˈi ma te hau e tae mai i teie taime. E nehenehe te feia patoi iino e imi i te ravea e ia manuïa i te haavî ia tatou. I te taime au, e riro ratou paatoa i te ‘tamaˈi atu i te Atua’, e e haamou roa oia ia ratou (Ohi. 5:38, 39; Tes. 2, 1:6-9). Teie nei râ, noa ˈtu e e tia ia tatou ia faaoromai, ua faaoti tatou i te tavini ia Iehova ma te taiva ore e ia poro i te poroi o te Basileia. O tatou te mau taata oaoa roa ˈˈe o te fenua nei, no te mea e ite tatou, ‘ia tia-anaˈe-hia tatou, e roaa ia tatou te korona ora’.—Iak. 1:12.

    Papai reo Tahiti (1985-2025)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono