Te amo ra anei outou i ta outou hopoia taatoa i mua i te Atua?
“E hopoi atoa te Atua i te mau parau atoa i te haavaraa, e te mau mea moe atoa ra, te maitai e te ino atoa ra.”—KOHELETA 12:14.
1. Eaha te mau faanahoraa ta Iehova i rave no to ˈna nunaa?
E TURU Iehova i te feia e haamanaˈo noa ia ˈna ei Poiete Rahi ia ratou. Te horoa ra ta ˈna Parau faauruahia i te ite faufaa ia ratou ra ia mauruuru roa hoi oia ia ratou. Te aratai ra te varua moˈa o te Atua ia ratou i roto i ta ratou raveraa i to ˈna hinaaro e te ‘faatupuraa i te mau ohipa maitatai.’ (Kolosa 1:9, 10) Hau atu â, te horoa ra Iehova i te maa pae varua e te aveia teotaratia na roto i te arai o “te tavini haapao maitai e te paari.” (Mataio 24:45-47) No reira, i na paeau e rave rahi, e haamaitairaa ta te nunaa o Iehova no te raˈi mai a tavini ai ratou ia Iehova e a rave ai ratou i te ohipa faufaa roa e poro i te parau apî maitai o te Basileia.—Mareko 13:10.
2. Eaha te mau uiraa e nehenehe e hiti mai no nia i te taviniraa ia Iehova?
2 Te oaoa nei te mau Kerisetiano mau i te rohiraa i roto i te taviniraa moˈa ia Iehova. Teie râ, e nehenehe vetahi e paruparu e e manaˈo e mea faufaa ore ta ratou mau tutavaraa. Ei hiˈoraa, e uiui paha te tahi mau Kerisetiano pûpûhia i te tahi mau taime e e hoona mau anei ta ratou mau tutavaraa ma te ara maitai. Ia feruri oia i te haapiiraa utuafare e te tahi atu â mau ohipa, e hiti mai paha teie mau uiraa i roto i te feruriraa o te upoo o te utuafare: ‘Te mauruuru mau ra anei Iehova i ta matou e rave ra? Te amo ra anei matou i ta matou hopoia taatoa i mua i te Atua?’ E nehenehe te mau parau paari a te taata haaputu e tauturu i te pahono i taua mau uiraa ra.
Mea faufaa ore anei te mau mea atoa?
3. Ia au i te Koheleta 12:8, eaha te faito teitei roa ˈˈe o te faufaa ore?
3 E manaˈo paha vetahi e e ere te mau parau a te taata manaˈo paari i te mau parau faaitoito roa no te mau huru taata atoa—apî aore ra ruhiruhia. Te na ô ra hoi te taata haaputu e: “E mea faufaa ore rahi teie, e mea faufaa ore te mau mea atoa nei.” (Koheleta 12:8) Inaha hoi, mea faufaa ore roa ia ore te hoê taata e tâuˈa i te Poiete Rahi i to ˈna apîraa, ia paari mai oia e aita oia i tavini ia ˈna, e ta ˈna fa, ia ruau noa ïa. Mea faufaa ore ïa te mau mea atoa no taua taata ra, noa ˈtu e e pohe oia e te mau faufaa e te roo maitai i roto i teie nei ao e vai ra i raro aˈe i te mana o te varua ino ra, te Diabolo ra o Satani.—Ioane 1, 5:19.
4. No te aha e nehenehe ai e parau e e ere te mau mea atoa i te mea faufaa ore?
4 E ere i te mea faufaa ore te mau mea atoa no te feia e haapue ra i te taoˈa i nia i te raˈi ei tavini haapao maitai a Iehova. (Mataio 6:19, 20) Mea rahi ta ratou e rave ra i roto i te ohipa maitai a te Fatu, e mea papu maitai e e ere taua mau ohipa ra i te mea faufaa ore. (Korinetia 1, 15:58) Mai te peu râ e e mau Kerisetiano pûpûhia tatou, te rohi noa ra anei tatou i roto i te ohipa ta te Atua i horoa mai i teie anotau hopea? (Timoteo 2, 3:1) Aore ra ua farii anei tatou i te hoê huru oraraa aita e taa ê rahi ra i to te mau huru taata tapiri atoa? Te apiti ra paha ratou i te mau haapaoraa e rave rau e e feia faaroo paha ratou, o te haere tamau ra i ta ratou mau pureraa e e tamata ra i te rave i ta ta ratou huru haamoriraa e titau ra ia ratou. Parau mau, e ere ratou i te feia poro i te poroi o te Basileia. Aita to ratou e ite papu e teie “te tau hopea” e aita ratou e manaˈo ra e mau mahana ru ta tatou e ora nei.—Daniela 12:4.
5. Mai te peu e ua riro te titauraa matauhia i te mau mea o te oraraa ei tapitapiraa matamua, eaha te tia ia tatou ia rave?
5 Teie ta Iesu Mesia i parau no nia i to tatou tau fifi mau: “Mai tei te anotau ra ia Noa ra, oia atoa te haerea mai o te Tamaiti a te taata nei. Mai tei te anotau i mua iho i te diluvi ra, te amu ra ratou i te maa e te inu ra, te faaipoipo ra e te horoa ra ia faaipoipohia, e tae roa aˈera i te mahana i tomo ai Noa i roto i te pahi; aore roa i ite, e roohia noa ihora ratou e te diluvi, pau roa ˈtura ratou; oia atoa te haerea mai o te Tamaiti a te taata nei.” (Mataio 24:37-39) E ere i te mea ino ia tamaa e ia inu ma te au noa, e na te Atua i haamau i te faanahoraa o te faaipoiporaa. (Genese 2:20-24) Ia ite râ tatou e ua riro te titauraa matauhia i te mau mea o te oraraa ei tapitapiraa matamua, no te aha e ore ai e pure no te reira? E nehenehe Iehova e tauturu mai ia tuu tatou i te mau faufaa o te Basileia i te parahiraa matamua, ia rave i te mea maitai, e ia amo i ta tatou hopoia i mua ia ˈna.—Mataio 6:33; Roma 12:12; Korinetia 2, 13:7.
Te pûpûraa e ta tatou hopoia i mua i te Atua
6. Nafea to te tahi feia bapetizohia oreraa e amo i ta ratou hopoia taatoa i mua i te Atua?
6 E tia i te tahi mau Kerisetiano bapetizohia ia pure ma te aau rotahi no te mea aita ratou e haapao ra i te mau hopoia i roto i te taviniraa ta ratou i farii i to ratou pûpûraa ia ratou no te Atua. I te matahiti hoê, hau atu i te 300 000 tei bapetizohia tau matahiti i teie nei, area te numera taatoa o te mau Ite no Iehova itoito, aita ïa i maraa. Ua faaea vetahi feia poro i te Basileia i te faaite haere i te parau apî maitai. Eita râ e ore e ua apiti rahi te tahi mau taata i roto i te taviniraa Kerisetiano hou ratou a bapetizohia ˈi. Ua ite ïa ratou i te faaueraa ta Iesu i horoa na ta ˈna mau pǐpǐ atoa: “E haere outou e faariro i te mau fenua atoa ei pǐpǐ, a bapetizo atu ai ia ratou i roto i te iˈoa o te Metua, e no te Tamaiti, e no te [varua moˈa]; ma te haapii atu ia ratou i te haapao i te mau mea atoa ta ˈu i parau atu ia outou na.” (Mataio 28:19, 20) Aita vetahi feia bapetizohia o te ore hoi e tavini faahou ra ei Ite itoito no te Atua e te Mesia e haapao ra i ta ratou hopoia taatoa i mua i to tatou Poiete rahi, taa ê noa ˈtu e e mau otia rahi to ratou no te maˈi anei aore ra te tahi atu mau tumu eita e vî ia ratou.—Isaia 43:10-12.
7. No te aha e tia ˈi ia haaputuputu tamau tatou no te haamoriraa?
7 E nunaa pûpûhia o Iseraela i tahito ra no te Atua, e i raro aˈe i te faufaa a te Ture, e hopoia ta to ˈna mau taata i mua ia Iehova. Ei hiˈoraa, ua titauhia te mau tane atoa ia haaputuputu no na oroa matahiti e toru, e ia opua te hoê taata eiaha e haapao i te Pasa, e “tâpû-ê-hia” ïa oia i roto i te pohe. (Numera 9:13; Levitiko 23:1-43; Deuteronomi 16:16) No te amo i ta ratou hopoia i mua i te Atua ei nunaa pûpûhia no ˈna, ua titauhia te mau ati Iseraela ia haaputuputu no te haamoriraa. (Deuteronomi 31:10-13) Aita te Ture i parau e, ‘A haaputuputu mai te peu e mea ohie no outou ia na reira.’ Papu maitai e no te feia i pûpû ia ratou i teie nei no Iehova, te haamatara atoa ra teie faaueraa i te faufaaraa o te mau parau a Paulo: “E haapao maite â tatou te tahi i te tahi, a faaaraara ˈtu ai ia rahi te aroha, o te rave i te mau ohipa maitatai ra: eiaha hoi e faarue i to tatou haaputuputuraa, mai ta te tahi pae ra peu, e faaitoito râ; e ia rahi atu â te faaitoito, no te mea te hiˈo na outou i taua mahana ra i te fatataraa mai.” (Hebera 10:24, 25) Oia mau, te haaputuputu-tamau-raa e te mau hoa faaroo, e tuhaa ïa o te hopoia a te hoê Kerisetiano pûpûhia i te Atua.
A hiˈopoa maitai i ta outou mau faaotiraa!
8. No te aha e tia ˈi ia feruri te hoê taata apî i pûpûhia i roto i te pure i ta ˈna taviniraa moˈa?
8 E taata apî paha outou o tei pûpû ia outou no Iehova. E fanaˈo ïa outou i te mau haamaitairaa rahi ia tuu outou i te mau faufaa o te Basileia i te parahiraa matamua o to outou oraraa. (Maseli 10:22) Na roto i te pure e te faanaho-maitai-raa, e nehenehe outou e rave i te hoê huru taviniraa ma te taime taatoa i to outou apîraa—e ravea maitai ïa no te faaite e te haamanaˈo ra outou i to outou Poiete Rahi. Aita anaˈe, e nehenehe te mau faufaa materia e rave i te rahiraa o to outou taime e to outou feruriraa. Mai te rahiraa o te taata, e faaipoipo oioi paha outou a topa ˈtu ai i roto i te tarahu ia noaa mai te mau mea materia. E rave paha te hoê toroa hoona i te rahiraa o to outou taime e to outou puai. Mai te peu e e tamarii ta outou, e titauhia ia amo outou i te mau hopoia utuafare tau ahuru matahiti i te maoro. (Timoteo 1, 5:8) Aita paha i moehia ia outou to outou Poiete Rahi, teie râ, e haerea paari ia taa ia outou e na ta outou mau faanahoraa oioi, aore ra te oreraa e na reira, e faataa i to outou oraraa ei taata paari. I te mau matahiti i muri aˈe, e hiˈo paha outou i muri e e manaˈo outou e mea maitai aˈe ahiri e ua horoa rahi outou i to outou oraraa taata paari i roto i te taviniraa moˈa i to tatou Poiete Rahi. No te aha outou e ore ai e feruri i roto i te pure i ta outou mau ravea i teie nei, ia ite hoi outou i te oaoa i roto i ta outou taviniraa moˈa ia Iehova i to outou apîraa?
9. Eaha te ravea no te hoê taata o tei amo i mutaa iho i te hopoia teimaha i roto i te amuiraa e ua paari oia i teie nei?
9 E hiˈo mai tatou i te tahi atu â mau tupuraa—to te hoê taata i tavini na i mutaa iho ei tiai i “te nǎnǎ a te Atua.” (Petero 1, 5:2, 3) No te tahi mau tumu, ua vaiiho oia ma te opua i taua mau hopoia ra. Parau mau, ua paari oia i teie nei, e mea fifi roa ˈtu â paha no ˈna ia tamau noa i roto i te taviniraa a te Atua. Eita anei râ e tia ia ˈna ia rave faahou i te tahi mau hopoia teotaratia? E mau haamaitairaa ïa ta teie taata e nehenehe e horoa na vetahi ê mai te peu e e nehenehe ta ˈna e amo i te hopoia rahi atu â i roto i te amuiraa! E i te mea e aita hoê aˈe e ora ra no ˈna noa iho, e oaoa ïa te mau taeae e te feia here ia noaa ia ˈna i te faarahi i ta ˈna taviniraa i te hanahana o te Atua. (Roma 14:7, 8) Te mea faufaa roa, eita e moehia ia Iehova ta te hoê taata e rave ra i roto i ta ˈna taviniraa. (Hebera 6:10-12) No reira, eaha te tauturu mai ia haamanaˈo tatou i to tatou Poiete Rahi?
Te tahi mau tauturu no te haamanaˈo i to tatou Poiete Rahi
10. No te aha e tano ai e na te taata haaputu e horoa i te mau faaueraa no te haamanaˈo i to tatou Poiete Rahi?
10 Mea tano iho â e na te taata haaputu e horoa i te mau faaueraa ia haamanaˈo tatou i to tatou Poiete Rahi. Ua pahono Iehova i ta ˈna mau pure rotahi na roto i te horoaraa i te paari faahiahia roa na ˈna. (Te mau arii 1, 3:6-12) Ua rave Solomona i te hoê maimiraa hohonu i nia i te mau ohipa atoa a te taata. Hau atu â, ua faaurua te Atua ia ˈna no te papai i ta ˈna i ite no te maitai o vetahi ê. Teie ta ˈna i papai: “Te rahi ra te paari o te [taata haaputu], e te rahi ra tana haapiiraa i te taata ia ite; e ua imi hua oia e ua tuatapapa maite i te maseli e rave rahi. Ua imi te [taata haaputu] ia itea te parau fariihia ra; e o tei papaihia ra, e parau-tia ïa e te parau mau.”—Koheleta 12:9, 10; MN.
11. No te aha e tia ˈi ia farii tatou i te aˈoraa paari a Solomona?
11 Teie te huriraa o teie mau parau i roto i te Septante Heleni: “E hau atu â, no te mea e e paari to te taata poro, ua haapii oia i te paari i te taata; ia faaroo hoi te tariˈa i te mau parabole au, ua rave te taata poro i te mau maimiraa tuutuu ore ia itea mai te mau parau au maitai e no te papai ma te papu maitai—i te mau parau mau.” (The Septuagint Bible, i hurihia e Charles Thomson) Ua tutava Solomona i te haaputapû i te mafatu o ta ˈna feia taio maoti te mau parau au maitai e te anaanatae mau e te mau tumu parau faufaa. I te mea e mea faauruahia ta ˈna mau parau i roto i te mau Papai e te varua moˈa, e nehenehe ïa tatou ma te aau tae e farii i ta ˈna mau mea i ite e mau aˈoraa paari.—Timoteo 2, 3:16, 17.
12. Na roto i ta outou mau parau, nafea outou ia faataa i ta Solomona i parau i roto i te Koheleta 12:11, 12?
12 Noa ˈtu e aita e ravea apî no te nenei, mea rahi te mau papai i te tau o Solomona ra. Nafea taua mau papai ra i te hiˈoraahia? Teie ta ˈna i parau: “E au te parau a te feia paari ra i te patia, e mai te auri haamau-maitai-hia ra: te feia haaputu [i te mau maseli] ra, ua haapaohia ïa i te tiai hoê ra. E teie nei, ia faaroo oe, e tau tamaiti, ia ratou: ia tuatapapa i te buka ra aita e faaea ra, e rohirohi hoi te tino ra ia rahi te imi i te parau.”—Koheleta 12:11, 12; MN.
13. Nafea te mau parau a te feia e paari to ratou no ǒ mai i te Atua ra e au ai i te mau patia, e o vai ma “te auri haamau-maitai-hia”?
13 E au te mau parau a te feia e paari to ratou no ǒ mai i te Atua ra i te mau patia. Nafea ïa? E turai te reira i te feia taio aore ra te feia e faaroo ra ia haere i mua ia au i te mau parau paari i taiohia aore ra i faaroohia. Hau atu â, e au te feia “haaputu i te mau maseli,” aore ra i te mau parau paari mau e te faufaa, i “te auri haamau-maitai-hia.” Peneiaˈe no te mea te faahohoˈa ra te mau parau maitatai a taua mau taata ra i te paari o Iehova e e riro ïa te reira i te faaetaeta e i te turu i te feia taio aore ra te feia e faaroo ra. Mai te peu e e metua outou e mǎtaˈu ra i te Atua, eita anei e tia ia rave outou i te mau tutavaraa atoa no te faaô i taua paari ra i roto i te feruriraa e te mafatu o ta outou tamarii?—Deuteronomi 6:4-9.
14. (a) Teihea mau buka aita e faufaa ia “rahi te imi”? (b) Teihea mau papai e tia ia hiˈopoa na mua tatou, e no te aha?
14 No te aha râ Solomona i faaite ai e ua nafea oia i te mau buka? Ia faaauhia e te Parau a Iehova, e manaˈo taata anaˈe to roto i te mau buka pau ore a teie nei ao. Te faahohoˈa ra te rahiraa o te reira i te manaˈo o te Diabolo ra o Satani. (Korinetia 2, 4:4) No reira, aita i rahi te faufaa papu e noaa mai “ia rahi te imi” i taua mau papai a teie nei ao ra. Inaha, e nehenehe te haapao-rahi-raa i te reira e faaino ia tatou i te pae varua. Mai ia Solomona, e feruri hohonu tatou eaha te manaˈo o te Parau a te Atua no nia i te ora. E haapaari te reira i to tatou faaroo e e haafatata roa ˈtu â ia tatou ia Iehova. E nehenehe tatou e rohirohi i te haapao-hua-raa i te tahi atu â mau buka aore ra mau papai no te haapiiraa. E mau papai tano ore anaˈe te reira e te faaino i te faaroo i te Atua e ta ˈna mau opuaraa, no te mea e mau manaˈo o teie nei ao to roto, o te ore hoi e tuati ra i te paari no ǒ mai i te Atua ra. No reira, e haamanaˈo ïa tatou e te mau papai faufaa roa ˈˈe i te tau o Solomona e i to tatou nei tau, o te mau papai ïa e faahohoˈa ra i te paari o “te tiai hoê,” oia hoi te Atua ra o Iehova. Ua horoa mai oia i na 66 buka o te mau Papai Moˈa te tia ia haapao-maitai-hia e tatou. Maoti te Bibilia e te mau papai faufaa a “te tavini haapao maitai” e noaa ˈi ia tatou “te ite i te Atua.”—Maseli 2:1-6.
Ta tatou hopoia taatoa i te Atua
15. (a) Nafea outou ia faataa i te mau parau a Solomona no nia i “te hopoia taatoa a te taata”? (b) Eaha te tia ia tatou ia rave no te amo i ta tatou hopoia i mua i te Atua?
15 Ei haapotoraa i ta ˈna maimiraa taatoa, teie ta Solomona te taata haaputu e parau ra: “E faaroo na tatou i te faaotiraa o taua mau parau nei: [A mǎtaˈu i te Atua mau e a haapao i ta ˈna mau faaueraa. No te mea te reira te hopoia taatoa a te taata]; e hopoi atoa te Atua i te mau parau atoa i te haavaraa, e te mau mea moe atoa ra, te maitai e te ino atoa ra.” (Koheleta 12:13, 14; MN) Na te mǎtaˈu faufaa, aore ra te faatura, i to tatou Poiete e paruru ia tatou, e mea maitai to tatou utuafare atoa, i te titauraa i te hoê huru oraraa atâta o te nehenehe e hopoi mai i te peapea e te oto eita e nehenehe e parau i nia ia tatou e te feia ta tatou e here ra. Mea viivii ore te mǎtaˈu faufaa i te Atua e o te reira te haamataraa o te paari e te ite. (Salamo 19:9; Maseli 1:7) Mai te peu e e ite hohonu to tatou tei niuhia i nia i te Parau faauruahia a te Atua e e faaohipa tatou i ta ˈna mau aˈoraa i roto i te mau mea atoa, te amo ra ïa tatou i ta tatou “hopoia taatoa” i mua i te Atua. Aita e parauhia ra e e hamani tatou i te hoê tabula o te mau hopoia. Aita, te titauhia ra tatou ia imi i te aratairaa i roto i te mau Papai no te faaafaro i te mau fifi o te oraraa e ia rave noa i te mau mea mai ta te Atua e hinaaro.
16. No nia i te haavaraa, eaha ta Iehova e rave?
16 Ia taa ia tatou e aita hoê aˈe mea e moe i te aro o to tatou Poiete Rahi. (Maseli 15:3) E “hopoi” oia “i te mau parau atoa i te haavaraa.” Oia, e haava te Teitei i te mau mea atoa, tae noa ˈtu i te mau mea huna i te mata taata nei. E nehenehe te iteraa i taua mau mea ra e turai ia tatou ia haapao i te mau faaueraa a te Atua. Te mea râ e turai rahi ia tatou, o to tatou ïa here no to tatou Metua i te raˈi, no reira te aposetolo Ioane i papai ai e: “Teie hoi te here i te Atua, ia haapao tatou i ta ˈna ra mau faaueraa; e ere hoi ta ˈna mau faaueraa i te mea teimaha.” (Ioane 1, 5:3, MN) E i te mea e ua haamauhia te mau faaueraa a te Atua no to tatou maitai mure ore, papu maitai ïa e mea tano e mea paari mau â ia haapao tatou i te reira. E ere te reira i te mea teimaha no te feia e here ra i te Poiete Rahi. E hinaaro ratou e amo i ta ratou hopoia i mua ia ˈna.
A amo i ta outou hopoia taatoa
17. Eaha ta tatou e rave ia hinaaro mau tatou e amo i ta tatou hopoia taatoa i mua i te Atua?
17 Mai te peu e mea paari tatou e te hinaaro mau ra tatou e amo i ta tatou hopoia i mua i te Atua, taa ê noa ˈtu te haapaoraa i ta ˈna mau faaueraa, e mǎtaˈu tatou ma te faatura i te haapeapea ia ˈna. Inaha, “o te matamua o te paari ra, oia te mǎtaˈu ia Iehova,” e e “ite rahi” to te feia e haapao ra i ta ˈna mau faaueraa. (Salamo 111:10; Maseli 1:7) No reira, e ohipa anaˈe ma te paari e e auraro anaˈe ia Iehova i roto i te mau mea atoa. Mea faufaa roa iho â te reira i teie nei, no te mea te vai mai nei te Arii ra o Iesu Mesia, e te fatata maira te mahana e haava ˈi oia ei Haava maitihia a te Atua.—Mataio 24:3; 25:31, 32.
18. Eaha te faahopearaa no tatou ia amo tatou i ta tatou hopoia taatoa i mua i te Atua ra o Iehova?
18 Te hiˈopoahia ra tatou taitahi e te Atua i teie nei. Mea au anei na tatou te mau mea pae varua, aore ra ua vaiihohia anei te mau ohiparaa a teie nei ao ia faaino i to tatou mau taairaa e te Atua? (Korinetia 1, 2:10-16; Ioane 1, 2:15-17) Mea apî anei aore ra e ruhiruhia tatou, e rave tatou i tei maraa ia tatou no te faaoaoa i to tatou Poiete Rahi. Ia auraro tatou ia Iehova e ia haapao tatou i ta ˈna mau faaueraa, e haapae ïa tatou i te mau mea faufaa ore a te ao tahito e mou nei. E nehenehe ïa tatou e tiaturi e ora e a muri noa ˈtu i roto i te faanahoraa o te mau mea apî i tǎpǔhia e te Atua. (Petero 2, 3:13) Auê ïa haamaitairaa rahi no te feia atoa e amo ra i ta ratou hopoia taatoa i mua i te Atua!
Nafea outou ia pahono?
◻ No te aha outou e parau ai e e ere te mau mea atoa i te mea faufaa ore?
◻ No te aha e tia ˈi i te hoê Kerisetiano apî ia feruri i roto i te pure i ta ˈna taviniraa moˈa?
◻ Teihea mau buka aita e faufaa ia “rahi te imi”?
◻ Eaha “te hopoia taatoa a te taata”?
[Hohoˈa i te api 20]
E ere te mau mea atoa i te mea faufaa ore no te feia e tavini ra ia Iehova
[Hohoˈa i te api 23]
Taa ê atu i te mau buka e rave rahi a teie nei ao, mea tamǎrû e mea faufaa te Parau a te Atua