VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w95 15/2 api 13-17
  • Ua ora mai mai te ati rahi mai

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Ua ora mai mai te ati rahi mai
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Mai te anotau o Noa
  • Te hoê hiˈoraa o te senekele matamua
  • Te hoê nahoa rahi o te feia e ora mai
  • Te vai ara-noa-raa
  • “E ore roa ˈtu ïa” vetahi “e pohe”
  • Te hoê tiaturiraa papu
  • E ora anei outou ia ohipa mai te Atua?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
  • Te faautua ra anei outou i te ao nei maoti to outou faaroo?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1989
  • E mea ru atu â ia ara tatou
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2004
  • O vai te ora mai mai roto mai i te hopea o teie nei ao?
    A ara mai na! 1986
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
w95 15/2 api 13-17

Ua ora mai mai te ati rahi mai

“Ua parau atura vau ia ˈna, Ua ite oe, e tau raatira. Ua parau maira oia ia ˈu, O te feia i haere mai mai roto mai i te ati rahi ra, e ua horoi i to ratou ahu, e ua teatea, i te toto o te Arenio ra.”—APOKALUPO 7:14.

1. O vai o te farii popou i te feia e faatiahia mai i te tia-faahou-raa i nia i te fenua?

IA FAATIAHIA mai e rave rahi mau mirioni taata i te ‘tia-faahou-raa o te feia parau-tia e te feia parau-tia ore,’ eita ratou e tia mai i nia i te hoê fenua e aita hoê aˈe mea to nia iho. (Ohipa 24:15) E ara mai ratou i roto i te hoê vahi o tei haamaitaihia ma te nehenehe mau e e ite ratou e ua faaineinehia te nohoraa, te ahu, e te maa pue noa no ratou. O vai o te rave i teie mau faaineineraa atoa? Papu maitai, e ora te tahi mau taata i roto i te ao apî hou a haamata ˈi te tia-faahou-raa i nia i te fenua. O vai ma ratou? Te faataa ra te Bibilia e e itehia te feia e ora mai mai te ati rahi e haere mai ra. I rotopu i te mau haapiiraa atoa o te Bibilia, ma te feaa ore teie te haapiiraa maere roa ˈˈe—oia hoi e ora mai te feia haapao maitai mai te ati rahi mai e eita roa ˈtu ratou e pohe faahou. Ua haapapu-maitai-hia teie tiaturiraa i roto i te mau Papai Moˈa.

Mai te anotau o Noa

2, 3. (a) Eaha te mau faaauraa i faaohipahia i rotopu i te anotau o Noa e to tatou nei tau? (b) Eaha te faaitehia ra na roto i te oraraa mai o Noa e to ˈna utuafare mai te Diluvi?

2 I roto i te Mataio 24:37-39, ua faaohipa o Iesu Mesia i te hoê faaauraa i rotopu i te anotau o Noa e te mau mahana hopea, ta tatou iho e ora ra i teie nei. Ua parau oia e: “Mai tei te anotau ra ia Noa ra, oia atoa te haerea mai o te Tamaiti a te taata nei. Mai tei te anotau i mua iho i te diluvi ra, te amu ra ratou i te maa e te inu ra, te faaipoipo ra e te horoa ra ia faaipoipohia, e tae roa aˈera i te mahana i tomo ai Noa i roto i te pahi; aore roa i ite, e roohia noa ihora ratou e te diluvi, pau roa ˈtura e te diluvi, pau roa ˈtura ratou; oia atoa te haerea mai o te Tamaiti a te taata nei.”

3 Ua haamou te Diluvi taatoa i te feia atoa o tei ore i haapao i te poroi faaararaa a te Atua. Aita râ oia i haamou ia Noa e to ˈna utuafare. ‘Ua tomo’ ratou ‘i roto i te araka,’ mai ta Iesu i parau. No to ratou paieti, ua horoa Iehova no ratou te hoê ravea faaora. Te faahiti ra te piti o te Petero 2:5, 9 i te oraraa mai o Noa e to ˈna utuafare ma te na ô e: “[Ua] faaora ihora râ [te Atua] ia Noa i te taata i aˈo i te parau-tia ra, o te toovau ïa i te feia i faaorahia ra, a hopoi mai ai oia i te diluvi i teie nei ao paieti ore ra; Ua ite maori [Iehova] i te faaora i te feia paieti i roto i te ati ra.” Ua faaohipa o Iesu i te hoê faaauraa i rotopu i te anotau o Noa e te mau mahana hopea no te faaite e aita te mau taata i te pae rahi i haapao i te poroi faaararaa a te Atua. Noa ˈtu râ, i te na reiraraa ua haapapu atoa oia e ua auraro o Noa e to ˈna utuafare i te Atua ra o Iehova, ua tomo atu i roto i te araka, e ua ora mai i te Diluvi rahi. Te faaite atea ra te oraraa mai o Noa e to ˈna utuafare i te oraraa mai o te mau tavini haapao maitai a te Atua i te hopea o teie nei ao.

Te hoê hiˈoraa o te senekele matamua

4. I roto i te faatupuraa o te mau parau a Iesu, eaha te mau tupuraa o tei aratai i te haamouraa o Ierusalema i te matahiti 70 o to tatou nei tau?

4 Ua faahiti atoa o Iesu i te mau ohipa o te tupu i te hopea o teie nei ao. I roto i te Mataio 24:21, 22, te taiohia ra e: “E ati rahi hoi tei te reira tau, aitâ ïa ati mai te matamehai mai o teie nei ao, e tae roa aˈenei i teie nei mahana, e e ore roa hoi a muri atu. Ahiri hoi e haamaorohia taua tau ra, aore roa ïa e taata e ora; e haapotohia ra taua tau ra, no te feia i maitihia ra.” Ua ite teie mau parau i te hoê tupuraa matamua i te senekele matamua o to tatou nei tau. I te matahiti 66 o to tatou nei tau, ua haruhia te oire no Ierusalema e te mau nuu Roma i raro aˈe i te aratairaa a Cestius Gallus. Ua haere roa te mau nuu Roma i te vavahiraa i te patu o te hiero, e ua ineine e rave rahi mau ati Iuda i te horoa ˈtu ia ratou. Ma te manaˈo-ore-hia râ, e ma te tumu ore, ua faahoˈi o Cestius Gallus i ta ˈna mau nuu. I to ratou iteraa i te mau Roma i te hoˈiraa, ua ohipa te mau kerisetiano ia au i te mau parau a Iesu, faahitihia e rave rahi matahiti na mua ˈtu: “Ia hiˈo ra outou ia Ierusalema i te haaatiraahia e te nuu, ua fatata ïa to ˈna pau ia ite mai outou. Te feia i parahi i Iudea ra, a maue i nia i te mouˈa i reira, e to roto i te oire ra, a haere i rapae, e eiaha to te mau vahi atoa ra e tomo i roto i te oire.” (Luka 21:20, 21) Ua faarue oioi noa te mau ati Iuda faakerisetianohia, te feia i maitihia, i te oire faautuahia no Ierusalema e ua ora mai ïa ratou mai te haamouraa riaria mau tei tairihia mai aita i maoro roa ˈtu i te reira. I te matahiti 70 o to tatou nei tau, ua hoˈi faahou atu te mau nuu Roma i raro aˈe i te aratairaa a te Tenerara Titus. Ua haaati ratou ia Ierusalema, ua haru ratou i te oire, e ua vavahi atu oia.

5. I roto i teihea auraa i haapotohia ˈi te ati i nia ia Ierusalema i te matahiti 70 o to tatou nei tau?

5 Te faatia ra te taata tuatapapa aamu ati Iuda ra o Josèphe e ua pohe 1 100 000 ati Iuda, area ua ora mai 97 000 e ua afai-tîtî-hia ratou. Ma te papu e ere teie mau ati Iuda e ere i te kerisetiano i ora mai “te feia i maitihia” o te parau tohu a Iesu. Ma te paraparau atu i te nunaa ati Iuda orure hau, ua na ô Iesu e: “Ei teie nei, to outou utuafare e tuuhia ˈi i te ano. Teie outou a ore a hiˈo mai ia ˈu, ia ite mai outou, e tae noa ˈtu i te mahana e parau ai outou e, Ia ora na oia o te haere mai ma te iˈoa o [Iehova].” (Mataio 23:38, 39) Aita i faaitehia e ua farii teie mau ati Iuda, tei tapeahia i Ierusalema, i te pae hopea ia Iesu mai te Mesia, ua riro mai ratou ei mau kerisetiano, e ua fanaˈo ratou i te farii maitai o Iehova. Teie râ, ua haapotohia te ati i faataehia i nia ia Ierusalema i te matahiti 70 o to tatou nei tau. Aita te faatereraa hopea a te nuu Roma i vai maoro mai. Ua tauturu te reira i te tahi mau ati Iuda i te pae tino ia ora mai, maori noa râ ua afai-ê-hia i te mau vahi rave rau o te Hau emepera Roma ei mau tîtî.

Te hoê nahoa rahi o te feia e ora mai

6, 7. (a) Eaha te oire faaroo rahi o te haamou-faahou-hia, e e tuea taua tuhaa ra i teihea ati? (b) Eaha ta Ioane i tohu no nia i te ati rahi e haere mai ra i nia i teie ao?

6 Ua riro mau te haamouraa o Ierusalema i te matahiti 70 o to tatou nei tau ei “ati rahi” i nia i taua oire faaroo ra, e ite-faahou-hia te tupuraa rahi o te mau parau a Iesu. E roohia te hoê oire faaroo rahi, o Babulonia Rahi, te hau emepera o te haapaoraa hape na te ao nei, i te hoê ati rahi pohe apeehia i muri iho noa mai e te hoê â ati i nia i te toea o te faanahoraa o te mau mea a Satani. (Mataio 24:29, 30; Apokalupo 18:21) Tau 26 matahiti i muri aˈe i te haamouraa o Ierusalema, ua papai te aposetolo Ioane, i roto i te Apokalupo 7:9-14, no nia i teie ati rahi o te ao taatoa nei. Ua faaite oia e e ora mai te hoê nahoa rahi i te reira.

7 E haapapuhia teie feia o te ora mai, piihia te ‘nahoa rahi,’ e te tahi mau ohipa ru o ta ratou e rave ra. Ia au i te Apokalupo 7:14, ua parau te hoê o na matahiapo e 24 i nia i te raˈi ia Ioane e: “O te feia i haere mai mai roto mai i te ati rahi ra, e ua horoi i to ratou ahu, e ua teatea, i te toto o te Arenio ra.” Oia mau, te arue ra te nahoa rahi ia Iehova ei pu o to ratou faaoraraa. Te faaohipa ra ratou i te faaroo i roto i te toto o Iesu i maniihia e te tapea ra ratou i te hoê tiaraa parau-tia i mua i to ratou Poiete e to ˈna Arii faatavaihia, o Iesu Mesia.

8. Eaha te taairaa maitai e vai ra i rotopu i te ‘nahoa rahi’ e te toea o te mau taeae faatavaihia o Iesu?

8 I teie nei mahana, te ora ra fatata pae mirioni melo o te nahoa rahi i raro aˈe i te faatereraa itoito a te Arii no te raˈi o Iesu Mesia. Te auraro ra ratou i te Mesia e e taatiraa piri roa to ratou e to ˈna mau taeae faatavaihia tei nia noâ i te fenua nei. No nia i te huru raveraa a te nahoa rahi i nia i teie feia faatavaihia, te parau ra o Iesu e: “Oia mau ta ˈu e parau atu ia outou nei, O outou i na reira i te hoê taeae iti haihai roa i roto i tau mau taeae nei, ua na reira mai ïa outou ia ˈu.” (Mataio 25:40) I te mea e te tauturu ra ratou ma te miimii ore i te mau taeae faatavaihia a te Mesia, te haavahia ra te feia o te nahoa rahi mai te huru ra e ua rave ratou i te maitai i nia ia Iesu iho. Te tauturu ra te reira ia ratou ia atuatu i te hoê taairaa piri roa e o Iesu Mesia e te Atua ra o Iehova. E haamaitairaa taa ê to ratou oia hoi te apitiraa ˈtu i te toea faatavaihia na roto i te riroraa mai ei mau Ite no te Atua e ei feia amo i to ˈna iˈoa hanahana.—Isaia 43:10, 11; Ioela 2:31, 32.

Te vai ara-noa-raa

9, 10. (a) Eaha te tia ia tatou ia rave no te tapea noa i to tatou tiaraa parau-tia i mua i te Tamaiti a te taata? (b) Nafea tatou ia ohipa no te ‘vai ara noa’?

9 E tia i te nahoa rahi ia tapea noa i to ratou tiaraa parau-tia i mua i te Tamaiti a te taata ma te tuutuu ore, ma te titau hoi ia vai ara noa tae roa ˈtu i te hopea. Ua faataa o Iesu i te reira ma te papu maitai ma te parau e: “E ara râ ia outou, o te teimaha outou i te rahi o te maa e te taero, e te peapea o teie nei ao, a roohia mai ai outou e taua mahana ra aore i manaˈohia. E roohia mai hoi to te ao atoa nei i te reira mai te marei ra. E tena na, e ara outou, tamau maite â i te pure, ia au ia outou te ora i teie nei mau mea iino e fatata mai nei, e ia tia maite outou i mua i te aro o te Tamaiti a te taata anei.”—Luka 21:34-36.

10 Ia manuïa te tapearaa i te tiaraa i mua i te Tamaiti a te taata, e tia ia noaa mai ia tatou to ˈna farii maitai, eita hoi e noaa mai ia tatou mai te peu e e vaiiho tatou ia faahemahia e te huru feruriraa o teie nei ao. Mea faahema mau te huru feruriraa o te ao e e nehenehe oia e aratai i te hoê taata ia rave hua i te mau peu navenave o te tino nei aore ra ia teimaha-roa-hia e te mau fifi o te oraraa e inaha eita oia e tuu faahou na mua roa i te mau faufaa o te Basileia. (Mataio 6:33) E haaparuparu teie huru raveraa i te hoê taata i te pae varua e e faatâuˈa ore te reira ia ˈna i ta ˈna mau hopoia i mua i te Atua e vetahi ê atu. E nehenehe oia e riro mai ei taata ohipa ore aore ra e faaino i to ˈna tiaraa i roto i te amuiraa na roto i te raveraa i te hara ino mau, peneiaˈe atoa na roto i te faaiteraa i te hoê haerea tatarahapa ore. E tia i te taata tataitahi o te nahoa rahi ia ara maite ia ˈna iho. E tia ia faataa ê noa mai oia i teie ao paieti ore e i ta ˈna mau peu.—Ioane 17:16.

11. Te faaohiparaa i teihea mau faaueraa tumu a te mau Papai o te tauturu mai ia tatou ia ora mai i Aramagedo?

11 No te reira, ua pûpû mai o Iehova i te mea e titauhia ra na roto i ta ˈna Parau, to ˈna varua moˈa, e ta ˈna faanahonahoraa ite-mata-hia. E tia ia tatou ia haafaufaa taatoa i te reira. Hau atu, e tia ia tatou ia pure e ia auraro i te Atua mai te peu e te hinaaro ra tatou e ia fariihia mai oia. A tahi, e tia ia tatou ia faatupu i te hoê riri rahi i te mea ino. Ua parau te papai salamo e: “Aore au i parahi i roto i te mau taata haapao ore i te parau, aore hoi i amui i roto i te feia haavare. E mea ino na ˈu ia parau i ǒ te feia parau ino; e ore hoi au e parahi i roto i te feia paieti ore. Eiaha e amui-atoa-hia tau varua i to te feia rave hara, e o vau atoa nei i to te feia toto ra.” (Salamo 26:4, 5, 9) I roto i te amuiraa kerisetiano, e tia i te feia apî mai te feia ruhiruhia ia taotia i te amuimui atu i te feia o tei ore i pûpû ia ratou no Iehova. No te fanaˈo i te farii maitai o te Atua, e tutava tatou ia riro ei taata hapa ore e ia ore e viivii i te ao. (Salamo 26:1-5; Iakobo 1:27; 4:4) No reira, e tiaturi papu tatou e i Aramagedo, eita o Iehova e haapohe ia tatou e te feia paieti ore.

“E ore roa ˈtu ïa” vetahi “e pohe”

12, 13. (a) Na mua ˈˈe i te faatia faahou mai ia Lazaro, ua horoa o Iesu i teihea mau parau tei ore i taa-taatoa-hia e Mareta? (b) Eaha ta Iesu i ore i hinaaro e parau i te parauraa e ‘e ore roa ˈtu vetahi e pohe’?

12 E mea oaoa roa ia ite i te feia e ora mai i te hopea o teie faanahoraa o te mau mea e te ravea e ore roa e pohe faahou. O te tiaturiraa ïa i horoahia no tatou e Iesu. Na mua noa ˈˈe i te faatia faahou mai i to ˈna hoa Lazaro tei pohe, ua parau o Iesu i te tuahine o Lazaro ra o Mareta e: “Tei ia ˈu te tia-faahou-raa e te ora, o te faaroo ia ˈu ra, pohe noâ oia e ora â ïa. E te taata ora atoa nei e faaroo ia ˈu ra, e ore roa ˈtu ïa e pohe. Ua faaroo oe i te reira?” Ua tiaturi o Mareta i te tia-faahou-raa, aita râ oia i taa i te parau atoa a Iesu.—Ioane 11:25-27.

13 Aita Iesu i hinaaro e parau e e ora noa ta ˈna mau aposetolo haapao maitai i roto i te tino iˈo e eita roa ˈtu e pohe. I te taa ê râ, ua faataa oia i muri aˈe e e pohe iho â ta ˈna mau pǐpǐ. (Ioane 21:16-23) Oia mau, to ratou faatavairaahia e te varua moˈa i te Penetekose o te matahiti 33 o to tatou nei tau, te auraa ra e e tia ia ratou ia pohe no te fanaˈo i ta ratou tufaa o te raˈi ei mau arii e ei mau tahuˈa. (Apokalupo 20:4, 6) No reira, i te roaraa o te tau, ua pohe te mau kerisetiano atoa o te senekele matamua. Teie râ, ua parau o Iesu eaha ta ˈna i rave ei opuaraa. E faatupuhia ta ˈna mau parau no nia i te oraraa ma te ore e pohe faahou.

14, 15. (a) Nafea te mau parau a Iesu e ‘e ore roa ˈtu vetahi e pohe’ e faatupuhia ˈi? (b) Eaha te huru tupuraa o teie nei ao, eaha râ te tiaturiraa e vai ra i te feia parau-tia?

14 A tahi, eita te mau kerisetiano faatavaihia haapao maitai e ite aˈe i te pohe mure ore. (Apokalupo 20:6) Oia atoa, te faataa ra te mau parau a Iesu i te hoê taime taa ê ia faaô mai te Atua i roto i te mau ohipa a te taata nei e ia haamou oia i te feia iino i nia i te fenua, mai ta ˈna i rave i te anotau o Noa. Eita te feia haapao maitai o te rave i te hinaaro o te Atua i taua taime ra e pohe i te mau ohipa haavaraa o te Atua. Maoti râ, mai ia Noa e to ˈna utuafare, e ora mai ratou i te haamouraa o te hoê ao. E mea papu teie tiaturiraa, niuhia i nia i te mau haapiiraa o te Bibilia e faahohoˈahia e te mau hiˈoraa. (A faaau e te Hebera 6:19; Petero 2, 2:4-9.) Te faaite ra te faatupuraa o te parau tohu o te Bibilia e e fatata roa teie nei ao o te totaiete taata parau-tia ore i te hope i roto i te hoê haamouraa. Eita roa ˈtu te huru tupuraa o teie mahana e nehenehe e tauihia, i te mea e mea ino roa te ao titiaifaro ore. E mea tano atoa ta te Atua i parau no nia i te ao o te anotau o Noa no te ao o ta tatou e ora nei. Te faaî ra te ino i te mafatu o te rahiraa o te mau taata, e mea ino noa to ratou mau manaˈo i te mau taime atoa.—Genese 6:5.

15 Ua vaiiho Iehova i te mau taata ia faatere i te fenua no tau senekele ma te ore te Atua e faaô mai, ua fatata roa to ratou taime i te hope. Fatata roa Iehova i te haamou i te feia iino atoa i nia i te fenua, mai ta te Bibilia e parau ra. (Salamo 145:20; Maseli 2:21, 22) Teie râ, eita oia e haamou i te feia parau-tia e te feia iino. Aita te Atua i rave noa ˈˈe i teie huru ohipa! (A faaau e te Genese 18:22, 23, 26.) No te aha oia e haamou ai i te feia e tutava ra i te tavini ia ˈna ma te haapao maitai, ma te mǎtaˈu paieti? E mea tia noa e e fanaˈo te feia haamori haapao maitai ia Iehova e ora ra ia haamata anaˈe te ati rahi i te farii maitai i mua i to ˈna aro e eita ratou e haamouhia, mai ia Noa e to ˈna utuafare o tei ore i haamouhia to te ao ino o to ˈna ra anotau faaoreraahia i roto i te hoê ati natura. (Genese 7:23) E fanaˈo ratou i te paruru a te Atua e e ora mai ratou i te hopea o teie nei ao.

16. Eaha te mau ohipa maere mau o te tupu i roto i te ao apî, eaha ïa te auraa no te feia e ora mai?

16 Eaha te ohipa e tupu mai i muri iho? I roto i te ao apî, e parare te mau haamaitairaa faaora i nia i te huitaata a parare taatoa ˈi te mau haamaitairaa o te tusia hoo o Iesu. Te faahiti ra te Bibilia i te hoê “pape [taipe] ora tahe ra, mai te kerehe ra te ateate, no roto mai i te terono o te Atua e to te Arenio ra. E tei ropu i te aroâ o taua oire ra, e tei te tahi pae pape, e te tahi pae pape, o te raau ora ïa i te tiaraa, hoê ahuru ma piti huru o te huero, hoê marama hoê hoturaa, e hope roa ˈˈe te mau marama atoa ra; e te rau o taua raau ra, ei faaora ïa i te mau fenua.” (Apokalupo 22:1, 2) E mea faahiahia mau â ia parau e, te ‘faaoraraa’ o te upootiaraa ïa i nia i te pohe iho no ǒ mai ia Adamu ra! “E na ˈna e haamou roa i te pohe e a muri noa ˈtu; e na te Fatu ra, na Iehova, e horoi i te roimata i te mau mata atoa ra.” (Isaia 25:8) No reira, eita te feia e ora mai mai te ati rahi i roto i te ao apî e faaruru faahou i te pohe!

Te hoê tiaturiraa papu

17. Nafea e papu ai te tiaturiraa e e ora mai vetahi i Aramagedo e “e ore roa ˈtu ïa e pohe”?

17 E nehenehe anei tatou e tiaturi taatoa i roto i teie tiaturiraa maere mau? Oia mau! Ua faataa o Iesu ia Mareta e e vai i te hoê taime e ora ˈi te mau taata ma te ore e pohe faahou. (Ioane 11:26) Hau atu, i roto i te pene 7 o te Apokalupo ta Iesu i horoa ia Ioane, ua faaitehia e e haere mai te hoê nahoa rahi mai te ati rahi mai, ma te ora mai i te reira. E nehenehe anei tatou e tiaturi ia Iesu Mesia e te faatiaraa aamu o te Diluvi i te anotau o Noa? Aore roa e feaaraa! Hau atu, te vai ra i roto i te Bibilia te tahi atu â mau faatiaraa no nia i to te Atua faaoraraa i ta ˈna mau tavini na roto i te mau tau haavaraa e te toparaa o te mau nunaa. E tia anei ia tiai i te hoê mea iti aˈe no ǒ mai ia ˈna ra i teie tau hopea nei? Te vai ra anei i te tahi mea te ore e manuïa i te Poiete?—A faaau e te Mataio 19:26.

18. Nafea tatou e tiaturi papu ai i te ora i roto i te ao apî parau-tia o Iehova?

18 Na roto i te taviniraa ia Iehova ma te haapao maitai i teie nei â, te vai ra ia tatou te tiaturiraa papu o te ora mure ore i roto i ta ˈna ao apî. No e rave rahi mirioni taata, e tupu mai te ora i roto i taua ao apî ra na roto i te tia-faahou-raa. Teie râ, i to tatou nei mahana, e fanaˈo tau mirioni o te nunaa o Iehova—oia mau, te hoê nahoa rahi ta te taata e ore e nehenehe e taio aore ra e taotia—i te haamaitairaa taa ê otahi roa o te oraraa mai mai te ati rahi mai. E eita roa ˈtu ratou e pohe faahou.

A faataa mai na

◻ Nafea te oraraa mai i Aramagedo e faahohoˈa ˈi i te anotau o Noa?

◻ Eaha te tia ia tatou ia rave no te tia noa ia haere mai o Iesu e faatupu i te mau haavaraa a Iehova?

◻ No te aha e nehenehe tatou e parau e ‘e ore roa ˈtu e pohe’ faahou te feia e ora mai i Aramagedo?

[Hohoˈa i te api 15]

Ua ora mai te mau kerisetiano i te ati o Ierusalema

    Papai reo Tahiti (1985-2025)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono