VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w14 15/1 api 27-31
  • Afea te Basileia o te Atua e tae mai ai?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Afea te Basileia o te Atua e tae mai ai?
  • Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2014
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • UA FA MAI TE FEIA FAAHORO PUAAHOROFENUA
  • TE RAHI NOA ˈTURA TE INO
  • “E ORE E MOU TEIE NEI UI”
  • FATATA TE MESIA I TE UPOOTIA
  • Ia tae mai te Basileia o te Atua
    Te faatere nei te Basileia o te Atua!
  • Fatata roa te opuaraa a te Atua i te tupu
    Eaha te tumu o te oraraa? Nafea outou e ite ai i te reira?
  • Mahana hopea
    Haaferuriraa i nia i te mau Papai
  • Eiaha e haamoehia i te mahana o Iehova
    Tahoêhia i roto i te haamoriraa o te Atua mau hoê roa
Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2014
w14 15/1 api 27-31
Iesu Mesia e to ˈna korona i nia i te hoê puaahorofenua teatea

Afea te Basileia o te Atua e tae mai ai?

“Ia hiˈo outou i taua mau mea nei, ua fatata te Tamaiti a te taata i reira, ia ite hoi outou; tei te pae uputa ïa.”—MAT. 24:33.

E NAFEA OUTOU IA PAHONO?

  • Mea nafea te mau tupuraa na te ao mai 1914 i te faatupuraa i te parau tohu Bibilia?

  • Te rahi noa ˈtura te ino na te ao, no te aha?

  • Eaha to outou manaˈo no nia i te hopea e fatata maira?

1, 2. (a) Eaha te nehenehe e faatupu i te tahi huru mataporaa? (b) Ia papu ia tatou i te aha no nia i te Basileia o te Atua?

UA ITE paha oe e pinepine eita te taata e haamanaˈo i te hoê â mau mea no nia i te tahi tupuraa ta ratou i ite mata ˈtu. Oia atoa, mea fifi paha no te hoê taata ia haamanaˈo maitai i ta te taote i parau i muri aˈe i te hiˈopoaraa ia ˈna. Aore ra te imi noa ra paha te hoê taata i ta ˈna mau taviri aore ra to ˈna titia mata a vai noa ˈi te reira i mua i to ˈna mata. Ia au i te feia maimi, ua taaihia paha te reira i te tahi huru mataporaa o te tupu ia tamata tatou i te rave e rave rahi ohipa i te hoê â taime. E au ra e hoê noa mea ta to tatou roro e nehenehe e haapao i te hoê noa taime.

2 Ua roohia te rahiraa o te taata i tera huru mataporaa no nia i te auraa o te mau tupuraa na te ao nei. Te farii nei ratou e ua taui roa te ao mai 1914 mai. Aita râ ratou e taa maitai ra te auraa o tera mau tupuraa. Ei piahi Bibilia, ua ite tatou e ua tae mai te Basileia o te Atua i 1914 a Arii ai Iesu i nia i te raˈi. Aita râ i pahono-roa-hia ˈtura te pure “Ia tae to oe ra hau [aore ra Basileia]. Ia haapaohia to oe hinaaro i te fenua nei, mai tei te ao atoa na.” (Mat. 6:10) E tupu roa te reira ia haamouhia teie ao ino. I reira noa te hinaaro o te Atua e haapaohia ˈi i te fenua mai i te raˈi atoa.

3. Eaha ta tatou e ite nei maoti te haapiiraa i te Parau a te Atua?

3 Te ite nei tatou e te tupu ra te mau parau tohu no te mea te haapii tamau nei tatou i te Parau a te Atua. Auê ïa taa-ê-raa e te rahiraa o te taata! No te rahi o ta ratou ohipa i roto i te oraraa, aita ratou e ite nei i te haapapuraa taa maitai e te faatere nei te Mesia mai 1914 e ua fatata roa o ˈna i te faatupu i ta te Atua haavaraa. A ui ïa: Mai te peu e mea maoro oe i te taviniraa i te Atua, mea faufaa noâ anei no oe te anotau ta tatou e ora nei? Mai te peu e no bapetizo-noa-hia ˈtura oe, te haamau nei oe i to ara-maite-raa i nia i te aha? Noa ˈtu eaha ta oe e pahono, e hiˈopoa anaˈe e toru tumu e tiaturi ai e fatata roa te hinaaro o te Atua i te ravehia i te fenua.

UA FA MAI TE FEIA FAAHORO PUAAHOROFENUA

4, 5. (a) Eaha ta Iesu e rave nei mai 1914 mai? (A hiˈo i te hohoˈa matamua.) (b) Eaha te haereraa mai o na feia faahoro puaahorofenua e toru e faahohoˈa ra, e eaha te faahopearaa?

4 I 1914, ua fanaˈo Iesu Mesia, o tei faahohoˈahia i nia i te hoê puaahorofenua teatea e to ˈna korona. Oioi o ˈna i te haereraa e haamou i te ao ino a Satani. (A taio i te Apokalupo 6:1, 2.) Te faataa ra te parau tohu i roto i te Apokalupo pene 6 e i muri aˈe i te haamauraahia te Basileia o te Atua, oioi te mau tupuraa na te ao i te ino roa ˈtu â: tamaˈi, oˈe, maˈi rahi e te tahi atu â mau ati pohe. Ua faahohoˈahia te reira e na feia faahoro puaahorofenua e toru i muri noa mai ia Iesu Mesia.—Apo. 6:3-8.

5 Noa ˈtu e ua parau te mau nunaa e e haa amui ratou no te hau, ua ‘faaorehia te hau i te ao nei’ mai tei tohuhia. Mea ino roa ˈtu â te mau tamaˈi i tupu i muri mai i te Tamaˈi rahi Matamua. E noa ˈtu te mau haereraa i mua i te pae o te faufaa e te ihi mai te matahiti 1914, e fifi atâta noâ te oˈe. Hau atu â, o vai te nehenehe e patoi e e mirioni taata te pohe nei i te mau matahiti atoa no te maˈi, te ati natura e no te tahi atu â mau ati pohe? Te atâta noa ˈtura teie mau tupuraa, te pinepine noa ˈtura e te ino noa ˈtura. Te haapao maite ra anei oe i to te reira auraa?

Hororaa o na taata faahoro puaahorofenua e toru i nia e maha faataahia e te buka Apokalupo

Te ino noa ˈtura te mau tupuraa na te ao a horo noa ˈi na feia e maha i nia i te mau puaahorofenua (A hiˈo i na paratarafa 4, 5)

6. O vai tei haapao i te tupuraa o te parau tohu Bibilia, e eaha ta ratou i rave i muri iho?

6 I 1914 e i muri mai, ua haafariu ê te Tamaˈi rahi Matamua e te fiva Paniora i te ara-maite-raa o te rahiraa o te taata. Area te mau Kerisetiano faatavaihia, ua tiaturi papu ïa e e hope to te Etene anotau i 1914. (Luka 21:24) Aita ratou i taa maitai eaha te tupu. Ua ite noa ratou e e matahiti faufaa 1914 no te Basileia o te Atua. I to ratou iho â taaraa e nafea te parau tohu Bibilia e tupu ai, ua faaite haere ratou ma te mǎtaˈu ore e ua haamata te Atua i te faatere. Te faahopearaa? Mai tei tohuhia, ua hamani-ino-hia ratou i te fenua e rave rahi. I te mau matahiti i muri mai, ua faaohipa te mau enemi o te Basileia i te mau ture no te hamani ino i to tatou mau taeae. Ua taparahi-atoa-hia ratou, ua tapeahia i te fare auri, ua tarîhia, ua pupuhihia aore ra ua tâpûhia to ratou upoo.—Sal. 94:20; Apo. 12:15.

7. No te aha te rahiraa o te taata i ore ai i ite i te auraa mau o te mau tupuraa na te ao?

7 No te aha aita ˈi te rahiraa e farii ra i te auraa o te haapapuraa e rave rahi o te faaite ra e te faatere ra te Basileia o te Atua i nia i te raˈi? No te aha aita ˈi ratou e ite ra i te taairaa i rotopu i te mau tupuraa na te ao e te mau parau tohu Bibilia taa maitai ta te nunaa o te Atua i faaite noa na? Te haapao noa ra anei ratou i ta ratou e ite mata nei? (Kor. 2, 5:7) Ua rahi roa anei ta ratou ohipa i ore ai ratou e ite i ta te Atua e rave nei? (Mat. 24:37-39) Ua haafariu ê anei to Satani mau manaˈo i to vetahi ara-maite-raa? (Kor. 2, 4:4) E titauhia te faaroo e te haroaroaraa pae varua no te ite eaha te tupu ra i nia i te raˈi. Auê tatou i te oaoa i te ite eaha te tupu mau ra!

TE RAHI NOA ˈTURA TE INO

8-10. (a) Mea nafea te Timoteo 2, 3:1-5 i te tupuraa? (b) No te aha e nehenehe ai e parau e te rahi noa ˈtura te ino?

8 Teie te piti o te tumu i ite ai tatou e fatata te Basileia o te Atua i te faatere i te fenua: Te ino noa ˈtura teie nei ao. Ua ite tatou i te parau tohu o te Timoteo 2, 3:1-5 i te tupu a fatata 100 matahiti i teie nei. E itehia te haerea faataahia i roto i teie mau irava na te ao atoa. Tera atoa anei ta oe e ite ra? Teie te tahi mau hiˈoraa.—A taio i te Timoteo 2, 3:1, 13.

9 A feruri na i te taa-ê-raa i rotopu i te mau mea au ore i te mau matahiti 1940 aore ra 1950 e ta tatou e ite nei i roto i te faaanaanataeraa, te tuaro, te faaahuraa e i te ohipa. E peu matau-roa-hia i teie nei te haavîraa uˈana e te peu morare ore. Te hinaaro nei te taata ia hiˈohia ratou ei taata ino mau aore ra faufau. Te mau porotarama teata tano ore i te mau matahiti 1950, e porotarama maitai ïa no te mau utuafare i teie mahana. Mea rahi atoa tei tapao e te turai nei te mau mahu i te tahi atu ia pee i to ratou huru oraraa na roto i te faaanaanataeraa e te faaahuraa. Auê tatou i te oaoa i te iteraa i to te Atua manaˈo!—A taio i te Iuda 14, 15.

10 A faaau atoa na i te haerea orure hau o te feia apî i te mau matahiti 1950 i te itehia ra i teie nei. I haapeapea na te mau metua, e ua tano iho â ratou, ia puhipuhi ta ratou tamarii i te avaava, ia inu ratou i te ava e ia ori ratou ma te tano ore. I teie mahana, e pinepine tatou i te faaroo i te mau parau apî riaria mau mai teie: Ua pupuhi te hoê piahi 15 matahiti i to ˈna mau hoa haapiiraa, e 2 tei pohe e 13 tei pepe. Ma te ino mau, ua haapohe te hoê pǔpǔ taurearea taero i te hoê tamahine e iva matahiti e ua taparahi i to ˈna papa e to ˈna taeae fetii. I te hoê fenua i Asia, i nia i na ahuru matahiti, o te feia apî te tumu o te afaraa o te ohipa ino. Mea ino roa ˈtu â i teie mahana, e ere anei?

11. No te aha aita ˈi te rahiraa o te taata e ite ra e te rahi noa ˈtura te ino?

11 Ma te tano mau, ua parau te aposetolo Petero: “Ia tae i te mau mahana hopea ra, e itea mai ai te feia tâhitohito, i te haapaoraa i to ratou iho hinaaro, e te parauraa mai e, Teihea te haerea mai no ˈna i parauhia ra? te vai noa nei â hoi te mau mea atoa mai te taotoraa mai â o te feia metua ra, mai te hamaniraa mai â i te matamua ra.” (Pet. 2, 3:3, 4) No te aha vetahi e na reira ˈi? E au ra e eita te taata e haapao maitai faahou i te tahi tupuraa ia matau atu â ratou i te reira. E huru ê tatou ia taui taue te haerea o te hoê hoa piri. Eita râ tatou e huru ê roa ia taui e ia ino mǎrû noa te mau peu morare o te rahiraa o te taata. Tera râ, mea atâta te reira.

12, 13. (a) No te aha e ore ai e toaruaru i te mau tupuraa na te ao? (b) Eaha te tauturu mai ia faaruru i te mau tupuraa fifi i te anotau hopea?

12 Ua faaara mai te aposetolo Paulo e e “tupu te ati rahi i taua anotau hopea nei.” (Tim. 2, 3:1) E nehenehe râ ta tatou e faaruru i te reira e e tinai i te toaruaruraa aore ra te taiâ maoti te tauturu a Iehova, to ˈna varua moˈa e te amuiraa Kerisetiano. E nehenehe tatou e vai taiva ore. E fanaˈo tatou i “te mana rahi maitai” o te Atua.—Kor. 2, 4:7-10.

13 A tapao na e ua haamata Paulo i te parau tohu no nia i te mau mahana hopea ma te parau “ia ite mai oe.” E haapapuraa te reira e e tupu iho â to muri iho mau parau. E ino roa ˈtu â teie nei ao e tae roa i te taime e haamou ai Iehova i te reira. Ia au i te tuatapaparaa, ua mou te mau totaiete e nunaa a ino roa ˈi ta ratou mau ture aveia morare. A tahi ra râ teie nei ao i ino roa ˈi i te pae morare. Mea rahi te taata tei ore paha i ite i te tumu. Te haapapu nei râ te mau tupuraa mai 1914 mai e ua fatata te Basileia o te Atua i te haamou i teie ao.

“E ORE E MOU TEIE NEI UI”

14-16. Eaha te toru o te tumu e tiaturi ai e fatata te Basileia o te Atua i te “tae” mai?

