“Ia tupu hoi taua mau mea ra e tia ˈi”
“Ua parau atura Iesu ia ratou, . . . Ia tupu hoi taua mau mea ra e tia ˈi; aita râ e fatata te hopea i reira.”—MATAIO 24:4-6.
1. E tia ia tatou ia anaanatae i teihea tumu parau?
EITA e ore e te anaanatae ra outou i to outou oraraa e i te tau no a muri aˈe. E tia atoa ïa ia outou ia anaanatae i te hoê tumu parau i tapea i te ara-maite-raa o C. T. Russell i te matahiti 1877 ra. Ua papai o Russell, i haamau i muri iho i te Taiete Watch Tower, i te hoê buka iti (The Object and Manner of Our Lord’s Return). Te faahiti ra teie buka iti e 64 api i te parau o te hoˈiraa mai, aore ra te haereraa mai o Iesu i mua nei. (Ioane 14:3) I te hoê taime i te Mouˈa Oliveta, ua ani te mau aposetolo no nia i taua hoˈiraa mai ra: “Afea teie mau mea e tupu ai, e eaha te tapao o to oe vairaa mai [aore ra, “haereraa mai,” King James Version] e te hopea o te faanahoraa o te mau mea?”—Mataio 24:3, MN.
2. No te aha i rahi ai te mau manaˈo tuea ore i nia i ta Iesu i tohu?
2 Ua ite e ua taa anei ia outou i te pahonoraa a Iesu? Te vai ra te pahonoraa i roto e toru Evanelia. Te parau ra te Orometua haapii ra o D. A. Carson e: “Aita i rahi te mau pene o te Bibilia i aimârôhia e te feia tatara parau mai te mau pene 24 o te Mataio, 13 a Mareko 13 e 21 a Luka 21.” Te horoa ra oia i to ˈna iho manaˈo—te tahi noa ïa manaˈo taata tuea ore ê atu. I te senekele i mairi aˈenei, ua faaite e rave rahi o taua mau manaˈo ra i te hoê ereraa i te faaroo. Ua parau te feia e manaˈo ra mai teie e aita roa ˈtu Iesu i parau i te mau mea ta tatou e taio ra i roto i te mau Evanelia, e ua tauihia ta ˈna mau parau i muri iho, aore ra aita ta ˈna mau tohu i tupu—e mau manaˈo anaˈe teie no roto mai i te faahaparaa teitei. Ua hiˈo atoa te hoê taata tatara parau i te Evanelia a Mareko ‘ia au i te haapiiraa philosopho a te haapaoraa Buddha Mahayana’!
3. Eaha te manaˈo o te mau Ite no Iehova no nia i te parau tohu a Iesu?
3 Area te mau Ite no Iehova ra, te farii nei ratou e e parau mau te Bibilia e e nehenehe e tiaturihia, tae noa ˈtu i ta Iesu i parau i na aposetolo e maha i pihai iho ia ˈna i te Mouˈa Oliveta e toru mahana hou to ˈna poheraa. Mai te tau mai â o C. T. Russell, ua maramarama mǎrû noa ˈtu â te nunaa o te Atua i te parau tohu a Iesu. Tau matahiti aˈenei atoa, ua haamaramarama ˈtu â Te Pare Tiairaa i to ratou manaˈo no nia i teie parau tohu. Ua apo mai anei outou i taua mau haamaramaramaraa ra e te ohiparaa a te reira i nia i to outou oraraa?a E hiˈo faahou ïa tatou i te reira.
Te hoê tupuraa mauiui i mua nei
4. No te aha paha te mau aposetolo i uiui ai ia Iesu no nia i te tau no a muri aˈe?
4 Ua ite te mau aposetolo e o Iesu te Mesia. No reira, i to ratou faarooraa ia ˈna i te faahitiraa i te parau o to ˈna pohe, to ˈna tia-faahou-raa, e to ˈna hoˈiraa mai, eita e ore e ua uiui ratou e, ‘Mai te peu e e pohe Iesu e a moe atu ai, nafea ïa oia e nehenehe ai e faatupu i te mau mea faahiahia ta te Mesia hoi e tia ia rave?’ Hau atu â, ua parau Iesu e e mou Ierusalema e ta ˈna hiero. Ua uiui paha te mau aposetolo e, ‘Afea e nafea te reira e tupu ai?’ No to ratou hinaaro e taa i taua mau mea ra, ua ani te mau aposetolo e: “[“Afea teie mau mea e tupu ai,” MN]? e eaha te tapao e ite ai e, ei reira e hope ai taua mau mea ra i te tupu?”—Mareko 13:4; Mataio 16:21, 27, 28; 23:37–24:2.
5. Nafea te pahonoraa a Iesu i te tupuraa i te senekele matamua?
5 Ua tohu Iesu e e tupu te tamaˈi, te oˈe, te maˈi pee, te aueueraa fenua, te riri rahi e te hamani-ino-raa i te mau Kerisetiano, te mau mesia haavare, e te pororaa rahi i te parau apî maitai o te Basileia. O te hopea ihora i reira. (Mataio 24:4-14; Mareko 13:5-13; Luka 21:8-19) Ua faahiti Iesu i teie mau mea i te omuaraa o te matahiti 33 T.T. I te roaraa o na matahiti tau ahuru i muri iho, ua nehenehe ta ˈna mau pǐpǐ e vai ara noa ra e ite i te tupuraa rahi o te mau mea i tohuhia. Oia, te haapapu ra te aamu e ua tupu te tapao i taua taime ra, e tae roa ˈtu i te haamouraahia te faanahoraa ati Iuda o te mau mea e to Roma i te mau matahiti 66-70 T.T. Nafea te reira i te tupuraa?
6. Eaha tei tupu i rotopu i to Roma e te mau ati Iuda i te matahiti 66 T.T.?
6 I te tau veavea rahi i Iudea i te matahiti 66 T.T., ua aro te mau ati Iuda Zélote i te mau tiai Roma i roto i te hoê pare i pihai iho i te hiero i Ierusalema, ua faatupu atoa i te haavîraa uˈana i te tahi atu mau tuhaa fenua. I roto i te buka ra Aamu o te mau ati Iuda (Farani), te faatia ra te Orometua haapii ra o Heinrich Graetz e: “Aita o Cestius Gallus, tei horoahia te hopoia ei Tavana no Suria e turu i te hanahana o te mau mauhaa tamaˈi a to Roma, . . . i hinaaro faahou e ite i te orureraa hau e parare ra e ati aˈe ia ˈna ma te ore e arai i te reira ia uˈana. Ua titau aˈera oia i ta ˈna mau nuu atoa, e ua tono maira te mau tavana o te mau oire tapiri i ta ratou mau nuu.” Ua haaati aˈera teie nuu e 30 000 faehau ia Ierusalema. I muri aˈe i te tahi aroraa, ua otohe atura te mau ati Iuda i muri mai i te mau patu i pihai iho i te hiero. “E pae mahana to te mau faehau tuparariraa i te mau patu, ua otohe noa râ ratou i mua i te mau mauhaa e taorahia maira e te mau ati Iuda. I te ono noa o te mahana to ratou manuïaraa i te vavahi roa i te hoê tuhaa o te patu i te pae apatoerau i mua i te Hiero.”
7. No te aha i taa ê ai te hiˈoraa a te mau pǐpǐ a Iesu i te mau mea i ta te rahiraa o te mau ati Iuda?
7 A feruri na i te taa ore o te mau ati Iuda, i te mea e ua manaˈo maoro na ratou e e paruru mai te Atua ia ratou e to ratou oire moˈa! Area te mau pǐpǐ a Iesu ra, ua faaarahia ratou i taua ati ra i nia ia Ierusalema. Ua tohu Iesu e: “Te fatata maira hoi te tau e haaatihia ˈi oe e to mau enemi i te aua, a haapuni ai ia oe e ati noa ˈˈe, a tapea ˈi ia oe i roto. E e huri hoi ia oe i raro roa i te repo, e to tamarii atoa i roto ia oe na; e e ore roa te hoê ofai i roto ia oe na e vaiihohia i nia iho i te tahi.” (Luka 19:43, 44) Teie anei râ te auraa e e pohe te mau Kerisetiano i roto ia Ierusalema i te matahiti 66 T.T.?
8. Eaha te ati ta Iesu i tohu, e o vai ma “te feia i maitihia” e no ratou e haapotohia ˈi te mau mahana?
8 I to ˈna pahonoraa i te mau aposetolo i te Mouˈa Oliveta, teie ta Iesu i tohu: “E pohe rahi hoi to te reira mau mahana, aore â ïa pohe mai te matamua mai â i te mau mea atoa ta te Atua i hamani ra, e e ore â hoi e au te tahi pohe a muri atu. Ahiri [“Iehova,” MN] i haapao ia maoro atu â taua tau ra, e ore roa te hoê taata e ora, no te feia i maitihia râ ta ˈna i maiti ra, i haapotohia ˈi e ana taua anotau ra.” (Mareko 13:19, 20; Mataio 24:21, 22) No reira, e haapotohia taua mau mahana ra e e ora mai “te feia i maitihia.” O vai ma ratou? Papu maitai e e ere te mau ati Iuda orure hau i parau e te haamori ra ratou ia Iehova e o tei patoi râ i ta ˈna Tamaiti. (Ioane 19:1-7; Ohipa 2:22, 23, 36) Te feia i maiti-mau-hia i taua tau ra, o te mau ati Iuda ïa e te feia e ere i te ati Iuda i faaohipa i te faaroo i roto ia Iesu ei Mesia e Faaora. Ua maiti te Atua i taua mau huru taata ra, e i te Penetekose 33 T.T., ua faariro oia ia ratou ei nunaa apî i te pae varua, ‘te Iseraela o te Atua.’—Galatia 6:16; Luka 18:7; Ohipa 10:34-45; Petero 1, 2:9.
9, 10. Nafea te ‘haapotoraahia’ te mau mahana o te aroraa Roma, e eaha te faahopearaa?
9 Ua “haapotohia” anei taua mau mahana ra e ua ora anei te feia i maitihia e i faatavaihia i Ierusalema? Te parau ra te Orometua haapii ra o Graetz e: “Aita o [Cestius Gallus] i manaˈo e mea tano ia tamau noa i te aro i te feia itoito ino e ia faaô i roto i te hoê aroraa roa i taua tau ra, ua fatata hoi te tau ûa i te toparaa rauere . . . e eita paha te nuu e fanaˈo i te maa. Peneiaˈe e no taua mau tumu ra i manaˈo ai oia e mea maitai aˈe ia reva.” Noa ˈtu eaha ta Cestius Gallus i manaˈo, ua faarue te nuu Roma i te oire, ma te mau pau rahi i to te mau ati Iuda tapaparaa ia ratou.
10 Maoti taua revaraa maere ra o te nuu Roma i nehenehe ai te “taata”—oia hoi te mau pǐpǐ a Iesu e vai ra ma te atâta i roto ia Ierusalema—e ora mai. Te faatia ra te aamu e i te matararaa te ravea hororaa, ua faarue mai te mau Kerisetiano i te oire no Ierusalema. Auê ïa haapapuraa i te mana o te Atua e faaite atea i te tau no a muri aˈe e e faaora i te feia e haamori ra ia ˈna! Eaha râ tei tupu i nia i te mau ati Iuda faaroo ore i faaea noa i Ierusalema e i Iudea?
E ite te feia o to ratou ra tau i te reira
11. Eaha ta Iesu i parau no nia i “teie nei ui”?
11 E rave rahi ati Iuda i manaˈo e e vai noa ta ratou huru haamoriraa, i haamauhia i nia i te hiero, e a muri noa ˈtu. Teie râ ta Iesu i parau: “Ia ite outou . . . i te suke nei. Ia oteo te omou rii e mahora aˈera te rau, ua ite ïa outou e ua fatata te auhune i reira: oia atoa i teie nei, ia hiˈo outou i taua mau mea nei, ua fatata te Tamaiti a te taata i reira, ia ite hoi outou; tei te pae uputa ïa. Oia mau ta ˈu e parau atu ia outou nei, E ore e mou teie nei ui e hope ai teie nei mau mea atoa i te tupu. E mou te raˈi e te fenua; e ore roa râ ta ˈu parau e mou.”—Mataio 24:32-35.
12, 13. Nafea to te mau pǐpǐ taaraa i te auraa o “teie nei ui” ta Iesu i faahiti?
12 I te mau matahiti hou te matahiti 66 T.T., e ite te mau Kerisetiano e rave rahi tuhaa matamua o te tapao tuhaa rau ia tupu—te tamaˈi, te oˈe, e te pororaa rahi i te parau apî maitai o te Basileia. (Ohipa 11:28; Kolosa 1:23) Afea râ te hopea e tae mai ai? Eaha te auraa o teie mau parau a Iesu: ‘E ore teie nei ui [Heleni, ge·ne·aʹ] e mou’? E pinepine Iesu i te parau e e “ui taata iino e te faaturi” te rahiraa ati Iuda patoi o to ˈna ra tau, tae noa ˈtu te mau raatira faaroo. (Mataio 11:16; 12:39, 45; 16:4; 17:17; 23:36) No reira, i to ˈna faahiti-faahou-raa i “teie nei ui” i te Mouˈa Oliveta, e ere iho â ïa te nunaa ati Iuda taatoa i roto i te aamu ta ˈna e parau ra; e ere atoa ta ˈna mau pǐpǐ, noa ˈtu e “e ui maitihia” ratou. (Petero 1, 2:9) Aita atoa Iesu e parau ra e “teie nei ui,” o te hoê ïa roaraa o te tau.
13 Aita, te haamanaˈo ra Iesu i te mau ati Iuda patoi i taua tau ra o te ite i te tupuraa o te tapao ta ˈna i horoa. No nia i te parau ra “teie nei ui” i roto i te Luka 21:32, te parau ra te Orometua haapii ra o Joel B. Green e: “I roto i te Toru o te Evanelia, te auraa pinepine o ‘teie nei ui’ (e te mau parau i taaihia) oia ïa te hoê pǔpǔ taata e patoi ra i te opuaraa a te Atua. . . . [E au oia] i te mau taata e fariu ê atu ra ma te mârô i te opuaraa a te Atua.”b
14. Eaha ta taua “ui” ra i ite, e eaha râ te faahopearaa taa ê no te mau Kerisetiano?
14 Te ui ino o te mau ati Iuda patoi o te ite i te tapao ia tupu, e ite atoa ïa ratou i te hopea. (Mataio 24:6, 13, 14) E o ta ratou mau â ïa i ite! I te matahiti 70 T.T., ua hoˈi mai te nuu Roma, i arataihia e Titus, te tamaiti a te Emepera Vespasien. Eita e nehenehe e faataa i te mauiui o te mau ati Iuda i mau i roto i te oire.c Te faatia ra o Flavius Josèphe tei ite mata i te reira, e i taua taime ra ua vavahi to Roma i te oire, tau 1 100 000 ati Iuda tei pohe e tau 100 000 tei afai-tîtî-hia, aita i maoro ua pohe te rahiraa o ratou i te poia aore ra i roto i te mau teata Roma. Oia mau, te ati i tupu i te mau matahiti 66-70 T.T., o te ati rahi roa ˈˈe ïa ta Ierusalema e te faanahoraa ati Iuda i ite aore ra e ite aˈenei. Auê ïa faahopearaa taa ê no te mau Kerisetiano i faaroo i te faaararaa parau tohu a Iesu e i faarue ia Ierusalema i muri aˈe i te revaraa te mau nuu Roma i te matahiti 66 T.T.! I te matahiti 70 T.T., ua “ora” mai aore ra ua faaorahia te mau Kerisetiano i faatavaihia, i “maitihia.”—Mataio 24:16, 22.
Te tahi atu â tupuraa i mua nei
15. Nafea tatou e papu ai e e ite te parau tohu a Iesu i te hoê tupuraa rahi aˈe i muri aˈe i te matahiti 70 T.T.?
15 E ere râ teie i te tupuraa hopea. Na mua ˈtu, ua faaite Iesu e i muri aˈe te oire e vavahihia ˈi, e haere mai oia ma te iˈoa o Iehova. (Mataio 23:38, 39; 24:2) Ua haamaramarama ˈtu â oia i te reira i roto i ta ˈna parau tohu i te Mouˈa Oliveta. I to ˈna parauraa no nia i te “ati rahi” o te haere mai, ua faahiti oia e e fa mai te mau Mesia haavare, e e taataahihia Ierusalema e te mau nunaa no te hoê area taime. (Mataio 24:21, 23-28; Luka 21:24) Teie anei te auraa e te vai ra te tahi atu â tupuraa rahi aˈe? Te pahono maira te mau tupuraa e e. Ia faaau tatou i te Apokalupo 6:2-8 (i papaihia i muri aˈe i te ati i tupu i nia ia Ierusalema i te matahiti 70 T.T.) e te Mataio 24:6-8 e te Luka 21:10, 11, e ite tatou e e tupu te tamaˈi, te oˈe, e te ati i nia i te hoê faito rahi aˈe i mua nei. Ua itehia teie tupuraa rahi aˈe o te mau parau a Iesu mai te Tamaˈi Rahi Matamua mai â i te matahiti 1914.
16-18. Eaha ta tatou e tiaturi e e tupu â?
16 Tau ahuru matahiti i teie nei, ua haapii na te mau Ite no Iehova e te haapapu ra te tupuraa o te tapao e te vai ra te hoê “ati rahi” i mua nei. E ite teie nei “ui” ino i taua ati rahi ra. E au ra e e itehia te hoê tuhaa matamua (te hoê aroraa i nia i te mau haapaoraa hape atoa), mai te aroraa a Gallus i te matahiti 66 T.T. i omua i te ati rahi i nia ia Ierusalema.d I muri aˈe ïa i te hoê maororaa aita i faataahia e tae mai ai te hopea—te haamouraa na te ao atoa nei, mai to te matahiti 70 T.T.
17 Teie ta Iesu i parau no nia i te ati rahi e tupu i mua ia tatou nei: “I muri iho â i taua anotau pohe ra [te haamouraa o te haapaoraa hape], e haapourihia te mahana, e ore hoi te marama e anaana mai, e mairi mai hoi te mau fetia o te raˈi, e e pau hoi te mana o te raˈi i te ueuehia: ei reira e itea mai ai te tapao no te Tamaiti a te taata i nia i te raˈi ra; ei reira te mau fetii atoa o te fenua nei e oto ai, ia hiˈo ratou i te Tamaiti a te taata i te haerea mai na nia i te ata o te raˈi ra, ma te mana e te hanahana rahi.”—Mataio 24:29, 30.
18 No reira, te parau ra Iesu e ‘i muri iho i taua anotau pohe ra,’ e tupu te tahi mau mea maere i nia i te raˈi. (A faaau e te Ioela 2:28-32; 3:15.) E riaria e e hitimahuta roa te mau taata faaroo ore i teie mau mea e e “oto” ratou. E ‘tarapape te aau’ o te taata e rave rahi “i te mǎtaˈu, e te manaˈoraa i taua mau mea e fatata i te tupu i te ao nei.” Eita râ te mau Kerisetiano mau e mǎtaˈu! Inaha, ‘e nânâ ratou i to ratou mata i nia, e faateitei i to ratou upoo, te fatata maira hoi to ratou ora.’—Luka 21:25, 26, 28.
Te haavaraa i mua nei!
19. Nafea tatou e nehenehe ai e faataa afea te parabole o te mau mamoe e te mau puaaniho e tupu ai?
19 A tapao na e te tohu ra te Mataio 24:29-31 e (1) e haere mai te Tamaiti a te taata, (2) e haere mai oia ma te hanahana rahi, (3) e te mau melahi i pihai iho ia ˈna, e (4) e ite te mau nunaa atoa o te fenua nei ia ˈna. Te faahiti faahou ra Iesu i teie mau mea i roto i te parabole o te mau mamoe e te mau puaaniho. (Mataio 25:31-46) No reira, e nehenehe tatou e parau e e tupu teie parabole ia haere mai Iesu, i muri iho i te tuhaa matamua o te ati rahi, e ta ˈna mau melahi e ia parahi oia i nia i to ˈna terono no te haava. (Ioane 5:22; Ohipa 17:31; a faaau e Te mau arii 1, 7:7; Daniela 7:10, 13, 14, 22, 26; Mataio 19:28.) O vai ma te haavahia, e eaha te faahopearaa? Te faaite ra te parabole e e hiˈo Iesu i te mau nunaa atoa, mai te mea ra e ua haaputuputuhia ratou i mua maitai i to ˈna terono i te raˈi.
20, 21. (a) Eaha te tupu i nia i te mau mamoe o te parabole a Iesu? (b) Eaha ta te mau puaaniho e faaruru i mua nei?
20 E tuuhia te mau tane e te mau vahine e au i te mamoe i te pae atau fariihia o Iesu. No te aha? No te mea ua faaohipa ratou i te mau ravea atoa no te hamani maitai i to ˈna mau taeae—te mau Kerisetiano i faatavaihia, e ô atu i roto i te Basileia Mesia i te raˈi. (Daniela 7:27; Hebera 2:9–3:1) Ia au i te parabole, ua farii te mau mirioni Kerisetiano e au i te mamoe i te mau taeae pae varua o Iesu e ua rohi no te turu ia ratou. Ei faahopearaa, te tiaturi ra te “feia rahi roa” ia au i te Bibilia e ora mai i te “ati rahi” e e ora e a muri noa ˈtu i roto i te Paradaiso, te tuhaa i te fenua a te Basileia o te Atua.—Apokalupo 7:9, 14; 21:3, 4; Ioane 10:16.
21 E faahopearaa taa ê to te mau puaaniho! Te parau ra te Mataio 24:30 e e “oto” ratou ia haere mai Iesu. E na reira iho â ratou, no te mea ua matauhia ratou ei feia patoi i te parau apî maitai o te Basileia, i te mau pǐpǐ a Iesu, e mea au aˈe na ratou te ao e mou nei. (Mataio 10:16-18; Ioane 1, 2:15-17) Na Iesu—eiaha ta ˈna mau pǐpǐ i nia i te fenua—e faataa o vai ma te mau puaaniho. Teie ta ˈna e parau ra no nia ia ratou: “O te haere ê ïa e rave i te pohe mure ore.”—Mataio 25:46.
22. Teihea tuhaa o te parau tohu a Iesu e tia ia tatou ia haapao atu â?
22 Mea faahiahia mau â to tatou maramarama-maitai-raa mai i te parau tohu a te Mataio pene 24 e te 25. Te vai nei râ te tahi tuhaa o te parau tohu a Iesu te tia ia tatou ia haapao atu â—‘te mea riaria e pau ai ra i te tiaraa i te vahi moˈa ra.’ Ua faaitoito Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ ia faaohipa i te ite maite no nia i te reira e ia ineine i te ohipa. (Mataio 24:15, 16) Eaha teie “mea riaria”? Afea oia e tia ˈi i te hoê vahi moˈa? E eaha te taairaa o te reira e to tatou oraraa i teie nei e a muri aˈe? E tuatapapa te tumu parau i muri nei i te reira.
[Nota i raro i te api]
a A hiˈo i te mau tumu parau haapiiraa i roto i te mau numera o Te Pare Tiairaa o te 15 no Febuare 1994; 15 no Atopa e 1 no Novema 1995; e o te 15 no Atete 1996.
b Te parau ra te taata ite Beretane ra o G. R. Beasley-Murray e: “Eita te parau ra ‘teie nei ui’ e haafifi i te feia tatara parau. Parau mau e te auraa o te taˈo ra genea na roto i te reo Heleni matamua, teie ïa fanauraa, huaai, e nunaa taata atoa ïa, . . . i roto i te [Septante Heleni] e pinepine oia i te huri i te parau Hebera ra dôr, teie te auraa tau, tau o te huitaata, aore ra ui no te faataa i te feia o te hoê tau. . . . I roto i te mau parau a Iesu, e au ra e e piti auraa to taua taˈo ra: a tahi te faataa noa ra te reira i te feia o to ˈna ra tau, e a piti te faataa noa ra te reira i te hoê faahaparaa papu maitai.”
c I roto i te buka ra Aamu o te mau ati Iuda, te parau ra te Orometua haapii ra o Graetz e ua rî to Roma i te tahi mau taime e 500 taata i tapeahia i te mahana. Area vetahi atu mau ati Iuda i haruhia, ua tâpûhia ïa to ratou rima e ua faahoˈihia i te oire. Eaha te huru tupuraa i reira? “Aita e faufaa faahou to te moni, eita ïa te faraoa e noaa mai. Ua taputô uˈana te taata i roto i te mau aroâ no te tahi maa hairiiri e te au ore roa ˈˈe, te tahi rûrû papaa iti, te tahi peru iri puaa, aore ra te mau para e horoahia na te mau urî. . . . I te mea e ua rahi oioi mai te numera o te mau tino aita i tanuhia, ua viiviihia ïa te mataˈi o te tau veavea puai, e ua pohe te huiraatira i te maˈi, i te oˈe, e te ˈoˈe.”
d E tuatapapahia teie tuhaa o te ati rahi i mua nei i roto i te tumu parau i muri nei.
Te haamanaˈo ra anei outou?
◻ Nafea te Mataio 24:4-14 i te tupuraa i te senekele matamua?
◻ I te tau o te mau aposetolo, nafea te mau mahana i te haapotoraahia e te taata i te oraraa, mai tei tohuhia i roto i te Mataio 24:21, 22?
◻ Na te aha e faataa ra i te “ui” i faahitihia i roto i te Mataio 24:34?
◻ Nafea to tatou iteraa e e tupuraa rahi aˈe to te parau tohu i horoahia i te Mouˈa Oliveta?
◻ Afea e nafea te parabole o te mau mamoe e te mau puaaniho e tupu ai?
[Hohoˈa i te api 12]
Tuhaa iti o te Patu a Titus i Roma, e faaite ra i te mau taoˈa i haruhia i te haamouraahia Ierusalema
[Faaiteraa i te tumu]
Soprintendenza Archeologica di Roma