Te faaoromai—E mea faufaa roa no te mau kerisetiano
“[E] apiti atoa to outou faaroo i . . . te faaoromai.”—PETERO 2, 1:5, 6.
1, 2. No te aha e tia ˈi ia tatou paatoa ia faaoromai e tae noa ˈtu i te hopea?
UA HAERE atu te tiaau ratere e ta ˈna vahine e hiˈo i te hoê hoa kerisetiano tei roto i te 90raa o to ˈna matahiti. E mau ahuru matahiti to ˈna raveraa i te taviniraa ma te taime taatoa. I roto i ta ratou aparauraa, ua haamanaˈo te taeae paari i te tahi o te mau hopoia o ta ˈna i fanaˈo i roto i te roaraa o te mau matahiti. “Teie râ,” o ta ˈna ïa i parau ma te peapea a tahe ai to ˈna roimata e, “i teie nei, aita ta ˈu e nehenehe faahou e rave i te ohipa.” Ua tatara maira te tiaau ratere i ta ˈna Bibilia e ua taio atura i te Mataio 24:13, i reira te faahitihia ra te mau parau a Iesu Mesia: “Area te mau papu [aore ra te faaoromai] e tae noa ˈtu i te hopea ra, oia te ora.” Ua hiˈo atura te tiaau i teie taeae herehia e ua na ô atura: “Te hopoia hopea e vai ra ia tatou paatoa, noa ˈtu te rahi aore ra te iti o ta tatou e nehenehe e rave, o te faaoromairaa ïa e tae noa ˈtu i te hopea.”
2 E, ei mau kerisetiano, e tia ia tatou pauroa ia faaoromai e tae noa ˈtu i te hopea o teie faanahoraa o te mau mea aore ra i te hopea o to tatou nei oraraa. Aita ˈtu ravea no te fanaˈo i te farii maitai o Iehova no te ora. Tei roto tatou i te hoê hororaa no te ora, e e tia ia tatou ia ‘horo ma te faaoromai’ e tae noa ˈtu i te reni hopea. (Hebera 12:1) Ua haapapu te aposetolo Petero i te faufaaraa o teie huru maitatai ia ˈna i faaue i te mau kerisetiano e: “[E] apiti atoa to outou faaroo i . . . te faaoromai.” (Petero 2, 1:5, 6) Eaha mau na râ te faaoromai?
Te faaoromai—Eaha to ˈna auraa
3, 4. Eaha te auraa ia faaoromai?
3 Eaha te auraa ia faaoromai? Te auraa mau o te parau haa Heleni “e faaoromai” (hy·po·meʹno) oia hoi e “vai aore ra e faaea noa i raro aˈe.” Te faahitihia ra e 17 taime i roto i te Bibilia. Ia au i te feia tuatapapa reo ra o W. Bauer, o F. W. Gingrich, e o F. Danker, te auraa ra oia hoi “e vai maoti i te hororaa . . . , e mau maite, e tapea tamau.” Te faahitihia ra te iˈoa Heleni no te “faaoromai” (hy·po·mo·neʹ) hau atu i te 30 taime. No nia i te reira, te na ô ra Te buka a te Faufaa Apî (beretane), a William Barclay, e: “O te huru ïa o te nehenehe e haamahu i te mau mea, eiaha noa ma te fariiraa paruparu, ma te tiaturiraa uˈana râ . . . O te huru maitatai o te haapaari i te hoê taata i nia i to ˈna nau avaˈe ma te faaruru tia ˈtu to ˈna mata i te mataˈi. O te huru tura teie o te nehenehe e faataui i te tamataraa puai roa ˈˈe ei hanahana no te mea na nia ˈtu i te mauiui, te ite ra oia i te tapao.”
4 Maoti ïa te faaoromai e nehenehe ai tatou e mau maite e e ore ai e moe i te tiaturiraa noa ˈtu te mau haafifiraa aore ra te mau tamatararaa. (Roma 5:3-5) E na nia ˈtu oia i te hiˈo i te mauiui no te ite i te tapao—te re, aore ra te ô, o te ora mure ore, i nia anei i te raˈi aore ra i nia i te fenua.—Iakobo 1:12.
Te faaoromai—No te aha?
5. (a) No te aha e tia ˈi i te mau kerisetiano atoa “ia faaoromai tamau”? (b) E nehenehe ta tatou mau tamataraa e vahihia i roto i teihea na pǔpǔ e piti?
5 Ei mau kerisetiano, e tia ia tatou paatoa “ia faaoromai tamau.” (Hebera 10:36) No te aha? Na mua roa, no te mea te “roohia [nei tatou] e te ati e rave rahi te huru.” Te faahiti ra te parau Heleni i ǒ nei i roto i te Iakobo 1:2 i te hoê tupuraa manaˈo-ore-hia aore ra e ere i te mea oaoa, ei hiˈoraa mai te mea e e roohia te hoê taata i te hoê eiâ. (A faaau e te Luka 10:30.) Te farerei nei tatou i te mau tamataraa o te nehenehe e vahihia i roto e piti pǔpǔ: te mau tamataraa matauhia i te mau taata no roto mai i te hara matamua, e te mau tamataraa e farereihia no to tatou paieti. (Korinetia 1, 10:13; Timoteo 2, 3:12) Eaha vetahi o teie mau tamataraa?
6. Mea nafea te hoê Ite i te faaoromairaa i to ˈna rooraahia i te hoê maˈi mauiui mau?
6 Te maˈi ino mau. Mai ia Timoteo, e tia i te tahi mau kerisetiano ia faaoromai i “te pohe [maˈi] pinepine.” (Timoteo 1, 5:23) Ia roohia iho â râ tatou i te hoê maˈi tamau, peneiaˈe e mea mauiui roa, e titauhia tatou ia faaoromai, ia mau maite, maoti te tauturu a te Atua e ia ore ia moehia ta tatou tiaturiraa kerisetiano. Teie te hiˈoraa o te hoê Ite i roto i te 50raa o to ˈna matahiti o tei rave i te hoê aroraa maoro e te peapea i te hoê puu mariri ai taata o tei rahi oioi noa. I roto e piti tâpûraa, ua tapea oia ma te aueue ore i ta ˈna faaotiraa eiaha e farii i te mau pâmuraa toto. (Ohipa 15:28, 29) Ua fa faahou mai râ te puu i roto i to ˈna opu e ua haere noa i te rahi ma te tapiri atu i pihai iho i to ˈna ivi tua. A rahi noa ˈi teie puu, ua faaoromai oia i te mau mauiui aita e nehenehe e parau ta te mau raau i ore i nehenehe e tamǎrû. Teie râ, ua hiˈo oia na nia ˈtu i teie mauiui no te tiatonu i nia i te re o te ora i roto i te ao apî. Ua tamau noa oia i te faaite i ta ˈna tiaturiraa uˈana i te mau taote, te mau vahine utuutu maˈi, e te feia i haere mai e hiˈo ia ˈna. Ua faaoromai oia e tae noa ˈtu i te hopea—te hopea o to ˈna oraraa. Peneiaˈe aita to outou maˈi e haamǎtaˈu ra i to outou ora aore ra e ere i te mea mauiui mai tei farereihia e taua taeae herehia ra, e riro râ ei tamataraa rahi i to outou faaoromai.
7. Eaha te huru mauiui ta vetahi o to tatou mau taeae e mau tuahine pae varua e faaoromai ra?
7 Te oto o te aau. I te tahi mau taime, e farerei vetahi mau tavini a Iehova i ‘te oto o te aau’ o te faatupu i te ‘inoino o te feruriraa.’ (Maseli 15:13) E ere te maˈi hepohepo rahi i te mea varavara i teie tau “ati rahi.” (Timoteo 2, 3:1) Ua tapao te vea Science News o te 5 no titema 1992 e: “Ua maraa te mau faito o te maˈi hepohepo ino mau, mea pinepine o te haaparuparu, i roto i te mau ui tataitahi tei fanauhia mai te matahiti 1915 mai.” Ua rau te huru o te mau tumu o te hepohepo, mai te mau tumu i te pae no te feruriraa e tae atu i te mau ohipa mauiui e te au ore tei farereihia. No te tahi mau kerisetiano, e titau te faaoromai i te aroraa i te mau mahana atoa ia mau maite ratou i mua i te oto o te aau. Eita râ ratou e faarue. E tapea ratou i to ratou haapao maitai ia Iehova noa ˈtu te mau roimata.—A faaau e te Salamo 126:5, 6.
8. Eaha te tamataraa i te pae faanavairaa ta tatou e nehenehe e farerei?
8 I roto i te mau tamatararaa huru rau, e nehenehe tatou e farerei i te mau haapeapearaa rahi i te pae moni. I to te hoê taeae i New Jersey, i te mau Hau amui no Marite, ere-taue-raa i ta ˈna ohipa, ua tapitapi mau â oia no te faaamuraa i to ˈna utuafare e ia ore oia ia ere i to ˈna fare. Teie râ, aita i moehia ia ˈna te tiaturiraa o te Basileia. A imi ai oia i te tahi atu ohipa, ua faaohipa oia i teie ravea no te tavini ei pionie tauturu. I te pae hopea, ua noaa mai ta ˈna ohipa.—Mataio 6:25-34.
9. (a) Mea nafea te poheraa o te hoê taata herehia ia titau i te faaoromai? (b) Eaha te mau irava e faaite ra e e ere i te mea hape ia taˈi i te oto?
9 Mai te peu e ua farerei outou i te poheraa o te hoê taata i herehia e outou, te titau nei outou i te faaoromai o te vai maoro i muri aˈe i to te feia e haaati ra ia outou hoˈiraa ˈtu i to ratou oraraa matauhia. Mea fifi roa paha na outou i te mau matahiti atoa ia tae anaˈe i te taime i pohe ai te taata i herehia e outou. Te faaoromairaa i teie ereraa, e ere ïa te auraa e mea hape ia taˈi i te oto. Mea tano iho â ia oto i te poheraa o te feia o ta tatou i here, e e ere roa ˈtu te reira ei tapao no te ereraa i te faaroo i roto i te tiaturiraa o te tia-faahou-raa. (Genese 23:2; a faaau e te Hebera 11:19.) “Oto ihora Iesu” i muri aˈe i te poheraa o Lazaro, noa ˈtu e ua parau atu Oia ma te tiaturi ia Mareta e: “E tia faahou mai ïa to tuaane.” E ua tia faahou mai iho â o Lazaro!—Ioane 11:23, 32-35, 41-44.
10. No te aha te nunaa o Iehova e titau otahi ai i te faaoromai?
10 Taa ê atu i te faaoromairaa i te mau tamataraa matauhia i te mau taata atoa, e titauraa otahi ta te nunaa o Iehova no te faaoromai. “E ririhia outou e te mau fenua atoa i to ˈu nei iˈoa,” o ta Iesu ïa i faaara. (Mataio 24:9) Ua parau atoa oia e: “I hamani ino na ratou ia ˈu ra, e hamani ino atoa ïa ratou ia outou.” (Ioane 15:20) No te aha teie riri e teie hamani-ino-raa atoa? No te mea noa ˈtu te vahi tatou e ora ˈi i nia i teie fenua ei mau tavini na te Atua, te tamata nei o Satani i te ofati i to tatou taiva ore ia Iehova. (Petero 1, 5:8; a faaau e te Apokalupo 12:17.) No teie tumu, ua faatupu pinepine o Satani i te hamani-ino-raa uˈana, ma te tuu i to tatou faaoromai i mua i te tamataraa rahi.
11, 12. (a) Ua faaruru te mau Ite no Iehova e ta ratou mau tamarii i teihea tamataraa o te faaoromai i te mau matahiti 1930 e te omuaraa o te mau matahiti 1940? (b) No te aha te mau Ite no Iehova e ore ai e aroha i te reva o te aiˈa?
11 Ei hiˈoraa, i te mau matahiti 1930 e i te omuaraa o te mau matahiti 1940, ua roohia te mau Ite no Iehova e ta ratou mau tamarii i te mau Hau amui no Marite e i Kanada, i te hamani-ino-raa no te mea aita ratou i aroha i te reva o te aiˈa ia au i to ratou haava manaˈo. Te faatura nei te mau Ite i te reva o te nunaa i reira ratou e ora ˈi, tera râ te auraro nei ratou i te faaueraa tumu e faahitihia ra e te Ture a te Atua i roto i te Exodo 20:4, 5: “Eiaha roa oe e hamani i te idolo tarai no oe, e te hohoˈa no te hoê mea i nia i te raˈi ra, e no te hoê mea i raro i te fenua nei, e no te hoê mea o te moana i raro aˈe i te fenua ra: eiaha roa oe e piˈo i raro ia ratou, eiaha hoi e tavini ia ratou; e Atua tahoo hoi au o te Atua no oe nei o Iehova.” I te taime a tiavaruhia ˈi vetahi mau tamarii haere haapiiraa Ite no Iehova no te mea ua hinaaro ratou e faatae i ta ratou haamoriraa i te Atua ra o Iehova anaˈe ra, ua faanaho te mau Ite i te mau Fare haapiiraa no te Basileia ia haapiihia ratou. Ua hoˈi atu teie mau tamarii i te mau fare haapiiraa a te hau i to te Tiribuna Rahi a te mau Hau amui no Marite fariiraa i to ratou tiaraa faaroo, mai ta te mau nunaa maramarama e rave nei i teie mahana. Teie râ, ua riro te faaoromai itoito o teie mau tamarii ei hiˈoraa faahiahia no te mau taurearea kerisetiano iho â râ i teie mahana o te faaruru nei i te faaoooraa no te mea te tutava nei ratou i te ora ia au i te mau faaueraa a te Bibilia.—Ioane 1, 5:21.
12 Te faaite ra te mau tamataraa huru rau o ta tatou e faaruru nei—tei matauhia i te taata e tae noa ˈtu ta tatou e farerei nei no to tatou faaroo kerisetiano—e no te aha tatou e titau ai i te faaoromai. Tera râ, nafea tatou ia faaoromai?
A faaoromai e tae noa ˈtu i te hopea—Nafea?
13. Nafea Iehova ia horoa mai i te faaoromai?
13 Te vai nei i te nunaa o te Atua ra te hoê ravea hau aˈe i nia i te feia aore e haamori nei ia Iehova. Ia noaa mai te tauturu, e nehenehe tatou e tiaoro atu i “te Atua no ˈna te faaoromai.” (Roma 15:5) Nafea râ Iehova e horoa mai ai i te faaoromai? Hoê ravea e na reira ˈi oia, mea na roto ïa i te mau hiˈoraa no te faaoromai i papaihia i roto i ta ˈna Parau, te Bibilia. (Roma 15:4) Ia feruri maite tatou i teie mau hiˈoraa, eita noa tatou e faaitoitohia ia faaoromai, mea rahi atoa râ ta tatou e haapii no nia i te huru faaoromairaa. A rave na e piti hiˈoraa faahiahia mau—te faaoromai itoito o Ioba e te faaoromai hapa ore o Iesu Mesia.—Hebera 12:1-3; Iakobo 5:11.
14, 15. (a) Eaha te mau tamataraa ta Ioba i faaoromai? (b) Nafea to Ioba neheneheraa e faaoromai i te mau tamataraa o ta ˈna i faaruru?
14 Eaha te mau huru tupuraa o tei tamata i te faaoromai o Ioba? Ua roohia oia i te fifi i te pae faanavairaa i to ˈna ereraahia i te rahiraa o ta ˈna mau faufaa. (Ioba 1:14-17; a faaau e te Ioba 1:3.) Ua oto o Ioba i te poheraa ta ˈna ahuru tamarii atoa i roto i te hoê vero mataˈi. (Ioba 1:18-21) Ua roohia oia i te hoê maˈi ino mau e te mauiui rahi. (Ioba 2:7, 8; 7:4, 5) Ua faahepo ta ˈna iho vahine ia ˈna ia faarue i te Atua. (Ioba 2:9) Ua parau te mau hoa piri roa i te mau mea mauiui, te aroha ore, e te haavare. (A faaau e te Ioba 16:1-3 e Ioba 42:7.) Tera râ, i roto i teie mau ati atoa, ua mau maite o Ioba, ma te tapea i to ˈna taiva ore. (Ioba 27:5) Hoê â te mau mea o ta ˈna i faaoromai e te mau tamataraa ta te nunaa o Iehova e farerei nei i teie mahana.
15 Mea nafea to Ioba neheneheraa e faaoromai i teie mau tamataraa atoa? Hoê mea iho â râ o tei turu ia Ioba, o te tiaturiraa ïa. “E manaˈoraa hoi tei te raau,” o ta ˈna ïa i parau. “Ia tâpûhia ra, e e tupu faahou te ohǐ, e eita e ore te mea rii apî ra.” (Ioba 14:7) Eaha te tiaturiraa a Ioba? Ia au i tei tapaohia i roto i tau irava i muri iho, ua faaite oia e: “Ia pohe te taata nei, e ora faahou anei? . . . Na oe e tiaoro mai, e na ˈu e parau atu ia oe; e oto [aore ra e tiai] â oe i te ohipa a to rima i rave ra.” (Ioba 14:14, 15) E, ua ite o Ioba na nia ˈtu i te mauiui o ta ˈna e faaruru ra. Ua ite oia e eita ta ˈna mau tamataraa e tupu e a muri noa ˈtu. Peneiaˈe e titauhia oia ia faaoromai e tae atu i to ˈna poheraa. Te tiairaa ta ˈna e tiaturi ra oia hoi ia faaora faahou mai Iehova, o te hinaaro nei ma te here e faatia mai i te feia pohe, ia ˈna.—Ohipa 24:15.
16. (a) Eaha ta tatou e haapii ra no nia i te faaoromai na roto i te hiˈoraa o Ioba? (b) E tia i te tiaturiraa o te Basileia ia riro ei mea mau no tatou i roto i teihea faito, e no te aha?
16 Eaha ta tatou e haapii ra na roto i te faaoromai o Ioba? No te faaoromai e tae noa ˈtu i te hopea, eiaha roa ˈtu tatou e haamoe i ta tatou tiaturiraa. A haamanaˈo atoa e te papuraa o te tiaturiraa o te Basileia, oia hoi te auraa e mea “iti poto” te mauiui atoa o ta tatou e farerei. (Korinetia 2, 4:16-18) Ua niu-papu-hia to tatou tiaturiraa faufaa i nia i te parau tǎpǔ a Iehova no te hoê tau fatata roa i reira oia “e horoi [ai] i to [t]atou roimata atoa; e e ore roa te pohe, e te oto, e te mihi, e te mauiui, e ore atoa ïa, no te mea ua mou te mau mea tahito ra.” (Apokalupo 21:3, 4) E tia i teie tiaturiraa, o te ore “e faahaama mai,” ia paruru i to tatou feruriraa. (Roma 5:4, 5; Tesalonia 1, 5:8) E tia te reira ia riro ei mea mau no tatou—i roto i te hoê faito e, na roto i te mata o te faaroo, e nehenehe tatou e ite roa ia tatou i roto i te ao apî—aore tatou e aro faahou i te maˈi e te hepohepo, tera râ, e tia mai tatou i te mau poipoi atoa ma te oraora e te feruriraa maramarama maitai; eita tatou e haapeapea faahou no te mau haafifiraa i te pae faanavairaa, e ora râ tatou i roto i te vai-maitai-raa; eita tatou e mihi faahou i te poheraa o te feia i herehia e tatou, e ite râ tatou i te oaoa o te iteraa ia ratou ia tia faahou mai. (Hebera 11:1) Ahiri e aita taua faaroo nei, e riro tatou i te taiâ roa e ta tatou mau tamataraa nei e a faarue atu ai. Maoti to tatou tiaturiraa, auê ïa faaitoitoraa rahi e vai nei ia tatou no te tamau noa i te aro, no te tamau noa i te faaoromai e tae noa ˈtu i te hopea!
17. (a) Eaha te mau tamataraa ta Iesu i faaoromai? (b) E nehenehe te mauiui rahi ta Iesu i faaoromai e itehia na roto i teihea tupuraa? (A hiˈo i te nota i raro i te api.)
17 Te faaue maira te Bibilia ia tatou ia “tiatonu maite” ia Iesu e ia “haamanaˈo maite” ia ˈna. Eaha te mau tamataraa o ta ˈna i faaoromai? No roto mai vetahi i te hara e te huru tia ore o vetahi ê. Ua faaoromai o Iesu eiaha noa te “mârô” a te feia rave hara, oia atoa râ te mau fifi o tei tupu i roto i ta ˈna mau pǐpǐ, e tae noa ˈtu ta ratou mau tatamaˈiraa pinepine no te ite e o vai te mea rahi aˈe. Hau atu, ua farerei oia i te hoê tamataraa faito ore i to ˈna faaroo. ‘Ua faaoromai oia i te pou haamauiuiraa.’ (Hebera 12:1-3; Luka 9:46; 22:24) E mea fifi atoa ia feruri i te mauiui i te pae feruriraa e i te pae tino o ta ˈna i ite i roto i te mauiui o te rîraahia i nia i te pou e te haama o to ˈna haapoheraahia ei taata faaino.a
18. Ia au i te aposetolo Paulo, eaha na mea e piti o tei turu ia Iesu?
18 Na te aha i tauturu ia Iesu ia faaoromai e tae noa ˈtu i te hopea? Te faahiti ra te aposetolo Paulo e piti mea o tei turu ia Iesu: ‘te mau pure e te mau aniraa’ e oia atoa ‘te oaoa i tuuhia mai i mua i tana aro.’ Aita o Iesu, te Tamaiti tia roa a te Atua, i haama i te ani i te tauturu. Ua pure oia “ma te oto rahi e te roimata.” (Hebera 5:7; 12:2) I te taime iho â râ a fatata ˈi ta ˈna tamataraa rahi roa ˈˈe, ua ite oia i te faufaaraa ia pure ma te pinepine e te aau mehara ia noaa mai te puai. (Luka 22:39-44) Ei pahonoraa i te mau taparuraa a Iesu, aita o Iehova i faaore i te tamataraa, tera râ ua haapuai oia ia Iesu ia nehenehe oia e faaoromai i te reira. Ua faaoromai atoa o Iesu no te mea ua hiˈo oia na nia ˈtu i te pou haamauiuiraa i ta ˈna haamauruururaa—te oaoa o ta ˈna e fanaˈo i te apitiraa i roto i te faaraaraa i te iˈoa o Iehova e te hooraa mai i te fetii taata nei i te pohe.—Mataio 6:9; 20:28.
19, 20. Nafea te hiˈoraa o Iesu ia tauturu ia tatou ia faatupu i te manaˈo e tano no nia i ta te faaoromai e titau ra?
19 Na roto i te hiˈoraa o Iesu, te haapii nei tatou e rave rahi mau mea o te tauturu ia tatou ia noaa i te hiˈoraa papu no nia i te mea ta te faaoromai e titau ra. E ere te haerea o te faaoromai i te mea ohie. Mai te peu e mea fifi na tatou ia faaoromai i te hoê tamatararaa, te vai ra te tamahanahanaraa ia ite e ua tupu atoa te reira i nia ia Iesu. No te faaoromai e tae noa ˈtu i te hopea, e tia ia tatou ia pure pinepine ia noaa mai te puai. Ia faaruru tatou i te tamatararaa, e manaˈo paha tatou i te tahi mau taime e eita e tia ia tatou ia pure. Teie râ, te titau maira Iehova ia tatou ia hohora ˈtu i to tatou mafatu i mua ia ˈna ‘no te mea te tapitapi nei o ˈna no tatou.’ (Petero 1, 5:7) E maoti te mea o ta Iehova i tǎpǔ i roto i ta ˈna Parau, ua faahepo oia ia ˈna iho ia horoa i ‘te puai tei hau aˈe i tei matauhia’ i te feia o te tiaoro atu ia ˈna ma te faaroo.—Korinetia 2, 4:7-9.
20 I te tahi mau taime, e tia ia tatou ia faaoromai ma te roimata. No Iesu, e ere te mauiui o te pou haamauiuiraa i te hoê tumu no te oaoa. Area râ, tei roto to ˈna oaoa i te haamauruururaa i tuuhia mai i mua ia ˈna. No tatou nei, e ere i te mea tano ia tiaturi e e ite tamau noa tatou i te oaoaraa e te umereraa ia roohia tatou i te tamataraa. (A faaau e te Hebera 12:11.) Na roto râ i te tiatonuraa i nia i te haamauruururaa, e nehenehe tatou e ‘faariro i te reira ei oaoaraa’ noa ˈtu e e farerei tatou i te mau huru tupuraa teimaha roa ˈˈe. (Iakobo 1:2-4; Ohipa 5:41) Te mea faufaa oia hoi ia mau maite tatou—noa ˈtu e e na reira tatou ma te roimata. Inaha, aita o Iesu i parau e, ‘Te taata mea iti roa to ˈna roimata i tahe, oia te ora,’ tera râ, “Te mau papu [aore ra te faaoromai] e tae noa ˈtu i te hopea ra, oia te ora.”—Mataio 24:13.
21. (a) I roto i te Petero 2, 1:5, 6, te faaitoitohia ra tatou ia apiti i te aha i to tatou faaoromai? (b) Eaha te mau uiraa e tuatapapahia i roto i te tumu parau i muri nei?
21 No reira, e mea faufaa roa te faaoromai no te ora. Teie râ, i roto i te Petero 2, 1:5, 6, te faaitoitohia ra tatou ia apiti i te paieti i to tatou faaoromai. Eaha te paieti? Eaha to ˈna taairaa e te faaoromai, e nafea e noaa mai ia tatou? E tuatapapahia teie mau uiraa i roto i te tumu parau i muri nei.
[Nota i raro i te api]
a E nehenehe te puai o te mauiui o ta Iesu i faaoromai e itehia i te mea e ua pohe to ˈna tino taata tia roa tau hora noa i muri aˈe i to ˈna patitiraahia i nia i te pou, area te feia rave hara i rîhia i pihai iho ia ˈna ra, ua ofatihia to ratou avae ia pohe oioi aˈe ratou. (Ioane 19:31-33) Aita ratou i faaruru i te mauiui i te pae feruriraa e i te pae tino i faaoromaihia e Iesu i roto i te ati i taua po atoa ra aore oia i taoto hou te rîraa i nia i te pou, peneiaˈe i te faito e aita o ˈna iho i nehenehe e amo i ta ˈna pou haamauiuiraa.—Mareko 15:15, 21.
Eaha ta outou e pahono mai?
◻ Eaha te auraa ia faaoromai?
◻ No te aha te nunaa o Iehova e titau otahi ai i te faaoromai?
◻ Na te aha i tauturu ia Ioba ia faaoromai?
◻ Mea nafea te hiˈoraa o Iesu ia tauturu ia tatou ia faatupu i te manaˈo e tano no nia i te faaoromai?
[Hohoˈa i te api 10]
Ua faanahohia te mau Fare haapiiraa no te Basileia no te haapii i te mau tamarii kerisetiano o tei tiavaruhia i te fare haapiiraa no te mea ua faatae ratou i ta ratou haamoriraa ia Iehova anaˈe ra
[Hohoˈa i te api 12]
No to ˈna hinaaro papu e faahanahana i to ˈna Metua, ua pure o Iesu ia noaa mai te puai no te faaoromai