VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w87 1/5 api 26-31
  • Ia faaroo na tatou ia Iehova te piri maira hoi te hopea

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Ia faaroo na tatou ia Iehova te piri maira hoi te hopea
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1987
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • No te aha te mau tutavaraa a te taata e ore ai e nehenehe e manuïa
  • Mea faufaa roa ˈtu â ia faaroo i to tatou nei tau
  • Ia pii ratou e “Hau e aita e ino ore!”
  • Ma te tiaturi e e ora ˈtu tatou
  • ‘E horo’ anaˈe ia Iehova ra
  • A vaiiho i “te hau a te Atua” ia paruru i to outou mafatu
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1991
  • Nohea mai te hau mau?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
  • Te hau a te Atua no te feia e haapiihia ra e Iehova
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1987
  • E nehenehe outou e fanaˈo rahi atu â i te hau a te Atua
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1987
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1987
w87 1/5 api 26-31

Ia faaroo na tatou ia Iehova te piri maira hoi te hopea

“E ao to te taata e faaroo mai ia ˈu ra (...). Ua itea hoi au ia ˈna ra, ua ite ïa oia i te ora.” — MASELI 8:34, 35.

1, 2. a) Noa ˈtu â ïa e i roto i te roaraa o te aamu taata nei aita te ao nei i ite i te hau, eaha ta vetahi mau taata e parau ra no nia i to tatou nei tau? b) No te aha te taata e ore ai e nehenehe e haamau i te hau mau?

NOA ˈTU â ïa e i roto i te roaraa o te Tuatapaparaa, i teie nei iho â ra senekele e XX, aita te ao nei i ite i te hau, te parau nei vetahi mau taata e te rave nei te mau nunaa i te tahi mau faanahoraa no te faatitiaifaro i to ratou mau fifi. Te faaite atoa ra ratou e te faaineine nei te mau faatere o te ao nei i te tahi mau apooraa rarahi no te faahiti i te parau no nia i te hau e te tarima nei ratou i te mau huru parau faaau atoa. Aita anei te mau Hau amui i faariro i te matahiti 1986 ei “Matahiti rahi no te hau”? Te tiaturi ra hoi ratou e i taua taime ra e rave ïa te mau nunaa i te hoê tutavaraa hau atu â no te faatupu i te hau o te riro hoi i te fatata roa i te horoa mai i ta ˈna hotu.

2 Teie râ, e nehenehe anei e parau e ua hopoi mai taua mau ravea ra i tera aore ra tera taime o te Tuatapaparaa, i te hoê hau o te vai maoro atu? Mai te peu e nehenehe ta te taata, ua faatupu ê na ïa o ˈna i te hau mea maoro i teie nei. Oia mau, ua iteahia ïa te hau i nia i te fenua hou to ˈna nunaa e taeahia ˈi i te faito e pae miria taata tei parare i roto hau atu i te 160 mau nunaa, e o te auraro ra hoi e rave rahi mau manaˈo politita, i te pae no te faanavairaa faufaa e te pae faaroo. Aita râ te hau i iteahia aˈenei i nia i te fenua nei, e eita roa ˈtu te mau ravea a te mau tia mana o te ao nei e nehenehe e faatupu i te reira. No te aha hoi? I te mea hoi e, te farerei nei te huitaata nei e rave rahi mau fifi faufaa roa, e ore ai oia iho e nehenehe e arai i taua mau fifi ra. Mai ta te Ieremia 10:23 e faataa ra i te na ôraa e “e ere hoi tei taua taata e haere ra i te haapao i to ˈna taahiraa”.

No te aha te mau tutavaraa a te taata e ore ai e nehenehe e manuïa

3. No tei hea ˈtu â tumu te mau taata e te mau nunaa e ore ai e nehenehe e hopoi mai i te hau mau?

3 Te tahi atu tumu te mau tutavaraa a te taata e a te mau nunaa e ore ai e nehenehe e faatupu i te hau mau, ua faaitehia ïa i roto i te Bibilia, i roto i te Ioane 1, 5:19, i te na ôraa e: “Te vai noa nei to te ao atoa i raro aˈe i taua varua ino ra.” Te faaite ra te Apokalupo 12:9 e taua “varua ino ra”, o “tei parauhia o te Diabolo ra e o Satani hoi, o tei haavare i to te ao atoa nei”. I roto i te Korinetia 2, 4:4, te parauhia ra o ˈna te “atua o teie nei ao”. No reira, te faatereraa a teie amuiraa politita atoa, amuiraa i te pae no te faanavairaa faufaa e i te pae faaroo, oia hoi te tumu o te mau ino e rave rahi, e ere ïa na te Atua te reira, na Satani râ e faatupu ra. No reira i roto i te Korinetia 1, 2:8, te parauhia ra no nia i te paari no ô mai i te Atua ra e: “O te ore roa i itea o te hui tavana o teie ao ra.” — Luka 4:5, 6.

4. Eaha te ohipa i tupu a ore faahou ai to tatou na metua matamua e faaroo ia Iehova?

4 Ia ˈna i patoi atu i te Atua, ua faaitoito aˈera o Satani i to tatou na metua matamua ia faaroo mai ia ˈna, eiaha râ raua ia faaroo atu ia Iehova. No reira, ua faaea aˈera Adamu raua o Eva i te faaroo i te Atua e ua tuu aˈera hoi raua i te huitaata nei i roto e ono tausani matahiti peapea. Mai ta te Bibilia e faaite maramarama maira, ua rave aˈera o Satani e ia tiaturi te mau taata e e tia mau â ia ratou ia ore ia faaroo i to ratou Poiete (Genese 3:15). I roto i to ˈna paari, ua vaiiho aˈera Iehova i te mau taata ia pee noa ratou i to ratou haerea tei atea roa i te aratairaa a te Atua, e ua tupu mai te reira te huru e tae roa mai i to tatou nei tau. Ua faaite te aamu o te ao nei ma te papu maitai e aita roa ˈtu te faatereraa taata i manuïa. — Deuteronomi 32:5; Koheleta 8:9.

5. Noa ˈtu â ïa e eita e nehenehe e haamau i te hau maoti te mau tutavaraa a te taata, eaha ïa te mau ati e vai noa mai?

5 Taa ê atu i te reira, no te mea hoi e aita raua i faaroo faahou ia Iehova te Tumu o te ora e te vai-tia-mau-raa, ua riro maira o Adamu raua o Eva ei mau taata tia ore e ua roohia aˈera hoi raua i te pohe. No reira ua fanauhia maira ïa to raua huaai atoa i roto i te huru taata tia ore. Ua riro maira te maˈi, te ruhiruhia e te pohe ei tuhaa na te huitaata nei (Roma 5:12). No reira, noa ˈtu â ïa e eita te huitaata nei e manuïa i te faatupu i te hau, eita roa ˈtu ta ratou e nehenehe e faaore roa i te huru taata tia ore o te mau tupuna. Te roo-noa-hia nei hoi tatou i te maˈi, te ruhiruhia e te pohe. I te mea hoi e o Satani te tumu no taua mau ohipa ra, o Iesu i parau ai no ˈna e: “E taparahi taata o ˈna mai te matamua mai â, aore o ˈna i haapao i te parau mau.” (Ioane 8:44). Parau mau, ia feruri tatou i te mau miria taata tei ora na i mutaa ihora, eita tatou e nehenehe e manaˈo e aita o Satani i taparahi mai te peu e e tia ia parauhia.

6. O vai ma teie e faaino nei i te hau, e eaha te ohipa e roohia i nia ia ratou?

6 Ua turai atoa o Satani i te tahi atu mau varua ia amui mai ia ˈna i roto i ta ˈna patoiraa, e ua patoi atura hoi taua mau varua i te faaroo, ia parau mai te Atua ia ratou. Na Satani atura ïa, ta ˈna mau demoni e te mau taata patoi i faatupu te ao ta tatou e ite nei i teie mahana. E tia mau iho â ratou ia faaore-roa-hia; i reira ïa e ore ai na matahiti ino mau e ono tausani matahiti tei orahia na ma te ore e auraro i te Poiete. Te parau ra te Roma 16:20 e “E teie nei, na te Atua hau e haaparuparu ia Satani i raro aˈe i to outou avae eita e mahia”, e tae noa ˈtu i ta ˈna mau demoni e te taatoaraa o te mau taata o te patoi nei i te faaroo ia parau mai te Atua ra. — Mataio 25:41.

Mea faufaa roa ˈtu â ia faaroo i to tatou nei tau

7. No te aha ua tae i te taime no te tataipiti i ta tatou mau tutavaraa i roto i te taviniraa a Iehova?

7 Ua fatata roa te tuhaa hopea o te mau “mahana hopea” i te hope (Timoteo 2, 3:1-5). No reira, mea faufaa roa ˈtu â ïa ia faaroo ia parau mai Iehova ia tatou. Na reira, e tia atoa to tatou hinaaro e rave i te tahi mau faatusiaraa no te tavini ia ˈna ia rahi atu â. No te aha hoi tatou e tataipiti ai i ta tatou mau tutavaraa? No te mea ua ite Satani e e “maa taime poto to ˈna e toe nei”. (Apokalupo 12:12.) No reira, e mea papu maitai ïa e e faahaere atu â oia i ta ˈna mau tutavaraa i mua no te haaviivii e no te haamou roa.

8. a) No te aha te mau enemi o te ohipa pororaa e ore ai e nehenehe e faaore roa i te reira? b) Eaha te tia ia tatou ia rave ia tamau noâ Iehova i te turu mai ia tatou?

8 Te hinaaro taa ê atoa nei o Satani ia faaea roa te mau Ite no Iehova i te faaite i te parau apî maitai no nia i te Basileia. Teie râ, eita ta ˈna e nehenehe e tapea ia ratou, no te mea ua tǎpǔ mai Iehova i to ˈna nunaa e: “Te mauhaa ra na oe i hamanihia ˈi ra e ore ïa e tupu.” (Isaia 54:17). Te feia e patoi atu i to ˈna mau tavini e riro ïa ratou “ei feia tamaˈi atu i te Atua”. (Ohipa 5:38, 39.) No reira, ma te turu-puai-hia e te varua o Iehova, e Iesu Mesia e tae noa ˈtu e te mau nuu melahi, te haere noa ˈtura ïa te pororaa i te Basileia i te mau matahiti atoa, i te rahiraa. No te tapea mai i te turu a Iehova, te haapao nei ta ˈna mau tavini i te auraro i te aˈoraa i faaitehia i roto i te Iakobo 4:7, 8 e na ô ra e: “E tena na, e auraro atu outou i te Atua, e patoi atu i te Diabolo e na ˈna e maue ê atu. E haafatata ˈtu i te Atua, e na ˈna e haafatata mai ia outou na.”

9. No te aha e ore roa ˈi e tia ia tatou ia haafaufaa ore ia Satani?

9 Eiaha na tatou e haafaufaa ore i te mana o Satani no te haavare e no te faatupu i te ino. Te horoa mai nei te Parau a te Atua i teie nei faaararaa: “E haapao maitai, e faaitoito, te hahaere nei hoi to outou enemi o te Diabolo mai te liona uuru ra i te imiraa i te taata e pau ia ˈna ra. O te patoi atu ïa ma te faaroo turori ore hoi outou.” (Petero 1, 5:8, 9). Mai te peu e ua ite outou e te hahaere ra te hoê liona uuru ra na roto i te vahi o ta outou e faaea ra, e rave iho â ïa outou i te tahi mau faanahoraa no te paruru mai ia outou, outou e to outou fetii. I te mea hoi o Satani teie e parauhia ra, e tia ïa ia tatou ia faarahi atu â i to tatou ara-maite-raa, no te mea e nehenehe ta ˈna e haamou roa ia tatou e a muri noa ˈtu. Tera râ, eita te rahiraa o te taata e nehenehe e paruru ia ratou i mua ia ˈna, inaha, aita hoi ratou e farii nei e te vai mau ra oia. Oia mau, ua maiti ratou i te ore e faaroo i te Parau a Iehova. Eaha ihora ïa te mau faahopearaa o taua maitiraa na ratou ra? “O ta te taata e ueue ra, ta te Galatia hoi 6:7 e parau ra, o ta ˈna â ïa e ooti mai.”

Ia pii ratou e “Hau e aita e ino ore!”

10, 11. a) Noa ˈtu eaha te re e noaa mai i te mau nunaa i roto i te haamauraa i te hau, eiaha roa ia moehia ia tatou i te aha? b) Eaha ta te Parau tohu a te Atua e parau ra no nia i te mau tutavaraa e haamau i te hau ta te mau nunaa i tamata i to tatou nei tau? c) E hia maororaa taua hau a te mau nunaa ra?

10 Eiaha na tatou e vaiiho e ia haavarehia mai tatou e te tahi upootiaraa a te mau nunaa no te haamau i te hau. Eiaha ia moehia ia tatou e eita roa ˈtu Iehova e faaohipa i te hoê noa ˈˈe o taua mau faanahonahoraa o te ao nei. Hoê anaˈe iho ravea ta te Atua i faaineine no te haamau i te hau mau: to ˈna Basileia i raro aˈe i te aratairaa a te Mesia. No reira, noa ˈtu eaha te re e noaa mai i te mau nunaa no te haamau i te hau, e upootiaraa poto roa ïa te reira. Eita roa ˈtu hoê noa ˈˈe mea e taui. E vai noa mai te ohipa taparahi taata, te haaviraa uˈana, te tamaˈi, te oˈe, te veve, te topa-roa-raa te fetii, te mau ohipa tia ore i te pae taatiraa o te tino, te maˈi, te pohe, e tae noa ˈtu o Satani e ta ˈna mau demoni, ia ore o Iehova e faaore roa ia ratou. “Ia ore Iehova i patu i te fare ra, e ohipa faufaa ore ta te feia i patu.” — Salamo 127:1.

11 Parau mau, ua tohu mai te Bibilia e i to tatou nei tau e horoa te mau nunaa i te hoê tutavaraa rahi no te haamau i te hau. Teie hoi ta ˈna e parau ra: “Ua ite papu hoi outou iho e te haere maira taua mahana o te Fatu ra mai te haerea mai o te eiâ i te po ra. E parau hoi te taata e E hau e aita e ino e i reira ratou e roohia-noa-hia mai ai i te pohe oioi mai te vahine hapu e roohia i te mauiui ra e e ore roa ratou e ora.” (Tesalonia 1, 5:2, 3). Taua pii ra, “Hau e aita e ino”, e ere ïa te auraa e ore roa te ino i roto i teie nei ao. Mai ta te Timoteo 2, 3:13 i faaite mai “e te mau taata iino e te feia haavare ra e tupu â to ratou ino e e rahi atu”. E riro noa te parau mau mai ta te hoê tia o te hoê faanahonahoraa e haapao i te maitairaa o te natura, e parau ra: “Te fifi tumu o to tatou nei totaiete, i te mea ïa e eita roa ˈtu oia e nehenehe e faaterehia.”

12. Eaha ta te mau tavini o Iehova i ite no nia i te auraa mau o te pii ra “Hau e aita e ino!”?

12 Ia tuuhia te pii ra “Hau e aita e ino” i roto i te hoê tau fatata, e rave rahi ïa mau taata i roto i teie nei ao o te topa i roto i te mau tiaturiraa faufaa ore. Teie râ, e ere mai te reira te huru no te mau Ite no Iehova, no te mea e faaroo ratou ia parau mai te Atua. No reira, maoti ta ˈna Parau, ua ite ratou e eita roa ˈtu taua faaiteraa ra e hopoi mai i te hau e te ino ore mau. Eita, e riro râ te reira ei tapao hopea e faaite mai e “i reira ratou ra e roo-noa-hia mai ai e te pohe oioi” e te “ati rahi” ta Iesu i tohu mai no to tatou nei tau teie e fatata roa mai nei. Teie hoi ta ˈna i parau: “E ati rahi hoi tei te reira tau aita ïa ati mai te matamehai mai o teie nei ao e tae roa ˈˈenei i teie nei mahana, e e ore roa hoi a muri atu.” — Mataio 24:21.

13. Mea nafea to te Bibilia faataaraa mai i te hopea o te faatereraa taata nei?

13 I roto i te “ati rahi”, e haamou-roa-hia te faatereraa taata nei. Inaha, te na ô ra te Salamo 2:2-6 e: “Te tiatia ra te hui arii o te fenua nei i nia, e te amui atoa ra te hui raatira e mârô ia Iehova e ta ˈna i faatahinu ra. Te na ô ra, Tatou e hahae i ta raua tapea e taa ê atu; e faarue ê atu tatou i to raua zugo ra. O tei parahi i nia i te mau raˈi ra te ata mai; e tâhitohitohia ratou e Iehova. Ei reira oia e parau mai ai ia ratou ma te riri, e ehuehu roa aˈera ratou ia ˈna i to ˈna riri rahi. Te na ô maira oia, Ua faatahinu vau i tau arii i nia i tau mouˈa moˈa ra, ia Ziona [i te raˈi ra].” Te na ô râ te Salamo 110:5, 6 e: “Na te Fatu [Iehova] (...) e tairi i te hui arii ia tae i te mahana e riri ai oia ra; e haava oia i ǒ te mau etene ra.” E ore roa te mau opuaraa politita ra, inaha teie ta Isaia 8:9, 10 e parau ra: “Tatua ia outou iho, a horuhoru ai; tatua ia outou iho a horuhoru ai. E feruri maite outou, e e riro ei mea faufaa ore; a parau na i te parau, e e ore ïa e mau; e riro hoi te Atua ia matou nei.”

Ma te tiaturi e e ora ˈtu tatou

14. Na te aha e faaitoito maira ia tatou ia tiaturi e e taata te ora ˈtu i te hopearaa o teie nei ao?

14 Ua papu maitai ia tatou i te reira, inaha, e rave Iehova e ia ite maitai ta ˈna mau tavini i ta ˈna mau faaararaa e ia ohipa ratou ia nehenehe ratou ia ora ˈtu mai roto atu i te “ati rahi” e fatata mai nei. Nafea tatou e nehenehe ai e papu maitai i te reira? Oia hoi, te faaite maira te parau tohu i roto i te Apokalupo 7:9, 14 e e ora ˈtu te hoê “feia rahi roa”, e te reira no te mea te faaroo ra ratou ia Iehova ia parau mai oia e ua haapii-maite-hia ratou i roto i to ˈna mau haerea. No reira ratou e nehenehe ai e rave mai ta te Apokalupo 7:15 e na ô ra e: “E i haamori ai ratou ia ˈna i te rui e te ao.” Te faatupu nei ïa ratou i te hinaaro o te Atua, te fanaˈo nei ratou i ta ˈna haamaitairaa e te fanaˈo atoa nei ratou i ta ˈna paruru, o te riro hoi i te tauturu mai ia ratou no te ora ˈtu i te hopea o teie nei ao. — Ioane 1, 2:15-17.

15. Nafea, ia au i te Ioela, te amuiraa o te mau mea nei e haamou-roa-hia ˈi, e eaha ihora ïa no te mau tavini a te Atua?

15 Te faahiti atoa ra Ioela 3:13-16 i te parau no nia i te vai-ora-raa ˈtu te mau tavini a te Atua ia haamou-roa-hia te amuiraa o teie nei mau mea mai te vine i roto i te neneiraa. Teie hoi ta ˈna e parau ra: “A maoa na i te ooti i roto (...), e ua î te neneiraa, e ua manii te mau vairaa i rapae; ua rahi ta ratou hara. E rave rahi, e rave rahi, i te peho e faataahia ˈi ra: ua fatata hoi te mahana o Iehova i te peho e faataahia ˈi ra. E haapourihia te mahana e te marama, e ore hoi te mau fetia e anaana mai. E uâ mai hoi Iehova i Ziona, (...) e aueue hoi te mau raˈi e te fenua: e riro râ Iehova ei haapûraa no to ˈna ra mau taata.”

16. Eaha ˈtu â vetahi mau parau tohu e faaite maira e e faaherehere aore ra e faaora mai Iehova i to ˈna nunaa i te haamouraa rahi e tupu i nia i te ao nei?

16 Oia atoa, i roto i te Isaia 26:20, 21, te parau maira Iehova no nia i taua tau i mua ra, i te na ôraa e: “Haere mai, e au mau taata e; a tomo i roto i to mau piha ra, a opani mai i to mau uputa ia oe ra; a faatapuni ai ia oe iho e vahi iti aˈe, ia hoê aˈe amoraa mata, e ia pee ê atu taua tahoo nei. Inaha hoi, te haere maira Iehova mai to ˈna ra vahi e faautua i to te fenua nei i ta ratou hara: e na te fenua e faaite mai i te toto i manii i nia iho ia ˈna ra.” No reira o Zephania 2:2, 3 e horoa mai ai i teie nei aˈoraa, i te na ôraa e: “E aore â i tae mai te mahana riri o Iehova i nia ia outou. E imi ia Iehova, e te feia i haehaa i nia i te fenua nei, o tei faatupu i te parau au na ˈna ra; e imi i te parau-tia, e imi i te haehaa: peneiaˈe outou o te faatapunihia ia tae i te mahana e riri ai Iehova ra.”

‘E horo’ anaˈe ia Iehova ra

17. a) Eaha te tia ia tatou ia rave e fanaˈo atu ai tatou i te paruru a Iehova? b) Te rave te mau taata hou i te diluvi ra i te ino, i roto i tei hea auraa?

17 Te faaite ra te Maseli 18:10 e: “Te iˈoa o Iehova ra e pare etaeta ïa. Te horo nei te parau-tia i reira e ua ora ihora.” E outou iho, te ‘horo ra anei outou’ ia Iehova ra? Ia haamanaˈo atoa na outou i ta Iesu i parau no nia i te mau taata e ora na i te tau o Noa. “Te amu ra ratou i te maa e te inu ra, te faaipoipo ra e te horoa ra ia faaipoipohia, e tae roa ˈˈera i te mahana i tomo ai Noa i roto i te pahi; aore roa i ite, e roohia noa ihora ratou i te diluvi, pau roa ˈtura ratou.” (Mataio 24:38, 39). Te rave ra te mau taata i te ino, inaha, te rave ra ratou i te mau huru ohipa atoa, aita râ ratou i faaroo i te Atua ia parau mai oia ia ratou na roto i te arai o to ˈna tia oia hoi ia Noa, tei riro “ei aˈo i te parau-tia ra”. (Petero 2, 2:5.) I te mea hoi e aita roa ˈtu ratou i faaroo atu, ia tupu te diluvi, ‘pau roa ˈˈera ïa ratou paatoa.’

18. No te aha i te mea e “huru maitai” to ratou aita te reira i faaora i te mau taata i haamouhia e te diluvi ra?

18 E rave rahi feia tei pohe i roto i taua diluvi ra tei faariro paha ia ratou ei mau taata “haerea tia”, tei ore roa ˈtu i faaô atu ia ratou i roto i te mau haaviraa uˈana a te totaiete o taua tau ra. Tera râ, i te mea hoi e e haerea maitai to ratou aita roa ˈtu te reira i faaora noa ˈˈe ia ratou. Aita roa ˈtu ratou i tâuˈa, e ua tapo ratou i to ratou mata i nia i te ino e ravehia ra. Te mea ino roa ˈtu â, aita ratou i ‘horo’ ia Iehova ra; aita ratou i faaroo a parau mai ai te tia o te Atua ia ratou. Aita ˈtura ïa ratou i rave i te tia ia ratou ia rave ia ora mai ratou. Te feia râ i faaroo, ua ora mai ïa ratou.

19. Eaha te haamaitairaa faahiahia e noaa i te mau tavini o Iehova mai teie atu nei, e no te aha?

19 I teie nei mahana, te parau ra te Atua i te parau no te hau i te feia e faaroo ia ˈna. Eaha ïa te mau haamaitairaa ta ratou e huti mai? Te na ô ra te Isaia 54:13 e: “E te mau tamarii atoa na oe ra, e haapiihia ïa e Iehova. E hau rahi to te mau tamarii na oe ra.” Oia mau, “e haamaitai mai Iehova i to ˈna taata i te tuuraa mai te hau ra”. (Salamo 29:11.) No reira, noa ˈtu â ïa e te ora nei ratou i roto i te hoê ao ino, te ite nei te mau Ite no Iehova i te hoê hau mau e eita roa ˈtu hoê noa ˈˈe mea e nehenehe e ehuehu ia ratou. Te itehia nei i rotopu ia ratou i te hoê autaeaeraa rahi tei î i te aroha, ta te mau tia o te ao nei, ta to ratou mau nunaa e ta ratou mau haapaoraa e ore e nehenehe e faatupu. No te aha hoi te reira? No te mea aita ratou e faaroo mau ra ia parau mai te Atua ia ratou. Aita hoi ratou e rave ra mai ta ˈna e parau maira. Area te mau Ite no Iehova ra, te faaroo nei ratou i te Atua. Te haafaufaa nei ratou i te parau a te Koheleta 12:13 e na ô ra e: “O te Atua te mǎtaˈu atu, e haapao hoi i ta ˈna parau; o ta te taata atoa ïa e ati noa ˈˈe.”

20. Eaha te tia i te taata taitahi ia rave no te ora ˈtu e no te tomo atu i roto i te ao apî i tǎpǔhia mai e te Atua?

20 Tera ta te mau taata atoa — oia mau, ta te feia atoa e hinaaro e ora i roto i te ao apî i tǎpǔhia mai e te Atua — e tia ia rave. E tia i te taatoaraa ia ‘horo’ ia Iehova ra eiaha e haamarirau. Oia mau, e tia ratou ia arataihia e te paari no ǒ mai i te Atua ra, e inaha, te parau mai nei hoi taua paari ra e: “E faaroo mai ia ˈu, e te mau tamarii e; e ao hoi to te feia e haapao mai i tau nei parau. E faaroo mai i teie aˈo ia paari, eiaha roa e ohipa ê i te reira. E ao to te taata e faaroo mai ia ˈu ra (...). Ua itea hoi au ia ˈna ra, ua ite ïa oia i te ora.” — Maseli 8:32-35.

Nafea outou ia pahono mai?

◻ No te aha te mau tutavaraa a te taata e ore ai e nehenehe e hopoi mai i te hau?

◻ No te aha e mea faufaa roa ˈtu â ia faaroo tatou ia Iehova i to tatou nei tau?

◻ Eaha mau na te auraa te pii ra “Hau e aita e ino” e piihia i te mau tau i mua nei?

◻ Eaha te tia ia tatou ia rave mai te peu e hinaaro tatou e ora ˈtu e e tomo atu i roto i te amuiraa apî o te mau mea i tǎpǔhia mai e te Atua?

[Hohoˈa i te api 28]

Mai te hoê liona e uuru, te haˈa nei o Satani no te haaviivii e no te haamou roa.

[Hohoˈa i te api 29]

Ia haamouhia te amuiraa o te mau mea nei mai te vine i roto i te neneiraa, “e riro o Iehova ei haapûraa no to ˈna mau taata”.

    Papai reo Tahiti (1985-2025)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono