VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w97 1/6 api 28
  • Mau uiraa a te feia taio

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Mau uiraa a te feia taio
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
  • Papai tei tuea
  • Te hoê tau no te vai ara
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
  • Faaorahia mai te hoê “ui taata iino”
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
  • Te vairaa mai o te Mesia—eaha ïa te auraa no oe?
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2008
  • Mau uiraa a te feia taio
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
w97 1/6 api 28

Mau uiraa a te feia taio

Ua huti “Te Pare Tiairaa” o te 1 no Novema 1995 i te ara-maite-raa i nia iho i ta Iesu i parau no nia i “teie nei ui,” mai ta tatou e taio ra i roto i te Mataio 24:34. Te auraa anei e te vai ra te tahi papu-ore-raa no nia i te haamauraahia te Basileia o te Atua i nia i te raˈi i te matahiti 1914 ra?

Aita roa ˈtu taua tauaparauraa ra i roto i Te Pare Tiairaa i faataui noa ˈˈe i ta tatou haapiiraa tumu no nia i te matahiti 1914. Ua horoa o Iesu i te tapao e faaite i to ˈna vairaa mai i roto i te puai o te Basileia. Te vai ra ia tatou ra e rave rahi haapapuraa e ua haamata teie tapao i te tupu mai te matahiti 1914 mai â. Te haapapu ra te mau tupuraa no nia i te tamaˈi, te oˈe, te maˈi, te aueueraa fenua, e te tahi atu â mau mea, e ua ohipa mai o Iesu ei Arii no te Basileia o te Atua mai te matahiti 1914 mai â. Te faaite ra te reira e, mai reira mai, tei roto tatou i te hopea o te faanahoraa o te mau mea.

E teie nei, eaha râ ta Te Pare Tiairaa i haamaramarama maitai mai? Oia hoi, te taviri no te auraa o ta Iesu faaohiparaa i te parau ra “ui” i te Mataio 24:34. Te na ô ra te taioraa: “Oia mau ta ˈu e parau atu ia outou nei, E ore e mou teie nei ui e hope ai teie nei mau mea atoa i te tupu.” Eaha ta Iesu e hinaaro ra e parau, i te parau ra “ui,” i to ˈna ra tau e i to tatou nei?

E rave rahi irava e haapapu ra e, aita o Iesu i faaohipa i te parau ra “ui” ia au i te tahi pǔpǔ haihai aore ra papu maitai, mai te mau aratai ati Iuda anaˈe aore ra ta ˈna mau pǐpǐ taiva ore anaˈe. Ua faaohipa râ oia i te parau ra “ui” no te faahapa i te mau ati Iuda atoa tei patoi ia ˈna. Auaa râ e, e nehenehe te mau taata tataitahi e rave i ta te aposetolo ra o Petero i faaue i te mahana Penetekose, ia tatarahapa e “ia ora outou i teie nei ui mârô.”—Ohipa 2:40.

Na roto i teie nei parau, e mea papu maitai e aita o Petero i haapapu mai i te faito matahiti o te taata aore ra te roaraa o te tau, e aita atoa oia e faaau ra te “ui” i te tahi taio mahana. Aita oia e parau ra e e faaorahia te taata mai te ui i fanauhia hoê â matahiti e o Iesu aore ra i fanauhia i te matahiti 29 T.T. Te parau ra o Petero no te mau ati Iuda faaroo ore o taua tau ra—peneiaˈe te tahi pae mea apî â, mea ruhiruhia te tahi pae—tei faaroo i te haapiiraa a Iesu, tei ite mata i ta ˈna ra mau semeio aore ra tei faaroo i te reira, e o tei ore râ i farii ia ˈna ei Mesia.

Mai te reira mau â ta Petero i papu i ta Iesu faaohiparaa i te parau ra “ui,” i to ˈna e na aposetolo e toru parahiraa e o Iesu i te mouˈa ra i Oliveta. Ia au i te parau tohu a Iesu, te mau ati Iuda o taua tau ra—oia hoi, hoê â tau e o Iesu—e faaruru atu ïa aore ra e faaroo atu ratou i te parau no te tamaˈi, te aueueraa fenua, te oˈe, e vetahi atu â mau haapapuraa e ua fatata roa mai te hopea o te faanahoraa ati Iuda. Inaha, aita roa taua ui ra i mou e tae mai ai te hopea i te matahiti 70 T.T.—Mataio 24:3-14, 34.

E mea tia râ ia farii e aita matou i rave noa na i te mau parau a Iesu ia au i teie auraa. Te vai ra te hoê umeumeraa o te huru tia ore o te taata nei, ia hinaaro ia taa papu maitai e anafea te hopea e tae mai ai. E haamanaˈo anaˈe na e ua na reira atoa te mau aposetolo i te feruriraa, i te aniraa ˈtu e: “E te Fatu, ei teie nei anei oe e faahoˈi mai ai i te hau ia Iseraela?”—Ohipa 1:6.

Oia atoa, ma te manaˈo maitai hoi, ua tamata te mau tavini a te Atua no teie nei tau i te huti mai, mai roto mai i te “ui” o ta Iesu e parau ra, i te tahi mau tapao papu no te numeraraa i te tau mai te matahiti 1914 mai â. Ei hiˈoraa, ua manaˈohia e e nehenehe hoê ui e ora e 70 aore ra e 80 matahiti te maororaa, oia hoi te mau taata e mea navai ratou i te paari no te ite i te auraa o te Tamaˈi Rahi Matamua e te tahi atu mau tupuraa; e nehenehe ïa tatou e numera ahiri e ua fatata roa mai te hopea.

Noa ˈtu e ua ravehia ma te manaˈo maitai, te au ra anei ïa te reira i te manaˈo ta Iesu i horoa i muri iho? Ua parau o Iesu e: “Area te reira mahana e te reira hora, e ore roa te hoê e ite, e ore hoi te mau melahi o te raˈi; [“e ore atoa te Tamaiti,” MN] maori râ o tau Metua anaˈe ra. . . . E teie nei, e ara, aore hoi outou i ite i te hora e tae mai ai to outou Fatu.”—Mataio 24:36-42.

No reira, te mau haamaramaramaraa hopea nei i roto i Te Pare Tiairaa no nia i “teie nei ui,” aita ïa i taui i ta tatou i ite no nia i te mau mea i tupu i te matahiti 1914 ra. Ua horoa maira râ te reira ia tatou i te tahi papuraa maramarama ˈtu â, i ta Iesu faaohiparaa i te parau ra “ui,” e ua tauturu atoa mai ia tatou ia ite e, eita e nehenehe e faaohipa i te reira no te numeraraa—mai te matahiti 1914 maira—e ua fatata roa mai anei te hopea.

    Papai reo Tahiti (1985-2025)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono