No te aha te mau Ite no Iehova e vai ara noa ˈi
“E ara, aore hoi outou i ite i te hora e tae mai ai to outou Fatu.”—MATAIO 24:42.
1. E tano te aˈoraa “e ara” no vai?
TE FAATAEHIA ra teie aˈoraa a te Bibilia i te mau tavini atoa a te Atua—te feia apî e te feia paari, tei pûpû-apî-hia aore ra mea maoro i roto i te taviniraa: “E ara”! (Mataio 24:42) No te aha e mea faufaa te reira?
2, 3. (a) Eaha te tapao ta Iesu i faataa papu mai, e eaha ta te tupuraa o te parau tohu i faaite? (b) Eaha te huru tupuraa e faahitihia ra i roto i te Mataio 24:42 o te tamata ra i te haavare ore o to tatou faaroo, e mea nafea?
2 I te pae hopea o ta ˈna taviniraa i nia i te fenua, ua tohu o Iesu i te tapao o to ˈna vairaa mai itea-ore-hia i roto i te Basileia. (Mataio, mau pene 24 e 25) Ua faataa papu mai oia i taua tau ra o to ˈna vairaa mai ei arii—e te faaite ra te mau ohipa e faatupu ra i te parau tohu e ua faateronohia oia ei Arii i nia i te raˈi i te matahiti 1914 ra. Ua faahiti atoa oia i te hoê huru tupuraa o te tamata i te haavare ore o to tatou faaroo i reira. Ua taaihia e te tau e ohipa ˈi oia ei Mauhaa no te haamou i teie nei faanahoraa ino i te ati rahi o ta Iesu i parau e: “Area te reira mahana e te reira hora, e ore roa te hoê e ite, e ore hoi te mau melahi o te raˈi; maori râ o tau Metua anaˈe ra.” Maoti teie manaˈo i roto i to ˈna feruriraa, ua parau oia e: “E teie nei, e ara, aore hoi outou i ite i te hora e tae mai ai to outou Fatu.”—Mataio 24:36, 42.
3 I te mea e aita tatou i ite i te mahana e te hora i reira te ati rahi e haamata ˈi, e titau te reira e, mai te peu e te parau ra tatou e e kerisetiano tatou, ia ora ïa tatou ei mau kerisetiano mau i te mau mahana atoa. E farii mai anei te Fatu i ta outou huru faaohiparaa i to outou oraraa ia tae mai te ati rahi? Aore ra mai te peu e e pohe outou na mua ˈˈe, e haamanaˈo mai anei oia ia outou mai te hoê taata o tei tavini ia Iehova ma te taiva ore e tae roa i te hopea o to outou nei oraraa?—Mataio 24:13; Apokalupo 2:10.
Ua tutava te mau pǐpǐ matamua i te vai ara noa
4. Eaha ta tatou e haapii na roto i te hiˈoraa o Iesu i te vai-ara-raa i te pae varua?
4 Ua horoa mai o Iesu Mesia iho i te hiˈoraa maitai roa ˈˈe o te vai-ara-raa i te pae varua. Ua pure oia i to ˈna Metua ma te pinepine e te aau putapû. (Luka 6:12; 22:42-44) Ia ˈna i faaruru i te mau tamataraa, ua turui puai oia i nia i te aratairaa e vai ra i roto i te mau Papai. (Mataio 4:3-10; 26:52-54) Aita o ˈna i vaiiho e ia haafariu-ê-hia oia i te ohipa ta Iehova i horoa mai na ˈna. (Luka 4:40-44; Ioane 6:15) Mai te reira atoa anei te feia o tei faariro ia ratou ei mau pǐpǐ no Iehova i te vai-ara-raa?
5. (a) No te aha te mau aposetolo a Iesu i fifi ai no te tapea i te aifaitoraa i te pae varua? (b) Eaha te tauturu ta Iesu i horoa i ta ˈna mau aposetolo i muri aˈe i to ˈna tia-faahou-raa?
5 I te tahi mau taime, ua toaruaru atoa te mau aposetolo a Iesu. No to ratou ru rahi e te mau manaˈo hape, ua faaruru ratou i te mea e aita te ohipa o ta ratou i tiaturi i tupu. (Luka 19:11; Ohipa 1:6) Hou ratou i haapii ai i te turui taatoa i nia ia Iehova, ua haafeaa te mau tamataraa taue ia ratou. No reira, i te taime a haruhia ˈi o Iesu, ua horo ta ˈna mau aposetolo. I muri aˈe i taua po ra, e rave rahi taime to Petero, no to ˈna mǎtaˈu, hunaraa e ua matau oia i te Mesia. Aitâ ïa te mau aposetolo i haafaufaa i te aˈoraa a Iesu: “E ara e e pure [tamau].” (Mataio 26:41, 55, 56, 69-75) I muri aˈe i to ˈna tia-faahou-raa, ua faaohipa o Iesu i te mau Papai no te haapuai i to ratou faaroo. (Luka 24:44-48) E mai te mea e e tuu atu vetahi o ratou i te taviniraa o tei horoahia mai na ratou i nia i te piti o te parahiraa, ua haapuai Iesu i te hinaaro e turai ra ia ratou ia tu i nia i te ohipa faufaa roa ˈˈe.—Ioane 21:15-17.
6. Ua faaara Iesu na mua ˈtu i ta ˈna mau pǐpǐ i teihea na marei e piti?
6 Na mua ˈtu, ua faaara Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ e e ere ratou i to teie nei ao. (Ioane 15:19) Ua aˈo atoa ˈtu oia ia ratou ia ore ia faahepo i nia i te tahi e te tahi ia tavini râ ia ratou ei mau taeae. (Mataio 20:25-27; 23:8-12) Ua haapao anei ratou i ta ˈna aˈoraa? Ua tamau anei ratou i te tuu na mua i te ohipa o ta ˈna i horoa mai na ratou?
7, 8. (a) Mea nafea te faatiaraa i ravehia e te mau kerisetiano o te senekele matamua i te faaiteraa e ua haafaufaa ratou i te aˈoraa a Iesu? (b) No te aha e mea faufaa te vai-ara-raa tamau i te pae varua?
7 A ora noa ˈi te mau aposetolo, ua paruru ratou i te amuiraa. Te haapapu ra te aamu e aita te mau kerisetiano matamua i faaô i roto i te mau ohipa politita a te Hau emepera Roma e aita ta ratou e mau upoo faatere teitei. I te tahi aˈe pae, ua riro ratou ei feia poro itoito i te Basileia o te Atua. I te hopea o te senekele matamua, ua ati ia ratou i te poro na te Hau emepera Roma atoa, ma te faariro i te taata ei pǐpǐ i Asia, Europa, e Afirika Apatoerau.—Kolosa 1:23.
8 Teie râ, e ere no te mea e ua ravehia teie mau ohipa i te pae pororaa, aita ïa e titau-faahou-hia ra ia vai ara noa i te pae varua. Mea atea â te haerea mai o Iesu i tohuhia mai. E a ô ai te amuiraa i roto i te piti o te senekele o to tatou nei tau, ua fa mai te tahi mau huru tupuraa o tei haamǎtaˈu i te huru pae varua o te mau kerisetiano. Mea nafea?
Te feia i faaea i te ara
9, 10. (a) I muri aˈe i te poheraa o te mau aposetolo, eaha te mau tupuraa o tei faaite e e rave rahi mau taata i parau e e kerisetiano ratou o tei ore i vai ara noa? (b) Eaha te mau irava faahitihia i roto i teie paratarapha o tei nehenehe e tauturu i te feia i parau e e kerisetiano ratou ia vai puai noa i te pae varua?
9 Ua haamata vetahi o tei haere mai i roto i te amuiraa i te faaite i to ratou mau tiaturiraa ia au i te haapiiraa philosopho Heleni, ia ohie aˈe te feia o teie nei ao ia farii mai i te mea o ta ratou e poro ra. Ma te haere mǎrû noa, ua riro maira te mau haapiiraa faaroo etene, mai te Toru Tahi e te pohe-ore-raa te nephe, ei tuhaa no te hoê huru kerisetianoraa viivii. Ua aratai te reira i te faarueraa i te tiaturiraa i te Mileniuma. No te aha? Ua faaoti hoi te feia o tei farii i te tiaturiraa i te pohe-ore-raa o te nephe e e fanaˈo-pauroa-hia te mau haamaitairaa o te faatereraa a te Mesia i roto i te ao varua e te nephe o te ora ˈtu i te tino taata. Aita ˈtura ratou i ite faahou i te faufaaraa ia ara i te vairaa mai o te Mesia i roto i te Basileia.—Faaau e te Galatia 5:7-9; Kolosa 2:8; Tesalonia 1, 5:21.
10 Ua faarahihia teie huru tupuraa na roto i te tahi atu mau ohipa. Ua haamata ˈtura vetahi o tei parau e e mau tiaau kerisetiano ratou i te faaohipa i ta ratou mau amuiraa ei ravea no te faateitei ia ratou iho. Ua rave haavarevare aˈera ratou e ia tuuhia to ratou iho manaˈo e ta ratou iho haapiiraa i nia i te hoê â faito e te mau Papai, e tae roa i te na nia ˈtu i te mau Papai. I te taime a noaa mai ai te ravea, ua tia ˈtura teie ekalesia apotata no te tavini i te mau faufaa a te hau politita.—Ohipa 20:30; Petero 2, 2:1, 3.
Te mau faahopearaa o te vai-ara-raa rahi atu â
11, 12. No te aha aita te Reforomatio Porotetani i tapao i te hoˈiraa mai o te haamoriraa mau?
11 I muri aˈe i te mau senekele o te mau peu iino a te Ekalesia katolika roma, ua faateitei aˈera vetahi feia faataui i to ratou reo i te senekele 16 ra. Aita râ te reira i tapao i te hoˈiraa mai o te haamoriraa mau. No te aha?
12 Noa ˈtu e ua tiamâ mai e rave rau mau pǔpǔ Porotetani i te mana o Roma, ua rave atoa mai ratou e rave rahi mau haapiiraa e mau peu tumu a te ohipa apotata—te taa-ê-raa i rotopu i te mau upoo faatere haapaoraa e te feia haere pure, oia atoa te tiaturiraa i te Toru Tahi, te pohe-ore-raa te nephe, e te haamauiuiraa mure ore i muri aˈe i te pohe. E, mai te Ekalesia katolika roma, ua tamau noa ratou i te amui atu i to teie nei ao, ma te taai piri atu e te mau pǔpǔ politita. Ua haapae atu ïa ratou i te mau tiairaa i te haerea mai o te Mesia ei Arii.
13. (a) Na te aha e faaite ra e ua poihere mau vetahi mau taata i te Parau a te Atua? (b) I te senekele 19, eaha te ohipa tei riro ei anaanataeraa taa ê no te tahi feia e parau ra e e kerisetiano ratou? (c) No te aha e rave rahi o tei ite e aita ta ratou mau tiairaa i tupu?
13 Teie râ, ua tohu o Iesu e i muri aˈe i te poheraa o te mau aposetolo, e tamau noa te feia aiˈa mau o te Basileia (o ta ˈna i faaau i te sitona) i te tupu apipiti e te mau kerisetiano haavare (oia hoi, te zizania) e tae roa i te taime auhuneraa. (Mataio 13:29, 30) Eita ta tatou i teie mahana e nehenehe e faataa ma te papu i te feia atoa o ta te Fatu i faariro ei sitona. Tera râ, e mea anaanatae ia tapao e, i te mau senekele 14, 15, e 16, ua itehia te mau taata o tei faaruru i te pohe e te ereraa i te tiamâraa no te huri i te Bibilia na roto i te reo o te huiraatira. Aita noa vetahi i farii i te Bibilia ei Parau na te Atua, ua patoi atoa râ ratou i te Toru Tahi ei haapiiraa e ere no roto i te Bibilia. Ua patoi vetahi i te tiaturiraa i te pohe-ore-raa te nephe e te haamauiuiraa i roto i te po auahi ei mau haapiiraa tuea ore roa e te Parau a te Atua. Oia atoa, i te senekele 19, maoti te tuatapaparaa hohonu atu â i te Parau a te Atua, ua haamata te mau pǔpǔ i te mau Hau amui no Marite, i Helemani, i Beretane, e i Rusia i te faaite i te tiaturiraa e ua fatata roa mai te tau o te hoˈiraa mai o te Mesia. Teie râ, aita te rahiraa o ta ratou mau tiairaa i tupu. No te aha? I te pae rahi, no te mea e ua tiaturi rahi roa ratou i nia i te taata e mea iti râ i nia i te mau Papai.
