E mea ru atu â ia ara tatou
“E teie nei, e ara, aore hoi outou i ite i te hora e tae mai ai to outou Fatu.”—MATAIO 24:42.
1, 2. Eaha te faaite ra e te ora nei tatou i te hopea o teie nei ao?
“NA MUA, ua faatere-roa-hia te senekele 20 e te tamaˈi,” ta te papai buka o Bill Emmott ïa e parau ra. A farii ai oia e ua î te mau tau atoa o te tuatapaparaa o te taata i te tamaˈi e te haavîraa uˈana, te na ô faahou ra oia e: “Aita te natura o te piti ahururaa o te senekele i taa ê, o te uˈanaraa tei taa ê. Tera te senekele matamua i tupu ai te hoê tamaˈi rahi mau . . . E, mai te huru ra e no te haamataratara i te manaˈo, ua tupu eiaha hoê noa tamaˈi rahi, e piti râ.”
2 Ua tohu Iesu Mesia i te tamaˈi i roto i ‘te tahi fenua e te tahi fenua e te tahi basileia e te tahi basileia.’ Hoê noa râ tuhaa teie o ‘te tapao o te [vairaa] mai o te Mesia e te hopea o teie nei ao.’ I roto i teie parau tohu rahi, ua faahiti atoa Iesu i te oˈe, te maˈi, e te aueueraa fenua. (Mataio 24:3, 7, 8; Luka 21:6, 7, 10, 11) I roto i te tuhaa e rave rahi, ua maraa hope e ua uˈana taua mau ati ra. E ino rahi to te taata, mai tei itehia i nia i to ˈna huru i nia i te Atua e to ˈna taata-tupu. Te ite-maitai-hia ra te toparaa o te morare e te maraaraa o te ohipa ino e te haavîraa uˈana. E riro te taata ei nounou moni eiaha râ ei hoa no te Atua, o tei maamaahia i te mau mea navenave. Te haapapu ra te reira atoa e te ora nei tatou i “te mau taime ati rahi.”—Timoteo 2, 3:1-5, MN.
3. E nafea ‘te mau tapao o te anotau’ e ohipa ˈi i nia ia tatou?
3 Eaha to oe manaˈo i te huru tupuraa e ino noa ˈtura o te mau ohipa a te taata? E mea tâuˈa ore e te etaeta atoa e rave rahi i te mau mea e tupu nei. Aita te taata mana rahi e te maramarama o te ao e haroaroa ra i te auraa o ‘te mau tapao o te anotau’; aita atoa te mau tia haapaoraa i horoa i te aratairaa e tano i roto i teie tupuraa. (Mataio 16:1-3) Ua aˈo râ Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ e: “E teie nei, e ara, aore hoi outou i ite i te hora e tae mai ai to outou Fatu.” (Mataio 24:42) Te faaitoito maira Iesu i ǒ nei eiaha noa ia haapao maitai ia “ara” râ. No te ara, e titauhia ia araara e ia faaitoito noa tatou. E titau te reira hau atu â i te farii-noa-raa e te ora nei tatou i te mau mahana hopea e e mea fifi te reira. Ia tiaturi papu tatou e ‘ua fatata te hopea o te mau mea atoa nei,’ e tia ˈi. (Petero 1, 4:7) I reira noa ïa e mea ru atu â ˈi ia ara tatou. No reira, teie te uiraa e titauhia ia feruriruri tatou: ‘Eaha te tauturu ia tatou ia haapuai i to tatou tiaturiraa papu e te fatata maira te hopea?’
4, 5. (a) Eaha te haapuai i to tatou tiaturiraa papu e te fatata maira te hopea o teie faanahoraa ino, e no te aha? (b) Eaha te tahi turuaraa i rotopu i to Noa tau e te vairaa mai o te Tamaiti a te taata?
4 A hiˈo na i te oraraa hou te hoê tupuraa otahi i roto i te tuatapaparaa o te taata—te diluvi rahi i to Noa tau. No te ino iti rahi o te taata ‘i ooo roa ˈi te aau’ o Iehova. Ua na ô aˈera oia e: “E haamou vau i te taata, i hamanihia e au, i nia i te fenua nei.” (Genese 6:6, 7) E ua na reira iho â oia. Ma te faatuea i to Noa tau e to tatou, ua parau Iesu e: “Mai tei te anotau ra ia Noa ra, oia atoa te [vairaa] mai o te Tamaiti a te taata nei.”—Mataio 24:37; MN.
5 E mea tano ia manaˈo e tera atoa to Iehova manaˈo i teie nei ao mai ia ˈna i na reira i te ao hou te diluvi. I te mea e ua haamou oia i te hoê ao paieti ore i to Noa tau, e haamou iho â oia i te ao ino i teie tau. Ia maramarama maitai tatou i te turuaraa i rotopu i tera ra anotau e to tatou, e puai ïa to tatou tiaturiraa papu e te fatata maira te hopea o teie nei ao. Eaha ïa te mau turuaraa? Te vai ra e pae aˈe. Te matamua, o te hoê ïa faaararaa no nia i te haamouraa e fatata maira tei faataa-maitai-hia.
Faaarahia no nia i “te mau mea aore â i itea maira”
6. Eaha ta Iehova i faaoti e rave i to Noa tau?
6 I to Noa tau, ua na ô Iehova e: ‘E ore roa tau varua e mârô i te taata nei e a muri noa ˈtu, e taata hoi oia: e teie nei, o to ratou pue mahana e toe nei, hoê ïa hanere, e piti ahuru i te matahiti.’ (Genese 6:3) Ua tapao teie faaueraa mana a te Atua i te matahiti 2490 H.T.T. ra i te haamataraa o te hopea o taua ao paieti ore ra. A feruri noa na i te auraa o te reira no te feia e ora ra i tera tau! Hoê hanere e piti ahuru matahiti hau noa e e hopoi mai Iehova “i te diluvi i nia i te fenua nei, ia pohe roa te mau mea ora e huti i te aho i raro aˈe i teie nei raˈi.”—Genese 6:17.
7. (a) Eaha to Noa huru i mua i te faaararaa no nia i te diluvi? (b) Eaha to tatou huru i mua i te mau faaararaa no nia i te hopea o teie faanahoraa?
7 Ua faaarahia Noa tau ahuru matahiti na mua ˈˈe no nia i te ati e fatata maira, e ua faaohipa oia ma te paari i te taime no te faaineine i te ora ˈtu. Te na ô ra te aposetolo Paulo e: “A faaitehia mai ai oia e te Atua i te mau mea aore â i itea maira, e roohia ihora [Noa] e te mǎtaˈu, i tarai ai i te pahi ia ora to ˈna fetii.” (Hebera 11:7) E o tatou? Ua mairi fatata e 90 matahiti mai te haamataraa mai te mau mahana hopea o teie faanahoraa o te mau mea i te matahiti 1914 ra. Tei “te tau hopea” mau â tatou. (Daniela 12:4) Eaha to tatou huru i mua i te mau faaararaa e horoahia maira? Te parau ra te Bibilia e: ‘O tei haapao i to te Atua ra hinaaro, e tia ïa i te oraraa e a muri noa ˈtu.’ (Ioane 1, 2:17) Teie ïa te tau e rave ai i te hinaaro o Iehova ma te ru roa ˈtu â.
8, 9. Eaha te mau faararaa i horoahia i teie tau, e mea nafea i te faaiteraahia?
8 I teie tau, ua haapii te mau piahi haavare ore o te Bibilia i roto i te mau Papai faauruahia e e haamouhia teie faanahoraa. E tiaturi anei tatou? A tapao na eaha ta Iesu Mesia i parau maitai: “E ati rahi . . . tei te reira tau, aitâ ïa ati mai te matamehai mai o teie nei ao, e tae roa aˈenei i teie nei mahana, e e ore roa hoi a muri atu.” (Mataio 24:21) Ua parau atoa Iesu e e haere mai oia ei Haava nominohia a te Atua e e faataa i te taata mai te hoê tiai mamoe e faataa i te mamoe i te puaaniho. “E rave” te feia au ore ‘i te pohe mure ore, area te feia parau-tia ra, e rave ïa i te ora mure ore.’—Mataio 25:31-33, 46.
9 Ua faaite noa Iehova i teie mau faaararaa i to ˈna nunaa maoti te mau haamanaˈoraa i te taime au na roto i te maa varua ta “te tavini haapao maitai e te paari” e horoa ra. (Mataio 24:45-47) Hau atu â, te titauhia ra ia “mǎtaˈu” te mau fenua, opu, reo e nunaa atoa ‘i te Atua, e ia faahanahana ˈtu ia ˈna; ua tae hoi i te hora faautuaraa na ˈna ra.’ (Apokalupo 14:6, 7) Hoê tuhaa rahi o te poroi o te Basileia ta te mau Ite no Iehova e poro ra i te fenua atoa nei, o te faaararaa ïa e e fatata te Basileia o te Atua i te faaore i te faatereraa a te taata. (Daniela 2:44) Eiaha e haafaufaa ore i teie faaararaa, e faatupu noa iho â te Atua Mana hope i ta ˈna parau. (Isaia 55:10, 11) Ua na reira oia i to Noa tau, e e na reira oia i to tatou tau.—Petero 2, 3:3-7.
Ua parare te taatiraa hairiiri
10. Eaha te nehenehe e parau no nia i te taatiraa hairiiri i to Noa tau?
10 E au to tatou tau i to Noa i roto i te piti o te tuhaa. Ua faaue Iehova i na tane e vahine matamua ia “faaî i te fenua” i te taata, ma te faaohipa i ta raua ravea taatiraa i horoahia e te Atua ma te tura i roto i te faaipoiporaa. (Genese 1:28) I to Noa tau, ua haaviivii te mau melahi faaroo ore i te huitaata i te taatiraa hairiiri. Ua pou mai ratou i te fenua nei, ua rave i te tino taata, e ua faaea i te mau vahine purotu, o tei fanau i te huaai afa taata, afa demoni—te mau Nephilim. (Genese 6:2, 4) Ua faaauhia te hara a teie mau melahi taiata i te mau ohipa faufau a Sodoma raua o Gomora. (Iuda 6, 7) No reira i parare ai te taatiraa hairiiri i tera ra tau.
11. Eaha te tupuraa morare e faatuati ra i to tatou tau i to Noa?
11 Eaha te tupuraa morare i to tatou tau? I teie mau mahana hopea, ua taaihia te oraraa o e rave rahi i te taatiraa. Te faataa maitai ra Paulo i tera mau taata mai “te ite ore i te haama”; ua horoa noa e rave rahi ia ratou iho “i te mau peu taiata ra, ei rave i te mau parau faufau atoa ma te ru rahi.” (Ephesia 4:19) E mea matauhia te mau hohoˈa faufau, te peu taatiraa hou te faaipoiporaa, te maferaraa i te mau tamarii, e te peu mahu. ‘Te noaa aˈena nei’ i te tahi pae “te hoo i roto ia ratou iho” na roto i te maˈi purumu, te amahamaharaa o te utuafare, e te tahi atu mau fifi totiare.—Roma 1:26, 27.
12. No te aha tatou e atuatu ai i te riri i te ino?
12 I to Noa tau, ua hopoi mai Iehova i te diluvi rahi e ua haamou i taua ao i maamaahia i te taatiraa ra. Eiaha roa tatou e haamoe e hoê â teie tau e to Noa. E tamâ te “ati rahi” e fatata ra i te fenua nei i te ‘taiata, te faaturi, te mahu e te paia.’ (Mataio 24:21; Korinetia 1, 6:9, 10; Apokalupo 21:8) Auê te ru ia atuatu tatou i te riri i te ino e ia faaatea ê mai i te mau tupuraa e aratai atu i te morare ore!—Salamo 97:10; Korinetia 1, 6:18.
“Ua î” te fenua “i te parau-tia ore”
13. I to Noa tau, no te aha te fenua ‘i î ai i te parau-tia ore’?
13 No te toru o te tupuraa i to Noa tau, te na ô ra te Bibilia e: “Ua ino roa ra te fenua i mua i te aro o te Atua, ua î te fenua i te parau-tia ore.” (Genese 6:11) E ere no teie nei te parau-tia ore aore ra haavîraa uˈana. Ua haapohe ta Adamu tamaiti ra o Kaina i to ˈna taeae parau-tia. (Genese 4:8) Ma te faaite i te haerea haavî i to ˈna tau, ua papai Lameha i te hoê pehepehe faatietie mea nafea to ˈna haapoheraa i te hoê tane apî, e au ra ma te paruru ia ˈna iho. (Genese 4:23, 24) Tei taa ê i to Noa tau, o te faito ïa o te haavîraa uˈana. A faaipoipo ai te mau tamaiti melahi faaroo ore a te Atua i te mau vahine i te fenua nei e a fanau ai i te huaai—te mau Nephilim—ua parare te haavîraa uˈana i nia i te hoê faito aita i itehia aˈenei. Te auraa o te taˈo tumu Hebera no nia i teie mau tiapai taata haavî, e “Feia faatopa” ïa—“tei faatopa ia vetahi ê.” (Genese 6:4) Ei faahopearaa, “ua î” te fenua nei “i te parau-tia ore.” (Genese 6:13) A feruri na i te mau fifi ta Noa paha i faaû i te haapaoraa i to ˈna utuafare i roto i tera tupuraa! Ua haapapu râ Noa e e ‘taata parau-tia oia i mua i te aro o Iehova i tera ra ui.’—Genese 7:1.
14. I nia i teihea faito i ‘î ai te fenua i te parau-tia ore’?
14 I vai na te haavîraa uˈana i te roaraa o te tuatapaparaa. Mai i to Noa râ tau, te ite-atoa-hia ra te haavîraa uˈana faito ore i to tatou tau. Te faarooroo ra tatou i te haavîraa i te fare, te mau ohipa totoaraa, haapoheraa, taparahi-pohe-raa tumu ore a te taata e pupuhi ta ratou. Apiti atoa i te reira atoa, te haamaniraa toto e faatupuhia ra e te tamaˈi. Ua î faahou te fenua i te haavîraa uˈana. No te aha? Na te aha e haamaraa ra? E faaite mai te pahonoraa i te tahi atu turuaraa e to Noa tau.
15. (a) Eaha tei haamaraa i te haavîraa uˈana i te mau mahana hopea? (b) Eaha te faahopearaa ta tatou e tiaturi papu ra?
15 I te haamauraahia te Basileia Mesia a te Atua i te raˈi ra i te matahiti 1914, ua ohipa rahi mai te Arii faateronohia ra o Iesu Mesia. Ua tiahihia mai Satani te Diabolo e ta ˈna mau demoni mai te raˈi mai i te hiti o te fenua nei. (Apokalupo 12:9-12) Hou te diluvi, ua faarue te mau melahi faaroo ore ma te hinaaro mau i to ratou tiaraa i te raˈi ra; i teie râ tau, ua tiavaru-roa-hia mai ratou. Hau atu â, eita ratou e nehenehe e rave faahou i teie nei i te tino taata i te fenua nei ia navenave ratou i te mau peu tia ore o te tino. No reira, ma te inoino, te riri e te mǎtaˈu i te haavaraa e fatata maira, te turai ra ratou i te taata e te mau faanahonahoraa ia rave i te mau ohipa ino e te haavîraa uˈana aroha ore i nia i te hoê faito rahi aˈe i to Noa tau. Ua faaore roa Iehova i te ao hou te diluvi i muri aˈe i to te mau melahi faaroo ore e to ratou huaai faaîraa ˈtu i te ino. E papu ia outou e e na reira atoa oia i to tatou tau! (Salamo 37:10) Ua ite râ te feia e vai ara ra i teie tau e te fatata maira to ratou ora.
Te porohia ra te poroi
16, 17. Eaha te maha o te turuaraa i rotopu i to Noa tau e to tatou?
16 Te itehia ra te maha o te turuaraa i rotopu i teie nei tau e te ao hou te diluvi i roto i te ohipa i faauehia ia Noa ia rave. Ua hamani Noa i te hoê pahi iti rahi. E ‘taata aˈo’ atoa oia. (Petero 2, 2:5) Eaha te poroi ta ˈna i poro? Mea papu e ua poro o Noa i te tatarahapa e te faaararaa no nia i te haamouraa e fatata maira. Ua parau Iesu e “aore roa” te taata i to Noa tau “i ite, e roohia noa ihora ratou e te diluvi.”—Mataio 24:38, 39.
17 Oia atoa, a rave maite ai te mau Ite no Iehova i ta ratou ohipa faauehia e poro, te faaitehia ra te poroi o te Basileia o te Atua na te ao atoa nei. Fatata i te mau fenua atoa, e nehenehe te taata e faaroo e e taio i te poroi o te Basileia na roto i to ratou iho reo. Te neneihia ra e 25 000 000 tiahapa vea Te Pare Tiairaa, e faaite ra i te Basileia o Iehova na roto 140 tiahapa reo. Oia mau, te porohia ra te parau apî maitai o te Basileia o te Atua “e ati noa ˈˈe teie nei ao, ia ite te mau fenua atoa.” Ia hope tera ohipa ia au i to te Atua hinaaro, e tae mai iho â te hopea.—Mataio 24:14.
18. Eaha te huru o te taata e rave rahi i mua i ta tatou pororaa ia faaauhia i to te rahiraa taata i to Noa tau?
18 Ia hiˈo tatou i te veve i te pae varua e i te pae morare i te tau hou te diluvi, e ere i te mea fifi ia feruri no te aha to Noa utuafare i faaooohia ˈi, i parau-ino-hia ˈi e i tâhitohitohia ˈi e te feia tapiri faaroo ore. Ua tae mai iho â râ te hopea. Oia atoa, e mea rahi “te feia tâhitohito e [ta ratou iho tahitohitoraa]” i te tau hopea. Te na ô ra te Bibilia e: “E tae mai râ te mahana o [Iehova] mai te eiâ.” (Petero 2, 3:3, 4, 10; MN) E tae mai iho â i te taime i haapaohia, e ore e haamaoro hua. (Habakuka 2:3) E haerea paari mau â ia ara tatou!
Tau taata anaˈe te ora ˈtu
19, 20. Eaha te turuaraa ta tatou e huti mai i rotopu i te diluvi e te haamouraa o teie nei faanahoraa o te mau mea?
19 Aita te turuaraa i rotopu i to Noa tau e to tatou i taotia-noa-hia i te ino o te taata e to ratou haamouraa. I te mea e e taata tei ora mai i te diluvi, e taata ïa te ora ˈtu i te hopea o teie nei faanahoraa o te mau mea. O tei ora mai i te diluvi, o te feia mǎrû ïa i ore i ora mai te rahiraa. Ua pee ratou i ta te Atua faaararaa e ua faaatea ê mai i te ao ino o tera ra tau. ‘I arohahia mai o Noa e Iehova ra,’ ta te Bibilia ïa e parau ra. ‘E taata piˈo ore o Noa i to ˈna ra ui.’ (Genese 6:8, 9) I roto i te huitaata atoa, hoê utuafare, ‘e toofanu pue taata tei ora i te moana, oia hoi na taata toovau ra.’ (Petero 1, 3:20) E ua faaue atu te Atua ra o Iehova ia ratou e: “Ia fanau te tamarii, e ia rahi outou, e ia î te fenua nei.”—Genese 9:1.
20 Te haapapu maira te Parau a te Atua e “e feia rahi roa” te “haere mai mai roto mai i te ati rahi ra.” (Apokalupo 7:9, 14) Ehia rahiraa ratou? Ua parau Iesu iho e: “Te apǐapǐ râ o te uputa e te piri hoi o te eˈa e tae atu ai i te ora, e te iti hoi o te feia i ite atu i te reira!” (Mataio 7:13, 14) Ia faaauhia i te mau miria taata e ora nei i te fenua nei i teie nei, e mea iti te ora ˈtu i te ati rahi e fatata maira. E fanaˈo râ ratou hoê â ravea i horoahia na i te feia i ora mai i te diluvi. E nehenehe te feia e ora ˈtu e fanau i te tamarii no te hoê taime ei melo o te totaiete apî i te fenua nei.—Isaia 65:23.
“E ara”
21, 22. (a) E nafea oe e faufaahia ˈi i teie hiˈopoaraa o te diluvi? (b) Eaha ta tatou irava matahiti no 2004, e no te aha tatou e pee ai i te aˈoraa?
21 Noa ˈtu e e mea maoro aˈenei te diluvi i to tatou tau, te faaara maira te reira eiaha tatou e tâuˈa ore atu. (Roma 15:4) Ia faaitoito te mau turuaraa i rotopu i to Noa tau e to tatou ia tatou ia haapao roa ˈtu â i te auraa o te mau mea e tupu nei e ia araara i te haerea mai manaˈo-ore-hia o Iesu no te haava i te feia iino.
22 I teie tau, te aratai nei Iesu Mesia i te hoê paturaa iti rahi pae varua. No te panoonoo ore e te oraraa ˈtu o te feia haamori mau, te vai ra te hoê paradaiso pae varua e au i te araka. (Korinetia 2, 12:3, 4) Ia paruruhia tatou i roto i te ati rahi, ia faaea noa tatou i roto i tera paradaiso. I rapaeau mai, o te ao ïa a Satani, o tei ineine i te haapau i te taata atoa o te tiaruhe i te pae varua. E mea faufaa roa ia “ara” tatou e ia parahi ineine noa no te mahana o Iehova.—Mataio 24:42, 44.
Te haamanaˈo ra anei outou?
• Eaha ta Iesu i aˈo no nia i to ˈna haerea mai?
• Te faaau ra Iesu i te tau o to ˈna vairaa mai i te aha?
• E nafea to tatou tau e turua ˈi i to Noa?
• Eaha te faahopearaa o te feruriruriraa i te mau turuaraa i rotopu i to Noa tau e to tatou i nia i te huru ru o te tau?
[Parau iti faaôhia i te api 9]
Teie te irava matahiti no 2004: “E ara . . . Ia parahi ineine noa outou.”—Mataio 24:42, 44.
[Hohoˈa i te api 6]
Ua pee Noa i te hoê faaararaa a te Atua. E na reira atoa anei tatou?
[Hohoˈa i te api 7]
“Mai tei te anotau ra ia Noa ra, oia atoa te [vairaa] mai o te Tamaiti a te taata nei”