Nafea te taata e riro ai i te hohoˈa o te Atua?
“HAMANI ihora hoi te Atua i te taata ma to ˈna ihora huru, i hamani oia ia ˈna ma te hohoˈa o te Atua ra; i hamani oia ia raua, o te tane e te vahine.” O ta te papai faauruahia e parau ra, eaha râ ïa te auraa o te reira? Mea nafea te tane e te vahine matamua i te poieteraahia ma te hohoˈa o te Atua?—Genese 1:27.
To ratou tino mai to te Atua ra anei? Aita, e ore roa te reira e tia. E tino taata to te tane, e tino iˈo, hamanihia no te ora i nia i te fenua. E varua te Atua, e te ora nei oia i roto i te hanahana faaau ore i nia i te raˈi o ta te taata e ore roa e nehenehe e haafatata. (Exodo 33:18-20; Korinetia 1, 15:50) Mea nafea ïa te taata i te hamaniraahia ma te hohoˈa o te Atua? Ua horoahia i te taata te ravea no te faaite i te mau huru faahiahia roa a ta Atua—te here, te parau-tia, te paari, e te puai—e te tahi atu â mau huru maitatai.
To Iehova mau huru maitatai
E itehia to te Atua ra o Iehova mau huru maitatai i roto i te taatoaraa o ta ˈna poieteraa, e ua itehia te reira hau atu â i roto i to ˈna taairaa e na taata matamua, o Adamu e o Eva. (Roma 1:20) Ua itehia to ˈna here i to ˈna poieteraa i te fenua ma te tano mau ia nehenehe te taata ia ora i nia iho. Ua poiete Iehova no te tane te hoê vahine tia roa ia riro oia ei hoa no ˈna e ei metua vahine no ta ˈna mau tamarii. Ua tuu oia ia raua i roto i te hoê aua nehenehe mau ma te horoa faarahi na raua i te mau mea atoa titauhia ia tamau raua i te ora e ia oaoa raua. Te mea faahiahia roa ˈˈe, ua horoa te Atua i te ravea ia ora raua e a muri noa ˈtu.—Genese 2:7-9, 15-24.
Ua itehia to te Atua paari i to ˈna tamataraa i na taata matamua toopiti. Ahiri e e vai noa raua ei mau melo no te utuafare o te ao taatoa nei a Iehova, e ahiri e e ora noa e a muri noa ˈtu ei nau metua no te huitaata nei, e tia ia raua ia riro ei hiˈoraa tia roa ma te haamoriraa parau mau. No reira, ua horoa Iehova i te ravea ia ite-papu-hia te huru o to raua mafatu i raro aˈe i te tamataraa tano—eiaha raua ia amu i to te raau e ite ai i te maitai e te ino. Auê te paari rahi o Iehova ia vaiiho i nau taata ia faaite papu raua i to raua faaroo e here no ˈna hou oia a horoa ˈi no raua te haamaitairaa faahiahia roa o ta ˈna i manaˈo!
Ua itehia to te Atua parau-tia i to ˈna tapearaa i te mau ture teitei no ta ˈna mau mea i poietehia e i to ˈna oreraa e faaiti i teie mau ture. Ua itehia te reira i to ˈna horoaraa na Adamu raua o Eva i te mau ravea atoa no te raveraa i te mea tia. E i to raua manuïa-ore-raa i te na reiraraa, ua itehia to ˈna parau-tia i to ˈna faautuaraa ia raua ia roohia i te utua i haamauhia no te orureraa hau.
Ua itehia to Iehova puai i to ˈna faatupuraa i ta ˈna utua. Ua pari haavare o Satani, te orure hau rahi, e e haavare Iehova, e ua pûpû o Satani i te mau mea faahiahia na Eva ahiri e e faaroo ore o ˈna i te Atua. (Genese 3:1-7) Aita râ o Satani i faatupu i ta ˈna i tǎpǔ. Aita oia i nehenehe e tapea ia Iehova i to ˈna tiavaruraa ia Adamu e o Eva i rapae au i te ô o Edene, e aita oia i nehenehe e tapea i te tupuraa o te mau parau a te Atua ia Adamu: “E repo hoi oe, e e hoˈi faahou atu â oe i te repo.” (Genese 3:19) Teie râ, aita Iehova i tuu i reira iho i te utua o te pohe, e i te na reiraraa, ua faaite hau atu â oia i to ˈna here rahi. Ua horoa oia i te taime ia Adamu e o Eva ia fanau i te tamarii ei ravea ia tupu mau ta ˈna opuaraa matamua no te huitaata.—Genese 1:28.
I te pae hopea, ua itea-papu-hia to te Atua ra o Iehova parau-tia, here, puai, e paari i roto i ta ˈna parau tǎpǔ e horoa i te hoê huaai o te haamou i te mau ohipa a Satani e o te tatara i te mau faahopearaa oto o teie orureraa hau matamua i te mana hope o te Atua. (Genese 3:15) E poiete faahiahia mau to tatou!
Te mau tutavaraa no te pee i te huru o te Atua
Noa ˈtu â e ere faahou â te taata i te mea tia, e nehenehe â ratou e faaite i to te Atua mau huru maitatai. Ua faaitoito Paulo i te mau kerisetiano no to ˈna tau e: “E teie nei, ei pee outou i te Atua mai te tamarii herehia ra.” (Ephesia 5:1) I te roaraa o te aamu, ua haafaufaa ore te rahiraa i to te Atua mau huru maitatai. I te tau o Noa, no te viivii rahi o te taata opua ihora te Atua e haamou i te huitaata eiaha râ ia Noa e to ˈna utuafare. “E taata hau Noa i te parau-tia . . . i to ˈna ra ui,” e ua faaite oia i to ˈna here no te Atua ma te raveraa i te mau faaueraa a te Atua.a “Ua na reira o Noa i te mau mea atoa ta te Atua i faaue ia ˈna ra, o ta ˈna ïa i rave maite.” (Genese 6:9, 22) Ua faaite o Noa i te here no to ˈna taata-tupu e no ta ˈna hinaaro i te parau-tia ma te riroraa ei “taata tei aˈo i te parau-tia.” (Petero 2, 2:5) Ua faaite oia i te paari ma te faaohipa maitai i to ˈna puai no te pee i te aratairaa a te Atua i te paturaa i te araka rahi, i te haaputuraa i te maa i roto, te aratairaa i te animala, e te tomoraa i roto i te araka i te faaueraa a Iehova. Ua faaite atoa oia i to ˈna here i te parau-tia ma te ore e faatia i to ˈna mau taata-tupu ia haaviivii ia ˈna.
Te faataa ra te Bibilia e rave rahi atu â o tei faaite i te mau huru maitatai o te Atua mai te reira te huru. Tei rahi roa ˈtu o Iesu Mesia ïa, te mea tia roa i te hohoˈa o te Atua e o te tia i te parau e: “O tei hiˈo mai ia ˈu ra, ua hiˈo ïa i te Metua.” (Ioane 14:9) I rotopu i te mau huru maitatai o ta Iesu i faaite, o te here ïa te huru maitai rahi roa ˈˈe. Na to ˈna here i to ˈna Metua e i te huitaata i turai ia ˈna ia faarue i to ˈna faaearaa i nia i te raˈi no te ora i nia i te fenua nei ei taata. Ua turai atoa ia ˈna ia faahanahana i to ˈna Metua na roto i te haerea parau-tia e no te pororaa i te huitaata i te parau apî maitai o te ora. (Mataio 4:23; Ioane 13:31) E, ua turai te here ia pûpû Iesu i to ˈna ora tia no te faaora i te huitaata e, hau atu â i te faufaa, ia faaraa i te iˈoa o te Atua. (Ioane 13:1) Ia tutava anaˈe tatou no te pee i te huru o te Atua, te vai ra anei te tahi atu hiˈoraa maitai aˈe ta tatou e apee maoti ra o Iesu Mesia?—Petero 1, 2:21.
Nafea tatou ia riro hau atu â mai te Atua te huru i teie nei mahana?
Nafea tatou, i teie nei mahana, e faaite ai i to te Atua mau huru e e i reira e ohipa ˈi ia au i te hohoˈa o te Atua? A hiˈopoa na mua roa ˈˈe i te here. Ua parau o Iesu e: “Hinaaro oe i to Atua ia Iehova ma to aau atoa, e ma to [nephe] atoa, e ma to manaˈo atoa.” Nafea tatou ia faaite i te here i te Atua? Te pahono ra te aposetolo o Ioane e: “Teie hoi te [here] i te Atua, o te haapao i ta ˈna ra [faaueraa]: e ere hoi ta ˈna [faaueraa] i te mea teimaha.”—Mataio 22:37; Ioane 1, 5:3.
Parau mau, no te auraro i te mau faaueraa a Iehova, e tia ia tatou ia ite i te reira. E titau te reira ia taio tatou, ia haapii, e ia feruri maite tatou i nia i te Parau a te Atua, te Bibilia e te mau buka e mau vea atoa no nia i te Bibilia. Mai te taata papai salamo, ia nehenehe tatou e parau e: “Te rahi roa nei to ˈu hinaaro i ta oe ra ture! o to ˈu ïa manaˈoraa i te mau mahana atoa nei.” (Salamo 119:97) Ia taa hohonu roa tatou i te Parau a te Atua, e ô roa i roto ia tatou te huru feruriraa a te Atua. E here ïa tatou i te parau-tia e e riri tatou i te ino. (Salamo 45:7) I reira to Adamu hararaa. Ua ite oia i te ture a Iehova, aita râ i navai maitai to ˈna here no te tapea maite i te reira. Ia taio anaˈe tatou i te Parau a te Atua, e tia ia tatou ia ui tamau e, ‘E nafea te reira e tano ai no ˈu? Eaha te tia ia ˈu ia rave ia tano to ˈu haerea i te mau huru maitatai o te Atua?’
Ua parau atoa o Iesu e: “E [here] atu oe i to taata-tupu, mai to [here] ia oe iho.” (Mataio 22:39) E here iho â te taata feruriraa maitai ia ˈna iho e e hinaaro o ˈna i te mea maitai roa no ˈna iho. E ere te reira i te mea hape. E faaite atoa râ anei tatou i teie huru here no to tatou taata-tupu? Te pee ra anei tatou i te faaueraa a te Bibilia e: “Eiaha oe e tapea i te maitai i te taata e au ia ˈna ia hopoi ra, tei to rima taua maitai ra ia hopoi”?—Maseli 3:27; Galatia 6:10.
Eaha ïa te tia ia parauhia no nia i te paari? E aratai te maimiraa i teie huru maitai ia haapii tatou i te Bibilia no te mea i reira e vai ai te paari o te Atua. Te taiohia ra i roto i te Salamo 119:98-100 e: “E ite rahi to ˈu i te parau na oe ra, i to tau mau enemi ra: e tia hoi i te vai-maite-raa i pihaiiho ia ˈu. Ite rahi to ˈu i to tau mau orometua atoa ra, no te mea te feruri nei au i ta oe e faaite maira. Ite rahi to ˈu i to te feia tahito ra; no te mea te haapao nei au i ta oe parau.” I roto i te Maseli 3:18, ua faaauhia te paari i “te raau ora.” Ia noaa ia tatou te paari e ia faaohipa tatou i te reira, e mauruuru mai te Atua ia tatou e e noaa ia tatou te ora mure ore.—Koheleta 7:12.
Eaha te tia ia parauhia no nia i te parau-tia? I roto i teie nei ao ino, e huru maitai faufaa roa te parau-tia no te feia e hinaaro ra e ia auhia ratou e te Atua. Ua here Iesu i te mea tia (parau-tia) e ua riri oia i te ino. (Hebera 1:9) E na reira atoa te mau kerisetiano i teie nei mahana. E turai te parau-tia ia haafaufaa ratou i te mau huru tano. E haapae ratou i te mau eˈa tia ore o teie nei ao e te ohipa faufaa roa ˈˈe i roto i to ratou oraraa o te raveraa ïa i te hinaaro o te Atua.—Ioane 1, 2:15-17.
No nia i te parau no te puai, te vai ra ia tatou paatoa maa tuhaa iti o te reira. Tei vai ra iho â ia tatou te puai i te pae tino e i te pae o te feruriraa, e ia paari anaˈe tatou ei kerisetiano, e puaihia tatou i te pae varua. E faarahi Iehova i to tatou puai na roto i to ˈna varua moˈa e tae noa ˈtu e to tatou huru paruparu, e nehenehe tatou e faatupu i te hinaaro o Iehova. Ua parau o Paulo e: “E tia ia ˈu te mau mea atoa nei i te Mesia, tei tauturu mai ia ˈu ra.” (Philipi 4:13) E noaa atoa tatou i te hoê â huru puai ia pure anaˈe tatou no te ani i te varua o Iehova.
Te pororaa i te parau apî maitai
E ite-maitai-hia teie e maha huru maitatai faufaa a te Atua ia auraro anaˈe tatou i te faaueraa: “E teie nei, e haere outou e faariro i te mau fenua atoa ei pǐpǐ, a bapetizo atu ai ia ratou i roto i te iˈoa o te Metua, e no te Tamaiti, e no te varua moˈa; ma te haapii atu ia ratou i te haapao i te mau mea atoa ta ˈu i parau atu ia outou na: e inaha, tei pihai atoa iho vau ia outou, e tae noa ˈtu i te hopea o teie nei ao.” (Mataio 28:19, 20) E hopoi teie huru haapiiraa i te ora no te feia e farii. Auê ïa faaiteraa maitai o te here no te feia, e te rahiraa hoi o ratou, i te haamataraa aita hoi tatou i matau noa ˈˈe ia ratou!
Hau atu â, e naeahia te paari na roto i teie huru haapiiraa. E horoa oia i te hotu o te vai i te vairaa. No teihea ˈtu â ohipa e tia ia parauhia e: “Tei te na reira hoi e ora ˈi oe e te feia atoa e faaroo mai ia oe ra”? (Timoteo 1, 4:16) Aore roa e feia e pau na roto i te faariroraa i te taata ei pǐpǐ. E noaa i te feia e faaroo mai e te feia e haapii ra te mau haamaitairaa mure ore.
No te parau-tia atoa hoi, te haapii ra te mau kerisetiano i te mau faaueraa tumu parau-tia e te tia i te feia e haapii ra i te Bibilia. Te tauturu nei tatou ia ratou ia tavini ia Iehova, “te Atua [parau-tia].” (Malaki 2:17) E faarirohia te feia i teie nei mahana, o tei pûpû i to ratou ora no te tavini ia Iehova ma te haapao maitai e o te pee atu ei feia parau-tia, o tei tiahia, e o tei faaorahia i Aramagedo.—Roma 3:24; Iakobo 2:24-26.
Auê ïa faaiteraa o te puai te pororaa e te haapiiraa i te parau apî maitai na te ao atoa nei! (Mataio 24:14) E titauhia te faaoromai no te poro tamau i te mau tuhaa fenua i reira te rahiraa o te taata e ore e hinaaro i te faaroo mai. Na roto râ i to ˈna varua, e nehenehe Iehova e horoa mai i te puai e titauhia no te faaoromai e tae noa ˈtu i te hopea.—Isaia 40:30, 31; Mataio 24:13; Luka 11:13.
Parau mau, ei huaai hara a Adamu, eita iho â tatou e nehenehe e faaite i teie nei mau huru maitatai ma te tia roa. Teie râ, a haamanaˈo e ua hamanihia te taata i te hohoˈa o te Atua, e ia tutava anaˈe tatou ia pee i te huru o te Atua hau atu â, te faatupu nei ïa tatou maa tuhaa no reira tatou i hamanihia ˈi. (Koheleta 12:13) Ia haa anaˈe tatou no te rave i tei maraa ia tatou ma te tatarahapa ia hape anaˈe, e nehenehe ïa tatou e tiaturi e e ora atu tatou i roto i te ao apî parau-tia a te Atua, i reira e nehenehe ai tatou e naea i te huru tia roa. I reira ïa tatou e vai ai i roto i te hoê paradaiso i nia i te fenua i rotopu i te feia tia roa, ma te faaite taatoa i te mau huru maitatai o te Atua ra o Iehova. Auê ïa oaoaraa rahi e! I te pae hopea, na nia i te auraa taatoa o teie parau, e faaite ai te mau taata atoa i te hohoˈa o te Atua.
[Nota i raro i te api]
a “Tia” e “parau-tia” e parau fatata roa. I roto i te mau Papai Heleni, hoê noa ïa parau e, diʹkai·os.
[Hohoˈa i te api 25]
Ua faaite mai o Iesu e nafea ia faatupu i te mau huru maitatai o te Atua ra o Iehova
[Hohoˈa i te api 26]
I te pae hopea, e faaite ai te mau taata i te hohoˈa o te Atua na nia i to ˈna auraa taatoa