Mea nafea to ratou vai-ara-raa
14. A faataa na i te huru raveraa no te haapiiraa i te Bibilia i faaohipahia e C. T. Russell e to ˈna mau hoa.
14 I muri aˈe, i te matahiti 1870, ua haamau aˈera o Charles Taze Russell e vetahi o to ˈna mau hoa i te hoê pǔpǔ no te haapiiraa i te Bibilia i Allegheny, Pennsylvania. E ere o ratou te feia matamua o tei taa e rave rahi o te mau parau mau bibilia o ta ratou i farii, tera râ, ia haapii anaˈe ratou, ua haamatau ratou i te hiˈopoa maite i te mau irava atoa no nia i te hoê uiraa.a Ta ratou tapao, e ere ïa te imiraa i te mau irava no te turu i te hoê manaˈo faaoti-ê-na-hia, tera râ, te haapapuraa e ua huti mai ratou i te mau faaotiraa o tei tuea maitai e te mau mea atoa ta te Bibilia e parau ra no nia i tera tumu parau.
15. (a) Eaha ta vetahi taa ê atu i te Taeae Russell i taa? (b) Eaha te mea i faataa ê i te Feia haapii bibilia i te tahi atu?
15 Ua taa i te tahi feia na mua ˈˈe ia ratou e e hoˈi mai te Mesia ma te ite-ore-hia ei varua. Ua ite vetahi e te tumu o te hoˈiraa mai te Mesia, e ere ïa no te ninaraa i te fenua i te auahi e te haapoheraa i te mau taata atoa, tera râ, no te haamaitai i te mau fetii atoa o te fenua. Ua taa atoa i te tahi pae e e tapao te matahiti 1914 i te hopea o te Tau o te mau Etene. Teie râ, no te Feia haapii bibilia i apiti e te Taeae Russell, e hau atu te reira i te tahi manaˈo tuatapaparaa i te pae faaroo. Ua faatia ratou i to ratou oraraa i nia i teie mau parau mau e ua faaite haere ratou na te ao atoa nei i nia i te hoê faito aore i itehia aˈenei i taua tau ra.
16. I te matahiti 1914, no te aha te Taeae Russell i papai e: “Tei roto tatou i te hoê tau tamataraa”?
16 Te titau noa râ ratou i te vai ara noa. No te aha? Ei hiˈoraa, noa ˈtu e ua ite ratou e ua tapaohia te matahiti 1914 e te mau parau tohu bibilia, aita ratou i papu e eaha mau na te ohipa e tupu i taua matahiti ra. Tei mua ïa ratou i te hoê tamataraa. I roto i Te Pare Tiairaa o te 1 no novema 1914 (beretane), ua papai Taeae Russell e: “Ia haamanaˈo tatou e tei roto tatou i te hoê tau tamataraa. . . . Mai te peu e te vai ra te tahi tumu o te aratai i te tahi ia faaatea ê ia ˈna i te Fatu e Ta ˈna Parau mau e ia faaea i te pûpû i te tusia no te Ohipa a te Fatu, e ere ïa na te here i te Atua i roto i te mafatu i faaara i te anaanatae i te Fatu, o te tahi mea ê atu râ; peneiaˈe te tiaturiraa e ua poto te taime; ua pûpû ïa oia ia ˈna no te hoê noa taime.”
17. Mea nafea to A. H. Macmillan, e vetahi mai ia ˈna, i te tapearaa i te aifaitoraa pae varua?
17 Ua faarue vetahi i te taviniraa a Iehova i taua tau ra. Aita râ o A. H. Macmillan i faarue. Tau matahiti i muri iho, ua farii oia ma te huna ore e: “I te tahi mau taime, ua hau atu ta matou mau tiairaa i te tahi taio mahana, i ta te mau Papai i faaite mai.” Na te aha i tauturu ia ˈna ia tapea i te aifaitoraa i te pae varua? Ua taa ia ˈna, mai ta ˈna e parau ra e, “aita anaˈe taua mau tiairaa ra i tupu, aita te reira i faataui i te mau opuaraa a te Atua.” Ua parau atoa oia e: “Ua haapii au e e tia ia tatou ia farii i ta tatou mau hape e ia tamau noa i te imi maite i te Parau a te Atua ia noaa mai te maramarama hau atu â.”b Ma te haehaa, ua vaiiho taua Feia haapii bibilia matamua ra i te Parau a te Atua ia faatitiaifaro i to ratou manaˈo.—Timoteo 2, 3:16, 17.
18. Mea nafea te vai-ara-raa kerisetiano i te hopoi-mǎrû-noa-raa mai i te mau haamaitairaa no nia i te amui-ore-raa i roto i teie nei ao?
18 I roto i te mau matahiti i muri iho, aita to ratou titauraa ia vai ara noa i iti. Ua ite hoi ratou e e ere te mau kerisetiano i to teie nei ao. (Ioane 17:14; Iakobo 4:4) Ia au i te reira, aita ratou i apiti atu e te amuiraa faaroo kerisetiano i te tururaa ˈtu i te Totaiete o te mau Nunaa ei faaiteraa politita o te Basileia o te Atua. Tera râ, i te matahiti 1939 noa to ratou taa-papu-raa i te parau no te tiaraa amui ore kerisetiano.—Hiˈo Te Pare Tiairaa o te 1 no novema 1939 (beretane).
19. Eaha te mau haamaitairaa i te pae no te tiairaa i te amuiraa o tei noaa mai no te mea ua vai ara noa te faanahonahoraa?
19 Aita roa ta ratou e mau upoo faatere, noa ˈtu e ua manaˈo vetahi mau matahiapo maitihia e o te haapiiraa i roto i te amuiraa anaˈe te ohipa e titauhia ra ia ratou. Teie râ, ma te hinaaro mau e pee maite i te mau Papai, ua hiˈopoa faahou te faanahonahoraa i te tuhaa a te mau matahiapo ia au i te mau Papai, e ua na reira faahou ratou na roto i te mau api o Te Pare Tiairaa. Ua ravehia te mau tauiraa i te pae faanahonahoraa ia au i ta te mau Papai e faaite ra.
20-22. Mea nafea te faanahonahoraa taatoa i te aratai-maine-raahia ia rave i te ohipa poro-haere-raa i te Basileia na te ao nei i tohuhia mai?
20 Ua faaoioi te faanahonahoraa atoa no te rave faahope roa i te ohipa ta te Parau a te Atua i faataa mai no to tatou nei tau. (Isaia 61:1, 2) E tia ia porohia te parau apî maitai i roto i teihea faito i to tatou nei tau? Ua parau o Iesu: “E mata na râ te evanelia i te faaite-haere-hia i te mau fenua atoa nei.” (Mareko 13:10) Ia au i te hiˈoraa taata, mea pinepine i te manaˈohia e eita teie ohipa e manuïa.
21 Teie râ, ma te tiaturiraa i te Mesia ei Upoo no te amuiraa, ua haere noa te pǔpǔ o te tavini haapao maitai e te paari i mua. (Mataio 24:45) Ma te haapao maitai e te papu, ua faaite ratou i te nunaa o Iehova i te ohipa e tia ia ravehia. Mai te matahiti 1919 a haere mai ai, ua rahi atu te faufaa i tuuhia i nia i te taviniraa. No te mau taata e rave rahi, e ere i te mea ohie ia haere na te mau fare e ia paraparau i te feia matau-ore-hia. (Ohipa 20:20) Teie râ, ua tauturu te mau tumu parau haapiiraa mai teie, “E ao to tei ore i mǎtaˈu” (i te matahiti 1919) e “Ei itoito to outou” (i te matahiti 1921) i te tahi ia haamata i te ohipa, ma te tiaturi ia Iehova.
22 Ua horoa mai te titauraa, i te matahiti 1922 ra, “a faaite, a faaite, a faaite, i te Arii e ta ˈna basileia” i te itoito hinaarohia no te haafaufaa i teie ohipa mai tei titauhia. Mai te matahiti 1927 mai â, ua tatarahia te mau matahiapo o tei ore i farii i taua hopoia a te mau Papai ra. I taua tau atoa ra, ua tonohia te mau tia ratere a te Taiete, te mau taeae perenina, ei mau faatere no te taviniraa no te pae fenua, ma te horoa i te haapiiraa i te feia poro iho i roto i te taviniraa. Aita te mau taata atoa i nehenehe e riro ei pionie, tera râ, i te mau hopea hebedoma e rave rahi o tei horoa i te mau mahana taatoa i roto i te taviniraa, ma te haamata i te poipoi roa, e faaea rii ai no te amu maa faraoa inai, e a haere faahou ai i roto i te taviniraa e tae atu i te ahiahi roa. E mau taime faufaa roa te reira o te haereraa i mua teotaratia, e e faufaa-rahi-hia tatou na roto i te hiˈopoa-faahou-raa e mea nafea to Iehova aratairaa i to ˈna nunaa. Te tamau noa nei oia i te na reira. Maoti ta ˈna haamaitairaa, e arataihia te ohipa pororaa i te parau apî maitai o te Basileia i haamauhia i te hoê faaotiraa manuïa.
Te vai ara noa ra anei outou?
23. No nia i te here kerisetiano e te faataa-ê-raa mai i teie nei ao, nafea tatou tataitahi ia faaite e te vai ara noa ra tatou?
23 Ma te farii i te aratairaa a Iehova, te tamau noa nei ta ˈna faanahonahoraa i te faaara ia tatou i te mau peu e te mau haerea o te faaite e no roto tatou i teie nei ao, e te atâtaraa e ia mou atoa tatou e te ao nei. (Ioane 1, 2:17) I to tatou aˈe pae, te titau nei tatou tataitahi i te vai ara noa na roto i te fariiraa i te aratairaa a Iehova. Te horoa atoa mai nei Iehova i te haapiiraa no nia i te oraraa e te rave-amui-raa i te ohipa. Ua tauturu ta ˈna faanahonahoraa ia tatou ia taa hau atu â e eaha mau na te here kerisetiano. (Petero 1, 4:7, 8) Te titau ra to tatou vai-ara-raa e ia tutava maite tatou i te faaohipa i ta ˈna mau aˈoraa, noa ˈtu te mau huru tia ore o te taata.
24, 25. I roto i teihea mau tuhaa faufaa roa e tia ˈi ia tatou ia vai ara noa, maoti i teihea tiaturiraa i mua nei?
24 Ma te tamau, ua faahaamanaˈo mai te tavini haapao maitai e te paari ia tatou e: “E tiaturi ia Iehova ma to aau atoa ra; eiaha râ e tiaturi i to oe ihora haapao.” (Maseli 3:5) “Eiaha e tuutuu i te pure.” (Tesalonia 1, 5:17) Ua aˈohia mai tatou ia haapii i te niu i ta tatou mau faaotiraa i nia i te Parau a te Atua, ia vaiiho i ta ˈna parau ia riro ei ‘lamepa i to tatou nei avae, e ei tiarama no to tatou nei eˈa.’ (Salamo 119:105) Ma te here, ua faaitoitohia tatou ia tuu na mua i te pororaa i te parau apî maitai o te Basileia o te Atua i roto i to tatou oraraa, te ohipa o ta Iesu i tohu no to tatou nei tau.—Mataio 24:14.
24 Oia mau, ua vai ara noa te tavini haapao maitai e te paari. Tatou tataitahi, e tia atoa ia tatou ia vai ara noa. Ia na reira tatou, ia taiohia tatou i roto i te feia o te tia ˈtu ma te fariihia i mua i te Tamaiti a te taata ia haere mai oia e faatupu i te haavaraa.—Mataio 24:30; Luka 21:34-36.
[Nota i raro i te api]
a Faith on the March, a A. H. Macmillan, Prentice-Hall, Inc., 1957, mau api 19-22.
b Hiˈo Te Pare Tiairaa o te 15 no atete 1966 (beretane), mau api 504-10.
Haamanaˈoraa
◻ Mai te faaitehia ra i roto i te Mataio 24:42, no te aha e tia ˈi ia vai ara noa tatou?
◻ Mea nafea to Iesu e ta ˈna mau pǐpǐ o te senekele matamua i te vai-ara-noa-raa i te pae varua?
◻ Mai te matahiti 1870 mai â, eaha te mau tupuraa o tei itehia no te mea ua vai ara noa te mau tavini a Iehova?
◻ Eaha te mea e haapapu e te vai ara noa ra tatou tataitahi?
[Hohoˈa i te api 23]
Ua tamau noa Iesu i te rave i te ohipa i faauehia mai e to ˈna Metua. Ua pure atoa oia ma te aau putapû
[Hohoˈa i te api 24]
Charles Taze Russell ei taata paari
[Hohoˈa i te api 25]
Hau atu i te 4 700 000 feia poro i te Basileia o te ohipa ra na te fenua atoa nei