14 Teie te toru o te tumu e tiaturi ai e ua fatata te hopea: Te mau mea i tupu i roto i te nunaa o te Atua. Ei hiˈoraa, hou a haamauhia ˈi te Basileia o te Atua i nia i te raˈi, i tavini na te hoê pǔpǔ Kerisetiano faatavaihia taiva ore i te Atua ma te itoito. A ore ai te mau mea ta ratou i tiai na i tupu i 1914, eaha ta ratou i rave? Ua vai taiva ore te rahiraa o ratou i roto i te mau tamataraa e hamani-ino-raa e ua tamau â i te tavini ia Iehova. A mairi ai te tau, ua faaoti te rahiraa, mai te peu e e ere te taatoaraa o te mau Kerisetiano faatavaihia, i ta ratou hororaa i te fenua ma te taiva ore.

15 I roto i ta ˈna parau tohu no nia i te mau mahana hopea o teie nei ao, ua parau Iesu: “E ore e mou teie nei ui e hope ai teie nei mau mea atoa i te tupu.” (A taio i te Mataio 24:33-35.) A parau ai “teie nei ui,” te taa ra ia tatou e te faahiti ra Iesu e piti pǔpǔ Kerisetiano faatavaihia. Ua ora te pǔpǔ matamua i 1914 e ua taa oioi ia ratou e ua Arii mai te Mesia i tera matahiti. Aita noa te mau melo o teie pǔpǔ i ora i 1914, ua faatavai-atoa-hia râ ratou ei tamaiti a te Atua i tera matahiti aore ra na mua ˈˈe.—Roma 8:14-17.

16 Ua ora e ua faatavaihia te mau Kerisetiano o te piti o te pǔpǔ o “teie nei ui” hou a pohe ai te mau melo o te pǔpǔ matamua. Eita ïa e taiohia i roto i “teie nei ui,” ta Iesu i faahiti, te mau Kerisetiano faatavaihia atoa e ora nei. I teie mahana, ua paari te mau melo o teie pǔpǔ. Te haapapu mai nei râ te mau parau a Iesu i roto i te Mataio 24:34 e e ite vetahi o teie nei ui i te haamataraa o te ati rahi. (Mat. 24:29-31) Ua papu atu â ïa ia tatou e maa taime noa e toe ra hou a haamou ai te Arii o te Basileia o te Atua i te feia ino no te haamau i te hoê ao apî parau-tia.—Pet. 2, 3:13.

FATATA TE MESIA I TE UPOOTIA

17. Eaha te huti mai i na haapapuraa e toru ta tatou i hiˈopoa mai?

17 Eaha te haapiiraa o na haapapuraa e toru ta tatou e huti mai? Ua faaara Iesu e aita tatou i ite i te hora e te mahana taa maitai o te hopea. (Mat. 24:36; 25:13) Ua faaite râ Paulo e ‘ua fatata to tatou ora.’ (A taio i te Roma 13:11.) Te ora nei tatou i te mau mahana hopea. Ia haapao maite tatou i te parau tohu Bibilia e i ta Iehova e Iesu Mesia e rave nei, e ite iho â tatou i te haapapuraa e ua fatata roa te hopea o teie nei ao.

18. Eaha te tiai ra i te feia e patoi ra i te Basileia o te Atua?

18 Fatata te feia o te patoi ra i te tiaraa o Iesu Mesia, o te parahi ra i nia iho i te puaahorofenua teatea, i te faˈi e ua hape ratou. A ite ai e aita e hororaa, mea rahi te tuô ma te riaria: “O vai te taata e mau?” (Apo. 6:15-17) Te horoa ra te Apokalupo pene 7 i te pahonoraa. E “mau” te feia faatavaihia e te feia o te tiaturi ra e ora i te fenua no te mea ua fanaˈo ratou i ta te Atua farii maitai. E ora mai ïa te “feia rahi roa” o tera mau mamoe ê atu i te ati rahi.—Apo. 7:9, 13-15.

19. Ei taata o tei papu e fatata teie mau mahana hopea i te hope, eaha ta oe e tiai ru nei?

19 E haapao maite anaˈe i te mau parau tohu Bibilia e tupu nei i teie anotau hopea. Eita ïa tatou e haafariu-ê-hia e te ao a Satani. E eita atoa tatou e matapohia no nia i te auraa mau o te mau tupuraa na te ao nei. Fatata te Mesia i te upootia e i te haamou i teie ao ino ma te haa ma te parau-tia i roto i te tamaˈi hopea. (Apo. 19:11, 19-21) A feruri na i te oaoa rahi ta tatou e ite ia tupu ta te Bibilia e parau ra!—Apo. 20:1-3, 6; 21:3, 4.

    Papai reo Tahiti (1985-2025)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono