“Te tavini haapao maitai” e to ˈna tino aratai
“O vai hoi te tavini haapao maitai e te paari, ta to ˈna ra fatu i faatavana i to ˈna utuafare ei hopoi atu i ta ratou maa i te hora mau ra?” — MATAIO 24:45.
1. No te aha ua ineine Iehova i te horoa ˈtu i te tahi mana, e ua horoa ˈtu oia i te rahiraa ia vai ra?
E ATUA nahonaho o Iehova. O o ˈna atoa te Pu o te mana tia atoa. Ma te tiaturi e e tapea ta ˈna mau tavini i to ratou haapao maitai, ua ineine oia i te horoa ˈtu na ratou i te tahi mana. Tei ia Iesu Mesia ra, ta ˈna Tamaiti, ta ˈna i horoa i te rahiraa o te mana. Oia mau, “ua tuu hoi [te Atua] i te mau mea atoa nei i raro aˈe i tana avae, e ua haapao hoi ia ˈna ei upoo i nia iho i te mau mea atoa i te ekalesia nei”. — Ephesia 1:22.
2. Mea nafea to Paulo piiraa i te amuiraa kerisetiano, e ua horoa te Mesia i te tahi mana ia vai ra?
2 Te pii nei te aposetolo i te amuiraa kerisetiano “te fare o te Atua ra” e te parau nei oia e ua tuuhia te Tamaiti haapao maitai a Iehova, o Iesu Mesia, i nia roa iho i taua fare ra (Timoteo 1, 3:15; Hebera 3:6). I to ˈna aˈe pae, te horoa nei te Mesia i te tahi mana i te mau melo o te fare o te Atua. Na ta ˈna mau parau ïa i papaihia i roto i te Mataio 24:45-47 e haapapu ra e: “O vai hoi te tavini haapao maitai e te paari, ta to ˈna ra fatu i faatavana i to ˈna utuafare ei hopoi atu i ta ratou maa i te hora mau ra? E ao to te reira tavini, to tei roohia mai e to ˈna ra fatu te na reira ra. Oia mau ta ˈu e parau atu ia outou nei, e faariro oia ia ˈna ei tiaau i te mau taoˈa atoa na ˈna ra.”
Te tiaau no te senekele I
3. O vai teie e faatupu nei i “te tavini haapao maitai e te paari”, e eaha te parau e faaohipahia ra no te haapapu ia ratou tataitahi?
3 Ua ite tatou na roto i to tatou haapii-maite-raa i te mau Papai e, noa ˈtu eaha te tau e tuatapapahia, te faatupu amui nei te mau melo o te fare o te Atua, o tei faatavaihia e te varua, i “te tavini haapao maitai e te paari”, “te tiaau” aore ra “te faatere o te utuafare”. Ia rave tataitahihia ratou, e piihia ïa te mau melo o te fare te mau “tavini” aore ra “te pǔpǔ o ta ˈna mau taata”. — Mataio 24:45; Luka 12:42, Tatararaa a te ao apî, neneiraa beretane e faahororaa no te matahiti 1984, nota i raro i te api.
4. Na mua noa ˈˈe i to ˈna poheraa, eaha te uiraa ta Iesu i faahiti, e ua faaau oia ia ˈna ia vai?
4 Tau avae na mua ˈˈe i to ˈna poheraa, ua horoa Iesu i teie uiraa tei faahitihia i roto i te Luka 12:42: “O vai hoi te tiaau haavare ore e te haapao maitai, i ta te fatu e tuu i nia iho i to ˈna atoa ra mau tavini, ei tuu atu i ta ratou tufaa maa i te tufaraa mau ra?” E, tau mahana na mua ˈˈe i to ˈna poheraa, ua faaau Iesu ia ˈna i te hoê taata, tei fatata roa i te reva no te fenua roa, o tei pii i ta ˈna mau tavini e o tei horoa ia ratou ra i ta ˈna taoˈa. — Mataio 25:14.
5. a) Afea roa to Iesu horoaraa i te tahi atu mau taata ia haapao i ta ˈna taoˈa? b) Eaha te hopoia rahi ta Iesu i horoa i te feia o tei faatupu mai i ta ˈna pǔpǔ faatere amui?
5 Afea roa to Iesu horoaraa i te tahi atu mau taata ia haapao i ta ˈna taoˈa? I muri aˈe ïa i to ˈna faatia-faahou-raahia. Ia au i ta ˈna mau parau tei papaihia i roto i te Mataio 28:19, 20, mau parau ite-maitai-hia e tatou, ua horoa te Mesia, i te taime matamua, i te feia tei riro ei pǔpǔ faatere amui, i te hoê hopoia rahi, oia hoi: te haapiiraa e te faariroraa i te mau taata ei pǐpǐ. Ma te horoa i te faaiteraa ratou tataitahi “e tae noa ˈtu i te hopea o te fenua ra”, e faarahi ïa taua mau taata ra i te aua mitionare ta Iesu i haamata i te ueue i roto i te roaraa o ta ˈna taviniraa i nia i te fenua nei (Ohipa 1:8). E riro mau ratou ei mau ‘vea na te Mesia’. Na roto i to ratou tiaraa “tiaau no te parau moe a te Atua ra”, e faariro ratou i te mau taata ei pǐpǐ e e horoa ratou na ratou i te maa i te pae varua. — Korinetia 2, 5:20; Korinetia 1, 4:1, 2.
Te tino aratai o te fare
6. I te senekele I, eaha ta te pǔpǔ o te tiaau i horoa i raro aˈe i faauruaraa a te Atua?
6 Ia rave amuihia ratou, e faatupu te mau kerisetiano faatavaihia e te varua i te tiaau, aore ra te faatere, a te fatu, na ˈna te hopoia e horoa i te maa i te pae varua i te taime mau ra i te melo tataitahi o te fare o te Atua. Teie râ, i rotopu i te matahiti 41 e 98 o to tatou nei tau, ua faauruahia te tahi mau melo o te pǔpǔ o te tiaau i te senekele I e te Atua, no te papai e 5 tuhaa o te aamu, 21 rata e te buka o te Apokalupo, e te reira no te maitai ïa o to ratou mau taeae. Tei roto i taua mau papairaa i faauruahia mai, te hoê maa i te pae varua maitai roa na te mau tavini, oia hoi i te mau kerisetiano tataitahi tei faatavaihia, melo o te fare o te Atua.
7. Eaha te tumu te Mesia i maiti ai i te hoê pǔpǔ taata haihai no roto i te pǔpǔ o te tavini?
7 Mai te peu e e parau mau e, ia rave-amui-hia ratou, te faatupu nei te taatoaraa o te mau kerisetiano faatavaihia i te fare o te Atua, te vai ra râ e rave rahi mau haapapuraa e faaite ra e ua maiti te Mesia i rotopu i te mau melo o te pǔpǔ o te tavini i te hoê pǔpǔ iti taata no te faatupu i te hoê tino aratai ite-mata-hia. Te faaite nei te aamu o te haamataraa o te amuiraa kerisetiano e ua haamau na aposetolo e 12, tei roto atoa o Matatia, i te niu o te tino aratai o te senekele I. O tei papu-maitai-hia ïa i roto i te Ohipa 1:20-26. Te faaite ra taua irava ra e, i te taime a monohia ˈi o Iuda Isakariota, ua parauhia no “to ˈna toroa [hiˈopoaraa]”, e oia atoa no “teie nei toroa i te aposetolo”.
8. Eaha te hopoia taa ê e vai ra i te tino aratai o te senekele I?
8 Te horoa ra taua “toroa [hiˈopoaraa]” ra i te mau aposetolo i te hopoia no te nomino i te tahi mau taata aravihi i te tahi mau ohipa e no te faanahonaho i te taviniraa. Te ani ra râ te reira hau atu â. E tia atoa ia ratou ia haapii e ia haamaramarama i te tahi mau tuhaa o te haapiiraa. Ia au i te parau tǎpǔ a Iesu i faahitihia i roto i te Ioane 16:13, na te “[v]arua parau mau ra” e aratai i te amuiraa kerisetiano e e faaô mǎrû noa mai ia ratou i roto i te parau mau atoa. I te haamataraa ra, ua mau papu te feia atoa o tei farii i te parau e i muri iho o tei riro mai ei mau kerisetiano bapetizohia e faatavaihia, i “ta te mau aposetolo i haapii ra”. No reira, mai te peu e ua faaauhia e hitu taata no te haapao i te ohipa hinaarohia no te tufaa i te maa, ia nehenehe ïa “te ahuru ma piti ra” e ineine ‘no te pure eiaha e faaea, e no te haapii i te parau’. — Ohipa 2:42; 6:1-6.
9. Mea nafea te numera o te mau melo o te tino aratai no te senekele I i topa ˈi i te 11, e no te aha râ aita i faahoˈi-oioi-hia taua numera ra i te 12?
