“Ia faaohipa te taata taio i te ite maite”
“Ia hiˈo outou i te mea riaria e pau ai ra . . . i te tiaraa i te vahi moˈa ra, . . . te feia e parahi i Iudea ra, a horo ratou i te mouˈa i reira.”—MATAIO 24:15, 16.
1. Eaha te faahopearaa o te faaararaa a Iesu i roto i te Luka 19:43, 44?
I TE mea e ua faaarahia tatou e te fatata maira te hoê ati, e nehenehe ïa tatou e ape i te reira. (Maseli 22:3) A feruri na ïa i te huru tupuraa o te mau Kerisetiano i Ierusalema i muri aˈe i te aroraa a to Roma i te matahiti 66 T.T. Ua faaara Iesu e e haaatihia e e haamouhia te oire. (Luka 19:43, 44) Aita te rahiraa ati Iuda i tâuˈa ia ˈna. Area ta ˈna mau pǐpǐ ra, ua faaroo ïa i ta ˈna faaararaa. I te pae hopea, ua ora mai ratou i te ati i tupu i te matahiti 70 T.T.
2, 3. No te aha e tia ˈi ia tatou ia anaanatae i te parau tohu a Iesu i roto i te Mataio 24:15-21?
2 I roto i te hoê parau tohu faufaa no tatou i teie mahana, ua faaite Iesu i te hoê tapao tuhaa rau mai te tamaˈi, te oˈe, te aueueraa fenua, te maˈi pee, e te hamani-ino-raa i te mau Kerisetiano e poro ra i te Basileia o te Atua. (Mataio 24:4-14; Luka 21:10-19) Ua horoa atoa Iesu i te hoê haapapuraa o te tauturu i ta ˈna mau pǐpǐ ia ite e te fatata maira te hopea—oia hoi te hoê ‘mea riaria e pau ai ra i te tiaraa i te vahi moˈa ra.’ (Mataio 24:15) E hiˈo faahou na tatou i taua mau parau faufaa mau ra no te ite nafea te reira e ohipa ˈi i nia i to tatou oraraa i teie nei e a muri aˈe.
3 I muri aˈe i to ˈna faaiteraa i te tapao, teie ta Iesu i parau: “Ia hiˈo outou i te mea riaria e pau ai ra, i faaite-atea-hia mai e te peropheta ra e Daniela, i te tiaraa i te vahi moˈa ra, ([“ia faaohipa te taata taio i te ite maite,” MN]!) E te feia e parahi i Iudea ra, a horo ratou i te mouˈa i reira; eiaha tei nia iho i te fare e pou i raro a rave ai i te taoˈa i roto i to ˈna fare; eiaha hoi tei roto i te aua ra e hoˈi e rave i to ˈna ahu. Atae hoi te mau vahine hapû e tei faaote i te tamarii i te reira anotau! E pure hoi outou ia ore to outou hororaa ia riro i te vero, e ia ore atoa i te sabati: e ati rahi hoi tei te reira tau, aitâ ïa ati mai te matamehai mai o teie nei ao.”—Mataio 24:15-21.
4. Na te aha e faaite ra e ua tupu te Mataio 24:15 i te senekele matamua?
4 Te horoa ra te mau aamu a Mareko e a Luka i te tahi atu â mau haamaramaramaraa. Te parau ra o Mataio no nia “i te tiaraa i te vahi moˈa ra,” area te Mareko 13:14 ra, no nia ïa “i te tiaraa i te vahi au ore ra.” Hau atu â i ta Iesu i parau, te na ô ra te Luka 21:20 e: “Ia hiˈo ra outou ia Ierusalema i te haaatiraahia e te nuu, ua fatata ïa to ˈna pau ia ite mai outou.” Te tauturu ra te reira ia tatou ia ite e ua tupu teie parau tohu na mua i te aroraa to Roma ia Ierusalema e ta ˈna hiero—te hoê vahi moˈa no te mau ati Iuda eiaha faahou râ i te vahi moˈa no Iehova—tei haamata i te matahiti 66 T.T. Ua tupu te vai-ano-roa-raa i to Roma haamouraa i te oire e te hiero atoa i te matahiti 70 T.T. Eaha “te mea riaria” i taua tau ra? E nafea to ˈna “tiaraa i te vahi moˈa ra”? E tauturu mai te mau pahonoraa i teie mau uiraa ia tatou ia taa maitai i te tupuraa o te parau tohu i teie nei tau.
5, 6. (a) No te aha te feia taio i te Daniela pene 9 e hinaaro ai i te ite maite? (b) Nafea te parau tohu a Iesu no nia i “te mea riaria” i te tupuraa?
5 Ua faaitoito Iesu i te feia taio ia faaohipa i te ite maite. Te feia taio i te aha? Peneiaˈe i te Daniela pene 9. I roto, e ite tatou i te hoê parau tohu e faaite ra afea te Mesia e fa mai ai e e “tâpû-ê-hia” oia i muri aˈe e toru matahiti e te afa. Te na ô ra te parau tohu e: “E riro ei roto i te hiero taua mea riaria faaano ra; e tuuhia hoi te reira no te pau e tae noa ˈtu i te hopea i haapaohia ra.”—Daniela 9:26, 27; a hiˈo atoa i te Daniela 11:31; 12:11.
6 Ua manaˈo te mau ati Iuda e e au teie mau parau i te faainoraahia te hiero e Antiochus IV tau 200 matahiti na mua ˈtu. E ohipa ê râ ta Iesu e parau ra, a faaitoito ai oia ia faaohipa i te ite maite no te mea e fa mai “te mea riaria” a muri aˈe e e tia oia i “te vahi moˈa ra.” Papu maitai e te parau ra Iesu no nia i te nuu Roma o te haere mai i te matahiti 66 T.T. e ta ratou mau reva taa maitai. Teie mau reva i faaohipa-maoro-hia na, e mau idolo ïa e mea au ore na te mau ati Iuda i te reira.a Afea râ ratou e ‘tia ˈi i te vahi moˈa’? Ua tupu te reira i to te nuu Roma, e ta ratou mau reva, aroraa ia Ierusalema e ta ˈna hiero, ta te mau ati Iuda i hiˈo ei vahi moˈa. Ua haamata atoa to Roma i te tuparari i te patu o te hiero. Oia mau, te tia ra te mea riaria i teie nei i te vahi moˈa!—Isaia 52:1; Mataio 4:5; 27:53; Ohipa 6:13.
Te hoê “mea riaria” i teie nei tau
7. Eaha te parau tohu a Iesu e tupu ra i to tatou nei tau?
7 Mai te Tamaˈi Rahi Matamua mai â, ua ite tatou i te tupuraa rahi aˈe o te tapao a Iesu i papaihia i roto i te Mataio pene 24. A haamanaˈo râ i ta ˈna mau parau: “Ia hiˈo outou i te mea riaria e pau ai ra . . . i te tiaraa i te vahi moˈa ra, . . . te feia e parahi i Iudea ra, a horo ratou i te mouˈa i reira.” (Mataio 24:15, 16) E tia atoa i teie tuhaa o te parau tohu ia tupu i to tatou nei tau.
8. Tau matahiti i te maoro, nafea te mau Ite no Iehova i te iteraa eaha “te mea riaria” i teie nei tau?
8 Ma te faaite i te tiaturi o te mau tavini a Iehova e e tupu iho â teie parau tohu, ua haamau Te Pare Tiairaa no Eperera 1921 (Farani) i te ara-maite-raa i nia i te reira ia au i te mau ohipa i tupu i te pae Hitia o te râ no Ropu. I muri iho, i roto i te numera no Mati 1930 (Farani), i te api 37, ua parau roa Te Pare Tiairaa e: “Te hinaaro rahi o te Totaiete o te mau Nunaa, ia haafariu ê mai ïa i te nunaa i te Atua e te Mesia, e ohipa faaano ïa teie, te mauhaa a Satani, e te hoê mea au ore i mua i te aro o te Atua.” No reira, ua fa mai “te mea riaria” i te matahiti 1919. I muri iho, ua monohia te Totaiete e te mau Nunaa Amui. Mea maoro to te mau Ite no Iehova faaite-tahaa-raa e e ohipa riaria aore ra e ohipa faufau teie mau faanahonahoraa taata no te hau i mua i te aro o te Atua.
9, 10. Nafea te faataaraa matamua o te ati rahi i te ohiparaa i nia i to tatou manaˈo i te taime e tia ˈi “te mea riaria” i te vahi moˈa?
9 Ua faataa poto te tumu parau na mua ˈtu i te hoê manaˈo maramarama maitai o te Mataio pene 24 e te 25. Mea tano anei te tahi mau haamaramaramaraa no nia i ‘te mea riaria e tia ra i te vahi moˈa’? Oia mau. Te faatuati maitai ra te parau tohu a Iesu i te “tiaraa i te vahi moˈa ra” i te omuaraa o te “ati” i tohuhia. No reira, noa ˈtu mea maoro to “te mea riaria” vai-noa-raa, e tia i te taairaa i rotopu i to ˈna “tiaraa i te vahi moˈa ra” e te ati rahi ia ohipa i nia i to tatou feruriraa. Nafea ïa?
10 Na mua ˈˈe, ua manaˈo na te nunaa o te Atua e ua haamata te tuhaa matamua o te ati rahi i te matahiti 1914 e e tupu te tuhaa hopea i te tamaˈi ra o Aramagedo. (Apokalupo 16:14, 16; a faaau e te Te Pare Tiairaa o te 1 no Tiunu 1939, api 174 [Farani].) No reira, e nehenehe tatou e taa no te aha i manaˈohia ˈi na mua ˈˈe e ua tia ˈtu “te mea riaria” no teie nei tau i te vahi moˈa i muri iti noa ˈˈe i te Tamaˈi Rahi Matamua.
11, 12. I te matahiti 1969, eaha te manaˈo faatitiaifarohia i horoahia no nia i te ati rahi?
11 I muri iho râ, ua taui to tatou manaˈo. I te Mahana maha 10 no Tiurai 1969, i te Tairururaa Nunaa “Te hau i nia i te fenua” i te oire no New York, ua vauvau o F. W. Franz, te mono peretiteni o te Watch Tower Bible and Tract Society i taua tau ra, i te hoê oreroraa parau anaanatae roa. Ua hiˈo faahou Taeae Franz i te faataaraa na mua ˈˈe i te parau tohu a Iesu, e ua parau e: “Te faataaraa i horoahia, oia ïa ua haamata te ‘ati rahi’ i te matahiti 1914 T.T. e aita te Atua i faatia ia hope te reira i taua matahiti ra i te mea e ua faaore oia i te Tamaˈi Rahi Matamua i te avaˈe Novema 1918. Mai reira mai to te Atua vaiihoraa i te hoê area taime ia nehenehe te toea faatavaihia o te mau Kerisetiano i maitihia e rave i te tahi ohipa hou te tuhaa hopea o te ‘ati rahi’ e tupu ai i te tamaˈi ra o Aramagedo.”
12 I muri iho, ua horoahia te tahi faataaraa faufaa i faatitiaifarohia: “Ia tano e te mau ohipa i tupu i te senekele matamua, . . . aita te ‘ati rahi’ no teie nei tau i haamata i te matahiti 1914 T.T. Aita, te mau mea i tupu i nia ia Ierusalema no teie nei tau i te mau matahiti 1914-1918, ‘e matamehai anaˈe ïa no te pohe’ . . . I mua nei e tupu ai te ‘ati rahi’ o te ore e tupu faahou, no te mea e haamata te reira na roto i te haamouraa o te hau emepera o te haapaoraa hape na te ao nei (tae noa ˈtu i te Amuiraa faaroo Kerisetiano) apeehia e te ‘tamaˈi i te mahana rahi o te Atua Puai hope’ i Aramagedo.” E tapao faaite ïa e e tupu te ati rahi taatoa i mua nei.
13. No te aha mea tano ia parau e e tupu ‘te tiaraa te mea riaria i te vahi moˈa’ i mua nei?
13 Ua taai-roa-hia te reira i to tatou iteraa afea “te mea riaria” e tia ˈi i te vahi moˈa. A haamanaˈo i tei tupu i te senekele matamua. Ua aro to Roma ia Ierusalema i te matahiti 66 T.T., tera râ, ua reva taue ratou, ua nehenehe atura te mau “taata” Kerisetiano e ora. (Mataio 24:22) No reira, te manaˈo nei tatou e e fatata te ati rahi i te tupu, e haapotohia râ te reira no te feia i maitihia e te Atua. A tapao i teie manaˈo faufaa: I roto i te hiˈoraa i tahito ra, ua tuati ‘te mea riaria e tia ra i te vahi moˈa’ i te aroraa a to Roma i raro aˈe i te aratairaa a te Tenerara Gallus i te matahiti 66 T.T. Te mea e tuea ra i taua aroraa ra i teie nei—oia hoi te omuaraa o te ati rahi—e tupu ïa i mua nei. No reira, e au ra e aita â “te mea riaria e pau ai ra,” i vai na mai te matahiti 1919 mai â, i tia ˈtura i te vahi moˈa.b Nafea te reira e tupu ai? E eaha to tatou huru?
Te hoê aroraa i mua nei
14, 15. Nafea te Apokalupo pene 17 e tauturu ai ia tatou ia taa i te mau ohipa e tupu e tae roa ˈtu i Aramagedo?
14 Te faataa ra te buka Apokalupo i te hoê aroraa haamou i mua nei i nia i te haapaoraa hape. Te faaite ra te Apo pene 17 i te haavaraa a te Atua i nia ia ‘Babulonia Rahi, te metua vahine o te mau faaturi’—te hau emepera o te haapaoraa hape na te ao nei. E tuhaa rahi ta te Amuiraa faaroo Kerisetiano i roto e te faahua parau ra oia e ua fafau oia i te hoê faufaa e te Atua. (A faaau e te Ieremia 7:4.) Mea maoro to te mau haapaoraa hape, tae noa ˈtu te Amuiraa faaroo Kerisetiano, faatupuraa i te mau taairaa tia ore e “te hui arii o te ao nei,” e ore râ te reira ia haamouhia taua mau haapaoraa ra. (Apokalupo 17:2, 5) Na vai?
15 Te faahiti ra te Apokalupo i “te hoê puaa [“taehae,” MN] uteute” i vai na i te hoê taime, i moe, e ua hoˈi faahou mai. (Apokalupo 17:3, 8) Te turuhia ra teie puaa e te feia faatere o te ao nei. E tauturu te mau haamaramaramaraa e vai ra i roto i te parau tohu ia tatou ia ite e teie puaa taipe, o te hoê ïa faanahonahoraa no te hau i fa mai i te matahiti 1919 oia hoi te Totaiete o te mau Nunaa (te hoê “mea riaria”) e i teie nei, te mau Nunaa Amui. Te faaite ra te Apokalupo 17:16, 17 e e tuu te Atua i te manaˈo i roto i te mafatu o te tahi feia faatere tuiroo a teie “puaa” no te haamou i te hau emepera o te haapaoraa hape na te ao nei. Na teie aroraa e tapao i te haamataraa o te ati rahi.
16. Eaha te mau ohipa faahiahia e tupu ra i nia i te haapaoraa?
16 I te mea e to mua nei â te haamataraa o te ati rahi, to mua atoa anei te “tiaraa i te vahi moˈa ra”? Oia mau. Noa ˈtu e ua fa mai “te mea riaria” i te omuaraa o teie senekele e a tau ahuru matahiti i teie nei to ˈna vairaa mai, e tia oia ma te hoê raveraa taa ê “i te vahi moˈa ra” i te tau i mua nei e fatata maira. Mai te mau pǐpǐ a te Mesia o te senekele matamua tei titauhia ia ara maite noa ia ite hoi ratou nafea te “tiaraa i te vahi moˈa ra” e tupu ai, te na reira atoa nei te mau Kerisetiano no teie nei tau. Parau mau, e tia ia tatou ia tiai i te tupuraa mau no te ite i te mau haamaramaramaraa atoa. Te itehia nei râ i te tahi mau fenua e te vai aˈena ra te au ore e uˈana ra i nia i te haapaoraa. Te faatupu nei te tahi mau taata politita, tei amui atu i te mau Kerisetiano tahito i faarue i te faaroo mau, i te riri i nia i te rahiraa o te mau haapaoraa e i te mau Kerisetiano mau iho â râ. (Salamo 94:20, 21; Timoteo 1, 6:20, 21) No reira, te “tamaˈi” ra te mau hau politita i teie nei “i te Arenio,” e mai ta te Apokalupo 17:14 e faaite ra, e uˈana roa teie aroraa. I te mea e eita ta ratou e nehenehe e amo i to ratou rima i nia i te Arenio a te Atua—o Iesu Mesia i roto i to ˈna tiaraa teitei e te hanahana—e faahoˈi ïa ratou i ta ratou patoiraa i nia i te feia e haamori mau ra i te Atua, ta ˈna “feia moˈa” iho â râ. (Daniela 7:25; a faaau e te Roma 8:27; Kolosa 1:2; Apokalupo 12:17.) Te haapapu maira te Atua e e upootia te Arenio e te feia i pihai iho ia ˈna.—Apokalupo 19:11-21.
17. Ma te ore e faaetaeta i te parau, eaha ta tatou e nehenehe e parau nafea “te mea riaria” e tia ˈi i te vahi moˈa?
17 Ua ite tatou e e faaruru te haapaoraa hape i taua haamouraa ra. Te ‘taero’ ra o Babulonia Rahi “i te toto o te feia moˈa ra” e te ohipa ra oia mai te hoê arii vahine, teie râ, e haamou-papu-hia oia. E taui taue to ˈna mana viivii i nia i te mau arii o te fenua ia riri uˈana mai ‘na tara hoê ahuru e te puaa [“taehae,” MN]’ ia ˈna. (Apokalupo 17:6, 16; 18:7, 8) Ia aro te “puaa [“taehae,” MN] uteute” i te faaturi i te pae faaroo ra, i reira ïa “te mea riaria” e tia ˈi ma te haamǎtaˈu i te vahi e parauhia ra te vahi moˈa a te Amuiraa faaroo Kerisetiano.c I reira ïa te haamouraa e haamata ˈi i nia i te Amuiraa faaroo Kerisetiano faaroo ore, o te faataa ra ia ˈna iho ei mea moˈa.
“A horo”—Nafea?
18, 19. Eaha te mau tumu i horoahia no te faaite e e ere te ‘hororaa i te mouˈa’ i te tauiraa i te haapaoraa?
18 I muri aˈe i to ˈna faaite-atea-raa e e ‘tia te mea riaria i te vahi moˈa ra,’ ua faaara Iesu i te feia ite maite ia ohipa. Ua hinaaro anei oia e parau e i taua taime hopea ra—te taime e ‘tia ˈi te mea riaria i te vahi moˈa ra’—e rave rahi taata o te faarue i te haapaoraa hape no te turu i te haamoriraa mau? Aita roa ˈtu. A hiˈo na i te tupuraa matamua. Teie ta Iesu i parau: “Te feia i Iudea ra, a horo ratou i te mouˈa i reira: e to nia iho i te fare eiaha oia e pou na roto i te fare, eiaha atoa e tomo i roto a hopoi ai i te tahi taoˈa i rapae i taua fare no ˈna ra: e te taata i roto i te aua ra, eiaha atoa e hoˈi mai a rave ai i to ˈna ahu. Area te mau vahine hapu e te faaote i te tamarii i te reira anotau, atae hoi ratou! E tena na, e pure outou ia ore to outou mehoraa ia riro i te tau vero ra.”—Mareko 13:14-18.
19 Aita Iesu i parau e e tia i te feia o Ierusalema ia faataa ê mai ia ratou, mai te mea ra e i to ˈna manaˈoraa e tia ia ratou ia haere mai i rapaeau i te pu haamoriraa ati Iuda; aita atoa ta ˈna faaararaa e faahiti ra i te hoê tauiraa i te haapaoraa—te faarueraa i te haapaoraa hape no te turu i te haapaoraa mau. Aita hoi e faufaa ia faaara i te mau pǐpǐ a Iesu ia taui ratou i te haapaoraa; inaha e mau Kerisetiano mau aˈena ratou. E aita te aroraa i te matahiti 66 T.T. i turai i te feia faaroo ati Iuda i Ierusalema e ati aˈe ia Iudea ia faarue i ta ratou haapaoraa no te farii i te Kerisetianoraa. Te parau ra te Orometua haapii ra o Heinrich Graetz e ua hoˈi mai te feia i tapapa i to Roma e reva ra, i te oire: “Ua hoˈi te mau Zélote, ma te himene puai i te mau himene tamaˈi, i Ierusalema (i te 8 no Atopa), te tupaipai ra to ratou mafatu i te tiaturiraa oaoa o te tiamâraa. . . . Aita anei te Atua i tauturu ia ratou ma te aroha mai ta ˈna i tauturu i to ratou mau tupuna? Aita te mau Zélote i mǎtaˈu i te mea e tupu a muri aˈe.”
20. Eaha te huru o te mau pǐpǐ matamua i mua i te faaararaa a Iesu e horo i te mouˈa?
20 Nafea ïa to te pǔpǔ iti o te feia i maitihia i taua tau ra peeraa i te aˈoraa a Iesu? Na roto ïa i te faarueraa ia Iudea e te hororaa i te mouˈa na roto atu ia Ioridana, ua faaite ratou e aita ratou i faaô atu i roto i te faanahoraa ati Iuda i te pae politita aore ra i te pae faaroo. Ua vaiiho ratou i ta ratou mau faaapu e to ratou mau fare, aita atoa i ohi i ta ratou mau tauihaa i roto i to ratou mau fare. Ma te tiaturi i te paruru e te turu a Iehova, ua tuu ratou i ta ˈna haamoriraa na mua ˈˈe i te mau mea atoa e mea faufaa paha ia hiˈohia.—Mareko 10:29, 30; Luka 9:57-62.
21. Eaha ta tatou e ore e manaˈo ia aro “te mea riaria”?
21 A hiˈo na i teie nei i te tupuraa rahi aˈe. Ua faaitoito na tatou i te taata tau ahuru matahiti i te maoro ia haere mai i rapaeau i te haapaoraa hape e ia turu i te haamoriraa mau. (Apokalupo 18:4, 5) E mau mirioni taata tei na reira. Aita te parau tohu a Iesu e faaite ra e i te taime e tupu ai te ati rahi, e rave rahi taata o te fariu mai i te haamoriraa viivii ore; eita e ore e aita i rahi te mau ati Iuda i taui i te faaroo i te matahiti 66 T.T. E hinaaro rahi râ te mau Kerisetiano mau e pee i te faaararaa a Iesu e e horo.
22. Eaha te titauhia ia pee tatou i te aˈoraa a Iesu e horo i te mouˈa?
22 Eita e noaa ia tatou i teie nei te mau haamaramaramaraa atoa no nia i te ati rahi, e nehenehe râ tatou e parau ma te au noa e no tatou nei, e ere te hororaa ta Iesu i faahiti i te hoê hororaa i te tahi vahi i nia i te fenua. Inaha, tei nia aˈena te nunaa o te Atua i te fenua nei, i te mau vahi atoa. E nehenehe râ tatou e tiaturi papu e i te taime e titauhia ˈi ia horo, e tia i te mau Kerisetiano ia tamau noa i te faataa ê mai ia ratou i te mau faanahonahoraa hape i te pae faaroo. Te mea faufaa atoa, oia ïa ua faaara Iesu eiaha te hoê taata e hoˈi i to ˈna fare no te rave mai i te ahu aore ra te tahi atu mau ohipa. (Mataio 24:17, 18) Te vai ra paha ïa te mau tamataraa i mua nei nafea tatou ia hiˈo i te mau mea materia; mea faufaa roa ˈˈe anei te reira, aore ra mea faufaa aˈe anei te ora o te feia atoa e turu ra i te Atua? Oia, e nehenehe te tahi mau ati e mau ereraa e tupu i roto i ta tatou hororaa. Ia ineine ïa tatou i te rave i te mea e titauhia, mai to tatou mau hoa i te senekele matamua i horo mai Iudea i Perea, na roto i te Ioridana.
23, 24. (a) Ihea noa tatou e ite ai i te paruru? (b) Eaha ta te faaararaa a Iesu no nia i ‘te mea riaria e tia ra i te vahi moˈa’ e turai ia tatou ia rave?
23 Ia papu ia tatou e to tatou haapuraa, o Iehova noa ïa e ta ˈna faanahonahoraa e au i te mouˈa. (Samuela 2, 22:2, 3; Salamo 18:2; Daniela 2:35, 44) I reira tatou e ite ai i te paruru! Eita tatou e pee i te mau nahoa taata o te horo i roto i “te mau ana” e e tapuni “i roto i te mau mato o te mouˈa ra”—oia hoi te mau faanahonahoraa e te mau pu a te taata o te vai noa maa taime poto roa ia oti o Babulonia Rahi i te haamouhia. (Apokalupo 6:15; 18:9-11) Parau mau, e riro te tau ei mea fifi roa ˈtu â—mai i te matahiti 66 T.T. no te mau vahine hapû a faarue ai ratou ia Iudea aore ra no vetahi ê atu a horo ai ratou i te tau toetoe e te ûa. E nehenehe râ tatou e papu e e haamanuïa te Atua i te faaoraraa. Ia haapuai ïa tatou i teie nei i to tatou tiaturiraa ia Iehova e ta ˈna Tamaiti, e faatere ra ei Arii o te Basileia.
24 Aita e faufaa ia mǎtaˈu tatou i te mea e tupu a muri aˈe. Aita Iesu i hinaaro ia mǎtaˈu ta ˈna mau pǐpǐ i taua tau ra, e aita atoa oia e hinaaro ra ia mǎtaˈu tatou i teie nei aore ra i te tau i mua nei. Ua faaara oia ia tatou ia nehenehe tatou e faaineine i to tatou mafatu e to tatou feruriraa. Inaha, eita te mau Kerisetiano faaroo e faautuahia ia tae mai te haamouraa i nia i te haapaoraa hape e te toea o teie faanahoraa o te mau mea. E ite e e pee ratou i te faaararaa no nia i ‘te mea riaria e tia ra i te vahi moˈa ra.’ E e ohipa ratou ia au i to ratou faaroo aueue ore. Ia ore roa ˈtu ia moehia ia tatou i ta Iesu i tǎpǔ mai: “O te mau maite râ e tae noa ˈtu i te hopea ra, o te ora ïa.”—Mareko 13:13.
[Nota i raro i te api]
a “E paruruhia te mau reva Roma e te hoê faahanahanaraa faaroo i roto i te mau hiero i Roma; e e faahanahana teie mau taata i ta ratou mau reva ia au i to ratou hau-ê-raa i nia i te tahi atu mau nunaa . . . [No te mau faehau, te reira] paha te ohipa moˈa roa ˈˈe i nia i te fenua. E horeo te faehau Roma ma ta ˈna reva.”—The Encyclopædia Britannica, 11raa o te Neneiraa.
b E tia ia tapaohia e noa ˈtu e e nehenehe te tupuraa o te mau parau a Iesu i te mau matahiti 66-70 T.T. e tauturu ia tatou ia taa nafea te reira e tupu ai i te ati rahi, eita teie na tupuraa e piti e tuea maitai no te mea e tupu faahou te reira i roto i te mau huru tupuraa taa ê.
c A hiˈo i Te Pare Tiairaa o te 15 no Mati 1976, mau api 165-168 (Farani).
Te haamanaˈo ra anei outou?
◻ Nafea “te mea riaria e pau ai ra” i te faraa mai i te senekele matamua?
◻ No te aha mea tano ia manaˈo e e tia “te mea riaria” no teie nei tau i te vahi moˈa i mua nei?
◻ Eaha te aroraa a “te mea riaria” i tohuhia i roto i te Apokalupo?
◻ Teihea huru ‘hororaa’ e titauhia paha ia tatou ia rave?
[Hohoˈa i te api 16]
Te parauhia ra e o Babulonia Rahi “te metua vahine o te mau faaturi”
[Hohoˈa i te api 17]
“Te mea riaria” i faahitihia e Iesu, o te puaa taehae uteute ïa o te Apokalupo pene 17
[Hohoˈa i te api 18]
E faatupu te puaa taehae uteute i te hoê aroraa haamou i nia i te haapaoraa