‘Ia hiˈopoa na tatou ia tatou iho’ i te tau o te oroa Haamanaˈoraa
“Ahiri hoi tatou e hiˈopoa ia tatou ihora, eita tatou e hiˈopoahia mai (...), ia ore tatou ia faahapa-atoa-hia.” — KORINETIA 1, 11:31, 32.
1. Eaha ta te mau kerisetiano mau e hinaaro mau ra e ape, e no te aha?
MAI te peu e te vai ra te hoê mea ta te hoê kerisetiano e hinaaro ra e ape, o te faahaparaa ïa a Iehova. Ia ore anaˈe tatou e auhia e te “Haava i to te ao atoa nei”, e nehenehe ïa tatou e roohia i te ‘faahaparaa e to te ao atoa nei’ e i te ereraa i te ora, noa ˈtu e tiaturi tatou e ora i nia i te raˈi e o Iesu aore ra e ora e a muri noa ˈtu i roto i te hoê paradaiso i nia i te fenua nei. — Genese 18:25; Korinetia 1, 11:32.
2, 3. I roto i teihea tuhaa tatou e nehenehe ai e faahapahia, e eaha ta Paulo i parau no taua tumu parau ra?
2 I roto i te Korinetia 1 pene 11, te faahiti nei te aposetolo Paulo i te hoê tuhaa papu i reira tatou e nehenehe ai e roohia i te hoê faahaparaa. Oia mau, te parau nei oia i te mau kerisetiano i faatavaihia, no tatou atoa râ taua mau aˈoraa ra, i teie tau o te matahiti iho â râ. Oia mau, mai te peu e te ite ra tatou i to tatou huru mau, e nehenehe te reira e tauturu ia tatou e ia fariihia tatou, e eiaha râ ia faautuahia, e te Atua. No nia i te faatupuraa i te Amuraa a te Fatu i te mau matahiti atoa, te papai nei o Paulo e:
3 “Ua rave te Fatu ra o Iesu i te pane i te rui i haavarehia mai ai oia ra: e oti aˈera ia ˈna te haamaitai i te Atua, vavahi ihora, na ô atura, A rave mai, a amu; o tau tino teie e ofatihia no outou nei; e na reira outou ei manaˈoraa ia ˈu. E ua na reira atoa hoi i te aˈua, ia oti aˈe tana amuraa, na ô atura, Teie nei aˈua, o te faufaa apî ïa i to ˈu nei toto, e na reira outou ia inu ei manaˈoraa ia ˈu. Ua amu anaˈe outou i teie nei pane, e ua inu anaˈe i teie nei aˈua, ua faaite â ïa outou i te pohe o te Fatu, e tae noa mai oia ra.” — Korinetia 1, 11:23-26a.
4. Eaha te oroa e faatupuhia i te 10 no eperera 1990 i te po?
4 I te 10 no eperera 1990, i muri aˈe i te taperaa mahana, e faatupu te mau Ite no Iehova i te oroa Haamanaˈoraa, te haamanaˈoraa i te poheraa o te Mesia. No taua oroa ra, e haaputuputu te rahiraa o ratou i roto i te mau amuiraa; e nehenehe atura ïa te tahi mau taata, e ere â i te Ite, e haere mai i taua putuputuraa ra. Nafea ïa te reira e faatupuhia ˈi? E faahitihia te hoê oreroraa parau bibilia, i muri iho, i muri aˈe i te hoê pure, e faahaerehia te pane i rotopu i te feia e faaroo ra. I muri aˈe i te tahi atu pure, e faahaerehia te auˈa. No te mea e aita te tereraa o taua oroa ra i haamauhia e te hoê peu papu maitai aore ra te tahi mau ture etaeta, e faataahia te numera o te mau pane aore ra o te mau aˈua e te huru e faahaerehia te reira, ia au i te huru tupuraa o te amuiraa. Te ohipa faufaa, oia hoi ia faaitehia ïa taua mau taoˈa ra i te taatoaraa o te feia i putuputu mai, noa ˈtu e faahaere noa te rahiraa o ratou i te reira i te taata i pihai iho ia ratou ma te ore e amu e ma te ore e inu. Mai te aha ïa te huru o te pane e te uaina, e eaha ïa ta ratou e faahohoˈa ra? Hau atu, eaha te tia ia tatou ia feruri na mua no te hiˈopoa eaha to tatou iho huru?
“O [to ˈu] tino teie”
5, 6. a) Eaha te ohipa ta Iesu i rave e te hoê faraoa? b) Eaha te huru pane ta ˈna i faaohipa?
5 Ua taio aˈera tatou eaha tei “noaa (...) [ia Paulo] i te Fatu ra” no nia i te oroa Haamanaˈoraa. Te vai atoa ra ta tatou te tahi mau faatiaraa no na taata papai Evanelia e toru, e ua ite hoê i rotopu ia ratou i to Iesu haamauraa i taua oroa ra (Korinetia 1, 11:23; Mataio 26:26-29; Mareko 14:22-25; Luka 22:19, 20). Te parau nei taua mau faatiaraa ra e ua rave Iesu na mua i te hoê pane, e, i muri aˈe i te pure, vavahi ihora e opere atura i te mau tuhaa. Mai te aha te huru o taua pane ra? Oia atoa, eaha te pane ta tatou e faaohipa nei i to tatou nei mau mahana? Eaha to ˈna auraa?
6 Te vai ra i mua ia Iesu te mau maa no te amuraa pasa ati iuda, oia hoi te pane faahopue-ore-hia, ta Mose i pii e “te pane faahopue ore, te pane no te ati ra”. (Deuteronomi 16:3; Exodo 12:3.) E hamanihia taua pane ra e te faraoa ota o te sitona, ma te ore e tuu i te hopue, i te miti aore ra te tahi mau anoi. I te mea e aita e hopue (matstsah na roto i te reo hebera), mea parahurahu ïa taua faraoa ra e e fatifati haere noa; e tia ia vavahi ma te tatuhaa no te amu ia ˈna. — Mareko 6:41; 8:6; Ohipa 27:35.
7. Eaha te huru pane ta te mau Ite no Iehova e faaohipa ra i te oroa Haamanaˈoraa?
7 No te mea e ua faaohipa o Iesu i te faraoa faahopue ore i roto i te Amuraa a te Fatu, te na reira atoa ra te mau Ite no Iehova i teie mahana. E tano te faraoa azyme ati iuda mai te peu e aita i anoihia te tahi mau taoˈa i roto, mai te malt, te mau oniani aore ra te mau huero moa ei hiˈoraa. (Aita ïa te mau faraoa azymes, e vai ra taua mau taoˈa i roto, e tano i te faataaraa o te “pane no te ati ra”.) Aore ra e nehenehe te mau matahiapo o te amuiraa e ani atu i te hoê taata ia faaineine i te pane faahopue ore e te hoê faraoa faarapuhia tei hamanihia e te faraoa ota o te sitona e te pape. Mai te peu e aita ta tatou e faroa ota o te sitona, e nehenehe e faaohipa i te faraoa ota o te kerite, o te raiti, o te to papaa aore ra o te tahi atu mau sitona. E vauvauhia te faraoa faarapuhia ma te haaparahurahu roa, e i muri iho e tunuhia ˈi i nia iho i te hoê taoˈa auri tei tahinu-rii-hia.
8. No te aha te pane faahopue-ore-hia e riro ai ei taipe tano maitai, e aha te auraa ia amu-anaˈe-hia te reira (Hebera 10:5-7; Petero 1, 4:1)?
8 E tano maitai ïa taua huru faraoa ra no te mea aita e hopue (aore ra taoˈa no te haamaraa) i roto, taoˈa ta te Bibilia e faaohipa ra mai te hoê taipe no te viivii aore ra no te hara. Te horoa nei o Paulo i teie aˈoraa no nia i te hoê taata viivii no roto i te hoê amuiraa: ‘E hopue te puea atoa i te faahopue iti haihai ra. A tamâ na i te faahopue tahito ra, ia ore te faahopue ia outou na: o te Mesia hoi ta tatou pasa, i taparahihia ïa na tatou. E teie nei, e haapao tatou i taua oroa ra, eiaha ma te faahopue tairoiro e te ino, ma te maa faahopue-ore-hia râ, o te haavare ore e te parau mau.’ (Korinetia 1, 5:6-8; hiˈo Mataio 13:33; 16:6, 12). E faahohoˈaraa taipe tano roa te faraoa faahopue ore no te tino taata o Iesu, o tei “maitai roa ra, e te rave ore i te ino, e te viivii ore, e te taa ê hoi i te feia rave hara ra”. (Hebera 7:26.) E tino taata tia to Iesu a parau ai oia i te mau aposetolo e: ‘A rave, a amu; o tau tino teie [taua faraoa ra].’ (Mataio 26:26, Te Faufaa Apî, A. Decoppet, nota i raro i te api). Ia amu-anaˈe-hia teie faraoa, e faaite ïa te hoê taata e te tiaturi nei o ˈna i te mau haamaitairaa o te tusia a Iesu no ˈna iho e te farii nei oia i te reira. E ere noa râ i te reira anaˈe.
Te uaina e to ˈna auraa
9. Eaha te tahi atu â taoˈa taipe ta Iesu i parau ia faaohipa?
9 Ua faaohipa Iesu i te tahi atu taipe: ‘A rave ai oia i te aˈua, haamaitai atura i te Atua, tuu atura ia ratou ra, ma te parau e, A inu outou atoa; o to ˈu ïa toto, e toto no te faufaa, i haamaniihia no te taata e rave rahi ia matara te hara.’ (Mataio 26:27, 28, Decoppet, nota i raro i te api). Eaha ïa tei roto i taua aˈua ra ta Iesu i horoa i te mau aposetolo, ta ratou paatoa i inu, e eaha to ˈna auraa no tatou, o te tutava nei i te hiˈopoa i to tatou huru mau?
10. Mea nafea to te uaina faaôraahia mai i roto i te Pasa ati iuda?
10 A horoa ˈi o Mose i te mau faaueraa no te oroa o te Pasa matamua, aita roa ˈtu oia i faahiti noa ˈˈe i te inu. Te manaˈo nei te feia e tuatapapa ra i te Bibilia e ua faaôhia mai te uaina i roto i te Pasa i muri roa iho, peneiaˈe i te IIraa o te senekele hou to tatou nei taub. Noa ˈtu â râ, mea matauhia i te inu i te uaina i roto i taua amuraa ra i te senekele I o to tatou nei tau, e aita o Iesu i faahiti noa ˈˈe i te hoê parau no te faahapa i te reira. Ua faaohipa oia i te uaina o te Pasa a haamau ai oia i te oroa Haamanaˈoraa.
11. Eaha te huru uaina te tia ia faaohipahia no te faatupu i te Amuraa a te Fatu?
11 I te mea e e tupu te Pasa ati iuda i muri roa ˈˈe i te mau ootiraa vine, ua faaohipa aˈera Iesu, eiaha te pape o te vine tei ore i faahopuehia, te uaina uteute râ, o tei ohie noa i te faahohoˈa ˈtu i to ˈna toto (hiˈo Apokalupo 14:20). Aita e faufaa ia tuuhia ˈtu i roto i te toto o te Mesia i te hoê noa ˈˈe taoˈa; no reira, e tia iho â ïa ia faaohipa i te uaina tei ore i anoihia i te tahi taoˈa, eiaha râ i te mau uaina tei faateiteihia na roto i te anoiraahia i te ava (mai te porto, te xérès aore ra te muscat), eiaha atoa te mau uaina tei faanoˈanoˈahia (mai te vermouth aore ra e rave rahi mau inu tei ravehia na mua i te tamaa). Teie râ, eiaha tatou e haapeapea rahi atu no nia i te huru faaineineraa i te uaina, no te ite e mai te peu e ua tatihotahia i te faahopueraa no te taui i to ˈna hauˈa aore ra to ˈna faito ava, aore ra mai te peu e ua tuuhia te tahi taoˈa i roto ia ore oia ia ino maic. Te faaohipa nei e rave rahi mau amuiraa i te uaina uteute tei hoohia i roto i te mau fare toa (mai te chianti, te bourgogne, te beaujolais aore ra te bordeaux) aore ra te hoê uaina tei hamanihia i te fare. Ua riro noa te uaina e te pane ei mau taipe, aore ra faahohoˈaraa; te mea tei ore i faaohipahia, e nehenehe ïa e faahoˈi atu i te fare e e amu i muri iho, mai te tahi atu maa aore ra te tahi atu inu.
12. Mai ta Iesu i faataa, eaha te auraa o te uaina?
12 Te tumu o Iesu i parau ai no to ˈna toto i te po o te Pasa, ua nehenehe ïa te reira e faahaamanaˈo i te toto o te mau arenio i Aiphiti. E tapao râ tatou e ua faatupu oia i te tahi atu faaauraa ma te parau e: “Teie nei auˈa, o te faufaa apî ïa i to ˈu nei toto, e haamaniihia no outou nei.” (Luka 22:20). Ua faatupu te Atua na mua roa i te hoê faufaa e te nunaa o Iseraela i te pae tino, faufaa tei avarihia e te toto animala tei faatusiahia. Te vai ra te hoê faaauraa tano o te nehenehe e faatupuhia i rotopu i te toto o taua mau tusia ra e to Iesu. Ua faaohipahia na toto e piti i te avariraahia te hoê faufaa ta te Atua i faatupu e te hoê nunaa tei tavini ia ˈna (Exodo 24:3-8; Hebera 9:17-20). Ia au i te faufaa a te Ture, ua nehenehe te Iseraela i te tino nei e faatupu i te hoê nunaa arii-tahuˈa (Exodo 19:5, 6). Teie râ, i te mea e aita o Iseraela i tapea i ta ˈna faufaa, ua parau aˈera o Iehova e e taui oia “te faufaa matamua” na roto i te hoê “faufaa apî”. (Hebera 9:1, 15; Ieremia 31:31-34.) Te faahohoˈa ra te aˈua uaina ta Iesu i faahaere i rotopu i ta ˈna mau aposetolo haapao maitai i taua faufaa apî ra.
13, 14. a) Eaha te auraa te faaôraa ˈtu i roto i te faufaa apî? b) Eaha ta te hoê taata o te rave ra i te mau faataiperaa e faaite ra?
13 Ua faatupu te mau kerisetiano tei faaôhia i roto i taua faufaa apî ra i te hoê nunaa i te pae varua o te mau arii-tahuˈa (Galatia 6:16). Ua papai te aposetolo Petero e: “E ui maitihia râ outou, e autahuˈa arii, e nunaa moˈa, e feia hoohia; ia faaite hua outou i to ˈna maitai, tei parau ia outou i to roto i te pouri, ia tae i to ˈna ra maramarama umerehia.” (Petero 1, 2:9). Te ite-papu-maitai-hia ra te ora e horoahia ra no ratou: te oraraa i nia i te raˈi ei arii e o Iesu. O ta te Apokalupo 20:6 ïa e haapapu ra na roto i teie mau parau e: “E ao to ˈna, e te moˈa, to te noaa ia ˈna te tia-faahou-raa matamua ra; (...) e riro (...) ratou ei tahuˈa na te Atua e na te Mesia, e e hau to ratou ia ˈna ra e ia hoê tausani i te matahiti.”
14 I muri aˈe i to ˈna titauraa i te mau aposetolo ia amu i te pane e ia inu i te uaina taipe, ua parau aˈera o Iesu ia ratou e ‘e amu ratou e e inu ratou i ta ˈna amuraa maa i to ˈna ra basileia, e e parahi i nia i te terono i te haavaraa i na opu tino ahuru ma piti o Iseraela ra’. (Luka 22:28-30.) No reira, e auraa rahi roa ˈtu â to te amuraa i te pane faahopue-ore-hia e te inuraa i te uaina ei taipe i te oroa Haamanaˈoraa, i te tiaturi-noa-raa i te tusia a Iesu. E tia i te kerisetiano atoa ia farii i te hoo e ia faaohipa i te faaroo mai te peu e te hinaaro nei oia i te ora mure ore noa ˈtu eaha te vahi (Mataio 20:28; Ioane 6:51). Te faaite ra râ te taata e rave ra i teie mau faataiperaa e ua faaôhia oia i roto i te faufaa apî, e ua maitihia oia no te haere e o Iesu i roto i to ˈna Basileia.
E tia ia faaite i te haapao maitai i te tau o te oroa Haamanaˈoraa
15. Mea nafea to Iesu pûpûraa i te hoê tiaturiraa apî i te mau tavini a te Atua?
15 Mai ta te tumu parau i muri nei i faataa, aita te mau tavini haapao maitai a te Atua no te mau tau na mua ˈˈe i te tau kerisetiano i tiaturi e haere i nia i te raˈi. Ua tiaturi ratou e roaa ia ratou te ora mure ore i nia i te fenua nei, te nohoraa matamua o te huitaata nei. O Iesu tei faatia-matamua-hia ei varua, te taata matamua i rotopu i te mau taata tei haere i nia i te raˈi (Ephesia 1:20-22; Petero 1, 3:18, 22). O ta Paulo ïa i haapapu ma te papai e: “Ua noaa te tomoraa mǎtaˈu ore i roto i te vahi moˈa roa, no te toto o Iesu ra; taua eˈa apî nei ïa e te ora, i haamoˈahia e ana no tatou.” (Hebera 10:19, 20). O vai te apee ia Iesu i to ˈna tatararaa i taua eˈa ra?
16. Eaha te tiai maira i te feia e amu ra i te pane e e inu ra i te uaina?
16 I te po oia i haamau ai i te Amuraa a te Fatu, ua parau Iesu i ta ˈna mau aposetolo haapao maitai e e haere oia e faaineine i te hoê parahiraa no ratou i nia i te raˈi (Ioane 14:2, 3). Ua parau atoa râ oia e, te feia e amu i te pane e e inu i te uaina, tei roto atoa ratou i to ˈna Basileia e e parahi atoa ratou i nia i te terono no te haava. No te mau aposetolo noa râ anei taua haamaitairaa ra? Eita, no te mea ua haapii te aposetolo Ioane i muri iho e e upootia atoa te tahi atu â mau kerisetiano, ‘e parahi ratou e o Iesu i nia i to ˈna terono’, e e riro ratou paatoa ‘ei hui arii, e ei tahuˈa, e e faatere ratou i te fenua nei’. (Apokalupo 3:21; 5:10.) Ua haapii faahou â o Ioane e te numera taatoa o te mau kerisetiano tei “tauihia (...) no roto i te taata nei”, oia hoi e 144 000 (Apokalupo 14:1-3). I te mea e e pǔpǔ iti nainai roa, te hoê “nǎnǎ iti” ia faaau-anaˈe-hia i te feia i haamori i te Atua i te roaraa o te mau senekele, e tia mau â ia faaite i te hoê haapao maitai taa ê i te tau o te oroa Haamanaˈoraa. — Luka 12:32.
17, 18. a) Eaha te ohipa matauhia ta vetahi mau kerisetiano no Korinetia e rave ra? b) No te aha ta ratou amu-hua-raa e ta ratou inu-hua-raa i riro ai ei mea ino mau (Hebera 10:28-31)?
17 Ua faahiti aˈera o Paulo i taua tumu parau ra i roto i ta ˈna rata i to Korinetia, i te tau a ora noa ˈi vetahi mau aposetolo e i reira te Atua i titau ai te mau kerisetiano ia riro “ei feia moˈa”. Ua parau oia e e peu iino ta te mau kerisetiano no Korinetia, o tei tia hoi ia rave i te mau faataiperaa. Na mua ˈˈe ratou e haaputuputu ai, te amu ra vetahi aore ra te inu hua ˈtura, e e faataoto te reira ia ratou, e e haamanunu ia ratou. No reira, eita ïa ratou e nehenehe e ‘hiˈopoa i te tino’, te tino iˈo o Iesu tei faahohoˈahia e te pane. Mea ino anei te reira? Oia mau, no te mea ia amu anaˈe ratou i te pane e ia inu anaˈe ratou i te uaina taipe ma te au ore, ‘e hara ïa i te tino e i te toto o te Fatu’. Teie nei râ, mai te peu e ua ara ratou i te pae feruriraa e i te pae varua, ‘e nehenehe ïa ratou e hiˈopoa ia ratou ihora e eita ratou e hiˈopoahia mai’. — Korinetia 1, 1:2; 11:20-22, 27-31.
18 Eaha ïa te tia i taua mau kerisetiano ra ia hiˈopoa, e mea nafea? Na mua roa, e tia ia ratou ia ite papu i roto i to ratou mafatu e i roto i to ratou feruriraa e ua piihia ratou no te ô atu i roto i na 144 000 feia tufaa no te oraraa i nia i te raˈi. Nafea ïa ratou e ite ai i te reira, e i to tatou nei mau mahana, e tia anei i te rahiraa ia tiaturi e e melo ratou no taua pǔpǔ iti ra ta te Atua e maiti ra mai te tau o te mau aposetolo mai â?
19. Eaha te mau tapao papu tei itehia i te oroa Haamanaˈoraa i te matahiti 1989?
19 I te parau mau, o te hoê tuhaa iti nainai noa ïa i rotopu i te mau kerisetiano mau o te ite nei i te reira no ratou. I te oroa o te Amuraa a te Fatu i te matahiti 1989, ua putuputu mai hau atu i te 9 479 000 taata i roto i te mau amuiraa o te mau Ite no Iehova i roto i te ao atoa nei. I roto i taua numera ra, mai te huru ra ïa e fatata 8 700 noa tei haapapu e e tiaturi ratou e ‘ora no te basileia i nia i te raˈi ra’. (Timoteo 2, 4:18.) Ua ite râ te rahiraa — o te tahi atu tau mirioni kerisetiano haapao maitai tei haamaitaihia e te Atua o tei haaputuputu — e to ratou tiaturiraa mau, o te oraraa mure ore ïa i nia i te fenua nei.
20. Mea nafea te feia i roto i na 144 000 e ite papu ai e ua piihia ratou (Ioane 1, 2:27)?
20 I te Penetekose o te matahiti 33, ua haamata aˈera te Atua i te maiti i na 144 000 taata tei piihia no te ora i nia i te raˈi. I te mea hoi e e tiaturiraa apî teie (aita hoi e vai ra i te mau tavini a te Atua no te tau na mua ˈˈe i te tau kerisetiano), nafea ïa te feia i maitihia e nehenehe ai e ite ma te papu maitai e ua pûpûhia te reira na ratou? E ite ratou i te reira ia noaa anaˈe ia ratou i te faaiteraa o te varua moˈa o te Atua. E ere ïa te auraa e te ite nei ratou i te varua e to ratou mata (no te mea e ere te varua i te hoê taata), e eita atoa e roaa ia ratou i te hoê huru orama i roto i te feruriraa no te varua e paraparau ra ia ratou, e eita atoa ratou e faaroo i te tahi mau reo no te ao i te pae varua mai. Te faataa ra o Paulo e: “O te [v]arua iho hoi, e to tatou atoa nei varua, o tei faaite ïa e, e tamarii tatou na te Atua (...), e feia tufaa ïa; e feia tufaa i te Atua ra, e feia tufaa tatou e te Mesia; te pohe apipiti nei hoi tatou e oia atoa, ia haamaitai-apipiti-hia tatou e oia atoa hoi.” — Roma 8:16, 17.
21. a) Mea nafea te mau kerisetiano faatavaihia e ite ai e e tiaturiraa to ratou no te ora i nia i te raˈi (Korinetia 1, 10:15-17)? b) Eaha te huru mau o te mau kerisetiano faatavaihia, e mea nafea ratou e faaite ai ma te haehaa i to ratou tiaturiraa?
21 Te horoa nei taua faaiteraa ra, aore ra taua hiˈopoaraa ra, i te hoê aratairaa apî i to ratou mau manaˈo e to ratou tiaturiraa. E e mau taata noâ ratou e mea au na ratou i te mau oaoaraa e itehia ra i roto i te poieteraa i nia i te fenua nei a Iehova, te mea râ tei faufaa roa ˈˈe i roto i to ratou oraraa, oia hoi e feia tufaa ratou e te Mesia. Aita ratou i farii i taua huru feruriraa ra na roto noa i te hoê manaˈo e horuhoru ai ra. E mau taata feruriraa maitai ratou, o te faaohipa i te huru aifaito i roto i to ratou feruriraa e to ratou haerea. Teie râ, i te mea e ua haamoˈahia ratou e te varua o te Atua, ua papu atura ïa ia ratou e ua piihia ratou, e aita to ratou manaˈo e feaa noa ra no taua tumu parau ra. Te taa ra ia ratou e e roaa ia ratou te ora i nia i te raˈi mai te peu e e tapea ratou i to ratou haapao maitai (Tesalonia 2, 2:13; Timoteo 2, 2:10-12). I te mea e te taa maitai ra ia ratou eaha te auraa o te tusia a Iesu no ratou e te ite nei ratou e ua faatavaihia ratou e te varua, e rave ïa ratou ma te haehaa i te mau taoˈa faataipehia i te oroa Haamanaˈoraa.
22. Eaha ta te rahiraa o te feia e putuputu i te Amuraa a te Fatu e papu ra?
22 Te rahiraa o te feia e putuputu i te 10 no eperera, ma te auraro i te faaueraa, aita ïa to ratou taua tiaturiraa ra, no te mea aita te Atua i faatavai ia ratou e te varua no te pii ia ratou no te oraraa i nia i te raˈi. Mai ta tatou i parau aˈena, ua haamata te Atua i te maiti i na 144 000 i te tau o te mau aposetolo. I muri aˈe râ o te hopea o taua piiraa ra, mea tano iho â ia manaˈo e e atuatu te tahi atu mau taata o te haere mai e haamori ia ˈna, i te tiaturiraa e vai ra ia Mose, ia Davida, ia Ioane Bapetizo e i te mau taata haapao maitai atoa tei pohe na mua ˈˈe to Iesu haamatararaa i te eˈa o te ora i nia i te raˈi. Aita ïa te tahi tau mirioni kerisetiano haapao maitai e te itoito e rave nei i te mau faataiperaa i te oroa Haamanaˈoraa. Te ite nei ratou e eaha to ratou huru i mua i te Atua, no te mea te ite papu nei ratou e eaha mau na to ratou tiaturiraa. Te ite nei ratou i te tahi mau haamaitairaa maoti te toto e te tino o Iesu, ma te roaa i te faaoreraa i ta ratou mau hara, e i muri iho te oraraa aita e hopearaa i nia i te fenua nei. — Petero 1, 1:19; 2:24; Apokalupo 7:9, 15.
23. No te aha te oroa Haamanaˈoraa e riro ai ei oroa oaoa mau (hiˈo Paraleipomeno 2, 30:21)?
23 Ia oaoa noa na tatou i te manaˈo e e haaputuputu tatou i te oroa Haamanaˈoraa, o te faatupuhia i te 10 no eperera. No taua ohipa ra, e tia ia tatou ia faaite i te haapao maitai, e tapaohia atoa râ taua tupuraa ra e te oaoa: te oaoa o te numera iti haihai o te feia e tiaturi ra e haere i nia i te raˈi e, ma te tano hoi e ma te auraro, o te amu i te pane e o te inu i te uaina (Apokalupo 19:7); e te oaoa o te tahi tau mirioni kerisetiano o te haaputuputu atoa i taua po ra no te hiˈopoa e no te haapii, e o te hinaaro e haamanaˈo e a muri noa ˈtu i nia i te fenua nei i taua oroa faufaa ra. — Ioane 3:29.
[Nota i raro i te api]
a “I te rui i hoohia ˈi oia, ua rave aˈera te Fatu ra o Iesu i te pane, haamaitai ihora i te Atua, vavahi ihora te pane e parau ihora e: ‘O to ˈu tino teie te pûpûhia no outou. A rave i teie ei haamanaˈoraa ia ˈu.’ I muri aˈe i te amuraa, ua na reira atoa oia no te auˈa, ma te parau e: ‘Teie auˈa o te faufaa apî ïa o to ˈu nei toto. I te mau taime atoa outou e inu atu ai, e na reira atu outou ei haamanaˈoraa ia ˈu.’” — Te Faufaa Apî a P. de Beaumont.
b Mai teie te huru to te hoê taata tuatapapa i te Bibilia e faataa ra i te faaôraahia mai i te uaina i roto i te Pasa: “E ere faahou ïa [te Pasa] i te hoê haaputuputuraa e tupu i te hoê taime i te matahiti e mea faaturahia e te mau taata; e riro mai râ te reira ei tumu no te hoê tamaaraa utuafare i reira te inuraa i te uaina e ite ai i to ˈna parahiraa mau.” — Te Pasa hebera — Mai te omuaraa e tae atu i te matahiti 70 (beretane), a J. Segal.
c Mai te mau tau i tahito ra, te faaohipahia nei te miti, te uouo o te huero moa e te tahi atu mau taoˈa no te haamaramarama i te uaina, aore ra no te haapuai i te peni aore ra i te monamona. Ua faaohipa atoa te mau taata no Roma i te gopherita mai te hoê taoˈa no te tamâ i roto i te hamaniraa i te uaina.
Eaha ta outou e pahono?
◻ No te aha e faahaerehia ˈi te pane faahopue-ore-hia i rotopu i te feia i putuputu mai i te oroa Haamanaˈoraa, e te faahohoˈa ra te reira i te aha?
◻ Eaha te huru uaina te faahaerehia i rotopu i te feia i putuputu mai i te oroa Haamanaˈoraa, e te faahohoˈa ra te reira i te aha?
◻ No te aha e tia ia faaite i te haapao maitai i te tau o te oroa Haamanaˈoraa?
◻ No te aha outou e oaoa ˈi i te manaˈoraa e putuputu atu i te oroa Haamanaˈoraa i mua nei?