9 Mai te huru ra e, i te omuaraa, o te mau aposetolo anaˈe a Iesu tei roto i te tino aratai. Tera râ, e tupu noa ra anei mai te reira? I te area matahiti 44 o to tatou nei tau, ua haapohe o Hérode Agrippa I i te aposetolo Iakobo, te taeae o Ioane (Ohipa 12:1, 2). Ia hiˈo-anaˈe-hia, aita i imihia i te tahi atu taata no te mono ia ˈna i nia i te tiaraa aposetolo, mai tei ravehia no Iuda. No te aha ra? No te mea paha e o Iakobo te aposetolo matamua i rotopu i na aposetolo e 12 tei pohe ma te taiva ore. Area, o Iuda, e taata parau-tia ore o tei faarue i to ˈna faaroo e e tia ia monohia oia no te faatano faahou e 12 te numera o te mau ofai matamua o te Iseraela i te pae varua. — Ephesia 2:20; Apokalupo 21:14.
10. Afea ra e nafea ra te tino aratai o te senekele I i te aanoraa mai, e nafea to te Mesia faaohiparaa ia ˈna no te aratai i te fare o te Atua?
10 O te mau aposetolo ïa te mau melo matamua o te tino aratai o te senekele I, te tahi mau taata o tei haere na pihai iho ia Iesu o tei ite i to ˈna pohe e to ˈna tia-faahou-raa (Ohipa 1:21, 22). Teie râ, e taui te mau mea. A mahaere noa ˈi te mau matahiti, ua roaa i te tahi atu mau kerisetiano i te paari i te pae varua e ua nominohia ratou ei matahiapo i roto i te amuiraa no Ierusalema. I te matahiti 49, ua aano mai te tino aratai: e ere noa ïa te mau aposetolo o tei ora noâ tei roto, oia atoa râ te tahi atu pǔpǔ o te mau matahiapo no Ierusalema (Ohipa 15:2). No reira, aita ïa i haamau-papu-hia te faanahoraa o te tino aratai; ma te papu, te aratai nei te Atua i te mau tupuraa no te faatano atu i te huru tupuraa o to ˈna nunaa. Ua faaohipa te Mesia, te Upoo faatere itoito o te amuiraa, i taua tino aratai tei aano, no te faaafaro i te hoê uiraa faufaa i te pae o te haapiiraa: no nia ïa i te parau e, e tia anei i te mau kerisetiano e ere i te ati Iuda ia peritomehia aore ra eita, e ia auraro i te Ture a Mose. Ua papai te tino aratai i te hoê rata ma te faataa i te faaotiraa, e ua haamau oia i te tahi mau ture ia nehenehe taua faaotiraa ra ia faaturahia. — Ohipa 15:23-29.
Te hoê tau i reira te taata faatere e faaafaro ai i te parau
11. Ua mauruuru anei te mau kerisetiano i te aratairaa itoito horoahia e te tino aratai, e eaha teie e haapapu nei e ua haamaitai Iehova i taua faanahonahoraa ra?
11 I te pae tataitahi e i te pae o te mau amuiraa, te mauruuru nei te mau kerisetiano matamua i taua aratairaa papu horoahia e te tino aratai. I muri aˈe i te taioraahia i te rata a te tino aratai, ua oaoa roa te mau melo o te amuiraa no Anetiohia, no Suria, no taua faaitoitoraa ra. A tae noa mai ai taua iho mau aˈoraa i te tahi atu mau amuiraa e a auraro ai ratou i te mau ture i haamanahia, ua “itoito atura (...) [ratou] i te faaroo, tupu atura i te rahiraa, aita e mahana tuua”. (Ohipa 16:5.) I te parau mau, te haamaitai nei te Atua i taua faanahonahoraa ra. — Ohipa 15:30, 31.
12, 13. Eaha te mau ohipa ta Iesu i tohu i roto i te parabole o te mau mina e o te mau taleni?
12 Teie râ, e hiˈopoa anaˈe na tatou i te tahi atu tuhaa o taua uiraa faufaa ra. I roto i ta ˈna parabole no nia i te mau mina, ua faaau Iesu iho ia ˈna i te hoê taata tiaraa teitei o tei haere i te hoê fenua atea ia noaa ia ˈna te toroa arii, e i muri iho ua hoˈi mai oia (Luka 19:11, 12). I muri aˈe i to ˈna faatia-faahou-raahia i te matahiti 33, ua faateiteihia aˈera o Iesu Mesia i te pae atau o te Atua, i reira to ˈna parahiraa tae roa i te taime e tuuhia ˈi to ˈna mau enemi ei taahiraa avae no ˈna. — Ohipa 2:33-35.
13 I roto i te hoê â parabole mai teie te huru, te parabole o te mau taleni, ua parau aˈera o Iesu e, i muri aˈe i te hoê taime roa, ua hoˈi mai te fatu no te faaafaro i te parau e ta ˈna mau tavini. Ua parau aˈera oia i te feia atoa tei faaite i te haapao maitai e: “O oe i haapao maitai i tena na taoˈa iti haihai, e faatiaau atu vau ia oe i nia iho i te mea rahi: e haere oe i roto i te oroa oaoaraa a to fatu.” Area, no te tavini o tei taiva, ua parau aˈera oia e: “E hopoi-ê-hia ïa ta ˈna. E huri atu i taua tavini faufaa ore nei i roto i te pouri i rapae au ra.” — Mataio 25:21-23, 29, 30.
14. Eaha ta Iesu e hinaaro ra i ta ˈna mau tavini faatavaihia e te varua?
14 I muri aˈe i te hoê taime roa — fatata e 19 senekele — ua horoahia te mana arii i te Mesia i te matahiti 1914, i te hopea o “to te Etene anotau”. (Luka 21:24.) I muri noa iho, ua “hoˈi maira” oia e ua “faaau maira i te parau” e ta ˈna mau tavini, te mau kerisetiano faatavaihia e te varua (Mataio 25:19). Eaha ïa ta ˈna e hinaaro ra ia ratou tataitahi e ia amui-anaˈe-hia ratou paatoa? Mai te senekele I mai â, aita te mau titauraa a te tiaau i taui. Ua horoa te Mesia i te taleni i te tahi mau taata, ‘ia au i ta ratou e nehenehe e rave’. Te tiai nei ïa oia i te mau faahopearaa tano maitai (Mataio 25:15). E nehenehe ïa e faatano i nia ia ratou te ture i faahitihia i roto i te Korinetia 1, 4:2, e na ô ra e: “E titauhia hoi te tiaau nei, ei taata haapao mau.” Te aˈoraa e faarahi i te mau taleni, oia hoi te amoraa ïa ma te haapao maitai i te tiaraa vea no te Atua, te faariroraa i te mau taata ei pǐpǐ e te horoaraa na ratou i te mau parau mau i te pae varua. — Korinetia 2, 5:20.
Te “tavini” e to ˈna Tino aratai i te tau hopea e piri maira
15. a) Eaha ta te Mesia e tiai ra no ǒ mai i ta ˈna pǔpǔ faatere amui? b) Eaha te haapapuraa e te tiai nei te Mesia i te reira no ǒ mai i te pǔpǔ o te tavini hou oia e hoˈi mai ai no te hiˈopoa i te fare o te Atua?
15 Te tiai nei Iesu e, ia rave-amui-hia ratou, e riro mai te mau kerisetiano faatavaihia mai te hoê tiaau haapao maitai o te horoa i te pǔpǔ o ta ˈna mau taata “ta ratou tufaa maa i te tufaraa mau ra”. (Luka 12:42.) Ia au i te Luka 12:43, ua faahiti aˈera te Mesia e: “E ao to te reira tavini, to tei roohia mai e to ˈna ra fatu te na reira ra.” Te faaite nei taua mau parau ra e ua horoa te mau tavini a te Mesia tei faatavaihia e te varua i te maa i te pae varua i te mau melo o te amuiraa kerisetiano, te fare a te Atua, te tahi tau taime hou te Mesia i hoˈi mai ai no te faaafaro i te parau e o ratou. O vai ta Iesu i ite o te na reira ra, a hoˈi mai ai oia e to ˈna tiaraa arii i te matahiti 1914 e a hiˈopoa ˈi oia i te fare o te Atua i te matahiti 1918? — Malaki 3:1-4; Luka 19:12; Petero 1, 4:17.
16. I to te Mesia taeraa mai no te hiˈopoa i te fare o te Atua i te matahiti 1918, no te aha aita oia i ite i te mau Ekalesia o te amuiraa faaroo kerisetiano i te horoaraa i te maa i te pae varua i te taime mau ra?
16 A tae mai ai te hopea o te tau roa to Iesu tiairaa i te pae atau o Iehova, ua ite-iti-mǎrû-noa-hia o vai teie e tufaa nei i te maa i te pae varua i te mau tavini o te Mesia, na mua ˈˈe i te matahiti 1914. E manaˈo anei outou e o te mau Ekalesia o te amuiraa faaroo kerisetiano? E ere roa ˈtu, no te mea ua faaô rahi roa ratou i roto i te ohipa politita. Ua riro ratou ei mauhaa no te turu i te manaˈo i te pae o te haruraa i te mau fenua e ua faaitoito ratou i te here aiˈa, ma te faatitiaua te tahi e te tahi no te haapapu i to ratou turu i te manaˈo here aiˈa. Aita i maoro roa, ua faahapahia ratou no e rave rahi taparahiraa taata ma te turu ma te itoito i te mau faatereraa tei faaô ia ratou i roto i te Tamaˈi rahi Matamua. Ua haaparuparu te mau ohipa apî o tei fa mai i to ratou faaroo. Ua tupu aˈera te hoê ereraa i te pae varua, no te mea ua riro e rave rahi ekalesiatiko ei mau mauhaa ohie noa no te faahaparaa rahi e no te haapiiraa e turu ra e ua tupu noa mai te mau mea atoa. Eita ïa e nehenehe e tiai e e roaa mai te tahi noa maa iti i te pae varua no ǒ mai i te upoo faatere haapaoraa o te amuiraa faaroo kerisetiano.
17. No te aha te Mesia i faarue ai te tahi mau kerisetiano faatavaihia, e eaha te ohipa i tupu no ratou?
17 Oia atoa, eita atoa e itehia mai te tahi noa ˈˈe maa faaitoito i te pae varua no ǒ mai i te feia, i rotopu i te mau kerisetiano faatavaihia, o tei hepohepo rahi aˈe no to ratou iho ora maoti i te faahoonaraa i te taleni a te Fatu. Ua faaite taua mau kerisetiano ra i to ratou “faatau”, eita ïa e tano e na ratou e haapao i te taoˈa a te Fatu. Ua hurihia aˈera ratou “i roto i te pouri i rapae au ra”, i reira te mau Ekalesia o te amuiraa faaroo kerisetiano e vai noa râ. — Mataio 25:24-30.
18. O vai ta te Fatu i ite e te horoa ra na te pǔpǔ o ta ˈna mau taata i te maa i te pae varua i te taime mau ra, e na te aha e haapapu ra i te reira?
18 A haere mai ai oia e hiˈopoa i ta ˈna mau tavini i te matahiti 1918, o vai ta te Fatu ra o Iesu Mesia i ite e te horoa nei i te pǔpǔ o ta ˈna mau taata i te tufaa maa i te taime mau ra? Na vai, i taua tau ra, i faaite i te ite papu no nia i te tusia taraehara o Iesu, te iˈoa o te Atua, te hoˈiraa mai o te Mesia ma te ite-ore-hia e te mata taata nei e te faufaaraa o te matahiti 1914, i te feia e imi ra i te parau mau ma te aau rotahi? Na vai i faaite i te hape o te Toru Tahi, o te pohe-ore-raa o te nephe taata e o te po auahi? Na vai i faaara i te mau taata no nia i te haapiiraa e ua tupu noa mai te mau mea atoa e no nia i te ohipa tahutahu? Mea papu maitai te mau ohipa i tupu: o te pǔpǔ o te mau kerisetiano faatavaihia tei tahoêhia i te mau taata tei nenei i te vea Te Pare Tiairaa no Ziona e Vea no te hoˈiraa mai o te Mesia, piihia i teie nei mahana Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova.
19. Mea nafea te pǔpǔ o te tavini haapao maitai i te faraa mai na mua ˈˈe i te matahiti 1918, e na roto i teihea ravea oia i te tufaaraa i te maa i te pae varua, e mai teihea taime?
19 I roto i ta ˈna numera no te 15 no tenuare 1946 (na roto i te reo farani), te parau nei Te Pare Tiairaa e: “I te matahiti 1878, e maha ahuru matahiti na mua ˈˈe i te matahiti 1918, matahiti i reira te Fatu i hoˈi mai ai i roto i te hiero, te vai ra te hoê pǔpǔ kerisetiano aau rotahi tei pûpû ia ratou e o tei faataa ê ia ratou i te mau faanahonahoraa o te mau anairaa o te mau tia teitei e o te pǔpǔ faatere haapaoraa, e o tei tamata i te faaohipa i te kerisetianoraa mau (...). I te matahiti i muri iho, i te avae tiurai 1879, matara mai nei (...) te vea ra Te Pare Tiairaa ia nehenehe te mau parau mau ta te Atua i faaineine na roto i te arai o te Mesia ei maa i te taime mau ra, e tapae tamau i te mau tamarii atoa a te Atua tei pûpû mau ia ratou.”
20. a) Mea nafea to te hoê Tino aratai i te haamataraa i to tatou nei tau? b) Eaha te ohipa a te mau melo o te Tino aratai, e i raro aˈe i ta vai aratairaa?
20 Area Te Pare Tiairaa no te 15 no mati 1972 (na roto i te reo farani), te faataa nei ïa e mea nafea te Tino aratai e vai ra i te haamataraa: “E pae matahiti i muri iho [i te matahiti 1884], ua haamanahia i mua i te Ture te Zion’s Watch Tower Tract Society, e riro mai nei ei ‘mauhaa’ no te horoa i te maa i te pae varua i te mau tausani taata aau rotahi o te imi nei ia ite i te Atua, [e] ia taa i ta ˈna Parau (...). Ua tahoê mai te tahi mau kerisetiano faatavaihia, tei pûpû ia ratou e tei bapetizo ia ratou, i taua Taiete ra, i to ˈna pu i Pennsylvanie. E melo ratou o te tomite faatere aore ra eita, ua pûpû ratou ia ratou no te faatupu i te ohipa taa ê o te pǔpǔ o te ‘tavini haapao maitai e te paari’. Ua horoa mai ratou i ta ratou tauturu no te faatamaa e no te aratai i te pǔpǔ o te tavini, e na reira ua fa mai nei te hoê tino aratai. I te mea papu, ua tupu te reira i raro aˈe i te aratairaa o te puai ohipa ite-ore-hia o Iehova, ta ˈna varua moˈa, e o Iesu Mesia, (...) te Upoo faatere o te amuiraa kerisetiano.”
21. a) O vai ta te Mesia i ite e te tufaa ra i te maa i te pae varua, e mea nafea oia i te haamaitairaa ia ratou? b) Eaha te tiai maira i te tavini haapao maitai e to ˈna Tino aratai?
21 I te matahiti 1918, a hiˈopoa ˈi Iesu Mesia i te feia o te faahua parau ra e o ratou ta ˈna mau tavini, ua ite aˈera oia i te hoê pǔpǔ i roto i te ao atoa nei o te mau kerisetiano e nenei ra i te mau parau mau bibilia no te faaohipa i te reira i roto i te amuiraa e i roto i te ohipa pororaa i rapae au mai i te amuiraa. I te matahiti 1919, ua tupu papu aˈera te ohipa ta Iesu i tohu e: “E ao to te reira tavini, to tei roohia mai e to ˈna ra fatu te na reira ra. Oia mau ta ˈu e parau atu ia outou nei, e faariro oia ia ˈna ei tiaau i te mau taoˈa atoa na ˈna ra.” (Mataio 24:46, 47). Ua ô taua mau kerisetiano mau ra i roto i te oroa oaoaraa a to ratou Fatu. I te mea e ua faaite ratou i to ratou ‘haapao maitai i te taoˈa iti haihai’, ua faatiaauhia aˈera ratou e te Fatu “i nia iho i te mea rahi”. (Mataio 25:21.) Ua haamauhia ˈtura ïa te tavini haapao maitai e to ˈna Tino aratai, e ua ineine oia no te amo i te mau hopoia rahi aˈe. Auê hoi tatou i te oaoa e ua tupu mai te reira te huru, no te mea te ite nei te mau kerisetiano haapao maitai i te mau haamaitairaa rahi i te ohipa e faatupuhia ma te haehaa e te tavini haapao maitai e to ˈna Tino aratai!
Mau manaˈo faufaa ia tapea mai
◻ O vai te Upoo o te fare o te Atua, e ua horoa oia i te tahi mana ia vai ra?
◻ Eaha te mau hopoia ta te Mesia i horoa i te pǔpǔ o te tavini?
◻ Eaha te tahi atu pǔpǔ e vai ra i roto i te pǔpǔ o te tavini, e eaha te mau hopoia taa ê e vai ra ia ˈna ra?
◻ A haere mai ai te Mesia e hiˈopoa i te fare o te Atua, na vai e horoa ra i te maa i te pae varua na te feia i roto i taua fare ra?
◻ I to tatou nei tau, mea nafea to te hoê Tino aratai haamataraa mai?
[Hohoˈa i te api 20]
I te senekele I, te vai ra ta te “tavini” hoê tino aratai faatupuhia e te mau aposetolo e te tahi mau matahiapo o te amuiraa no Ierusalema.