Ia ohipa te mau parau a Iesu i nia i to oe haerea
“O ta te Atua i tono maira, o ta te Atua â ïa parau ta ˈna e parau ra.”—IOA. 3:34.
1, 2. I te aha e nehenehe ai e faaau i te mau parau a Iesu i roto i ta ˈna Aˈoraa i nia i te mouˈa, e no te aha e nehenehe ai e parau e ua niuhia te reira i nia i ‘ta te Atua parau’?
HOÊ o te mau taiamani tarai rahi roa ˈˈe matauhia i teie mahana, o te Fetia no Afirika ïa e 530 carats. Tera te ofai taoˈa mau! E mea faufaa roa ˈtu â râ te mau ofai taoˈa pae varua i roto i ta Iesu Aˈoraa i nia i te mouˈa. E ere te reira i te mea maere, o Iehova hoi te Tumu o te mau parau a te Mesia! Te parau ra te Bibilia no Iesu: “O ta te Atua i tono maira, o ta te Atua â ïa parau ta ˈna e parau ra.”—Ioa. 3:34-36.
2 Noa ˈtu e eita e afa hora ia horoahia te Aˈoraa i nia i te mouˈa, e 21 faahororaa i e vau buka o te mau Papai Hebera to roto. Ua niu-papu-hia ïa te reira i nia i ‘ta te Atua parau.’ E hiˈo mai tatou i teie nei e nafea ia faaohipa vetahi o te parau faufaa roa e rave rahi i roto i teie aˈoraa faahiahia roa a te Tamaiti here a te Atua.
“E mata na i te haere e faite i to taeae”
3. I muri aˈe i te faaararaa i ta ˈna mau pǐpǐ no nia i te mau faahopearaa o te riri, eaha te aˈoraa ta Iesu i horoa?
3 E Kerisetiano oaoa tatou e te hau no te mea te fanaˈo ra tatou i te varua moˈa o te Atua, o te faatupu hoi i te oaoa e te hau. (Gal. 5:22, 23) Aita Iesu i hinaaro ia ere ta ˈna mau pǐpǐ i to ratou hau e oaoa, no reira oia i faaara ˈi ia ratou no nia i te mau faahopearaa haapohe o te riri tamau. (A taio i te Mataio 5:21, 22.) Ua na ô oia i muri iho e: “E teie nei ia hopoi oe i ta oe taoˈa horoa noa i te fata ra, e ua manaˈo ihora oe i reira, e e hara ta to taeae ia oe na; e vaiiho atu i to taoˈa i mua i te fata ra, e mata na i te haere e faite i to taeae, a haere a hopoi ai i ta oe taoˈa.”—Mat. 5:23, 24.
4, 5. (a) Eaha te “taoˈa horoa noa” ta Iesu i faahiti i roto i te Mataio 5:23, 24? (b) Eaha te faufaaraa ia faite i te hoê taeae tei inoino?
4 Te “taoˈa horoa noa” ta Iesu i faahiti, o te mau huru ô atoa ïa e pûpûhia i te hiero i Ierusalema. Ei hiˈoraa, e mea faufaa te mau tusia animara no te mea e tuhaa te reira o te haamoriraa ia Iehova a to ˈna nunaa. Ua haapapu râ Iesu i te hoê mea faufaa roa ˈtu â—te faiteraa i te hoê taeae tei inoino hou a pûpû ai i te tahi ô i te Atua.
5 Eaha ïa te haapiiraa e huti mai i teie parau a Iesu? Ua taai-roa-hia ïa ta tatou mau haaraa i nia ia vetahi ê i to tatou taairaa e o Iehova. (Ioa. 1, 4:20) Oia mau, i mutaa ihora, ia ore te hoê e hamani maitai i to ˈna taata-tupu, e mea faufaa ore ïa ta ˈna mau tusia i pûpû i te Atua.—A taio i te Mika 6:6-8.
E mea faufaa te haehaa
6, 7. No te aha e hinaarohia ˈi te haehaa ia tutava tatou i te faatupu i te mau taairaa hau e te hoê taeae ta tatou i faainoino?
6 Te faiteraa i te hoê taeae tei inoino, e tamataraa ïa i to tatou haehaa. Eita te feia haehaa e tatamaˈi aore ra e mârô e to ratou mau hoa Kerisetiano no te tutava i te haapapu i to ratou mau tiaraa manaˈo-noa-hia. E faatupu hoi te reira i te hoê huru tupuraa au ore, mai tei tupu na i rotopu i te mau Kerisetiano i Korinetia i tahito ra. No nia i te reira, ua horoa te aposetolo Paulo i teie manaˈo o te haaferuri: “E hapa mau â tei roto ia outou, i te mea te haava na outou ia outou iho. Eaha outou i ore i faaoromai ai i te ino? e eaha outou i ore i faaoromai ai ia faaerehia?”—Kor. 1, 6:7.
7 Aita Iesu i parau e e haere tatou e farerei i to tatou taeae no te haapapu noa ˈtu ia ˈna e ua tano tatou e ua hape o ˈna. Ta tatou fa, o te faatupuraa ïa i te mau taairaa hau. No te na reira, e titauhia ia faaite mau tatou i to tatou mau huru aau. E mea tia atoa ia farii tatou e ua pepe te aau o to tatou taeae. E mai te peu e ua hape tatou, e mea maitai ia tatarahapa haehaa tatou.
‘Ia hapa oe i to mata atau’
8. A haapoto na i ta Iesu i parau i roto i te Mataio 5:29, 30.
8 I roto i ta ˈna Aˈoraa i nia i te mouˈa, ua horoa Iesu i te mau aˈoraa papu no nia i te huru morare. Ua ite o ˈna e e mana atâta to te mau mero o to tatou tino tia ore i nia ia tatou. No reira Iesu i parau ai e: “E te hapa na oe i to mata atau, e ohiti e faarue ê atu, e maitai hoi oe ia pohe te hoê melo o oe ra, i to tino atoa ia hurihia i gehena. E te hapa ra oe i to rima atau, e tâpû e faarue ê atu, e maitai hoi oe ia pohe te hoê melo o oe ra, i to tino atoa ia hurihia i gehena.”—Mat. 5:29, 30.
9. E nafea tatou e nehenehe ai e “hapa” i to tatou “mata” aore ra “rima”?
9 Te faahohoˈa ra te “mata” faahitihia e Iesu i te mana aore ra te ravea e haamau i to tatou ara-maite-raa i nia i te tahi mea, e te “rima” i te mau mea ta tatou e nehenehe e rave e to tatou rima. Ia ore tatou e haapao maitai, e nehenehe tatou e “hapa” i teie na mero o te tino, a ore atu ai e ‘au to tatou haerea i te Atua.’ (Gen. 5:22; 6:9) No reira, ia faahemahia tatou ia faaroo ore ia Iehova, e mea tia ia haa tatou ma te puai, ia ohiti i te mata aore ra ia tâpû i te rima ei auraa parau.
10, 11. Eaha te nehenehe e tauturu ia tatou ia ape i te taatiraa morare ore?
10 E nafea ia tapea i to tatou mata eiaha ia tiatonu i te mau mea morare ore? “Ua faaau vau i te faufaa i o ˈu nei pue mata,” ta te taata mǎtaˈu i te Atua ra o Ioba ïa i parau. “E eiaha vau e tiatonu i te paretenia.” (Ioba 31:1) E tane faaipoipo o Ioba o tei faaoti papu eiaha e ofati i te mau ture morare a te Atua. Tera atoa ïa to tatou huru feruriraa ei taata faaipoipo aore ra ei taata taa noa. No te ape i te taatiraa morare ore, e mea tia ia arataihia tatou e te varua moˈa o te Atua, o te faahotu i te hitahita ore i roto i te feia e here ra i te Atua.—Gal. 5:22-25.
11 No te ape i te taatiraa morare ore, e mea tano ia ui tatou ia tatou iho, ‘Te vaiiho ra anei au i to ˈu mata ia faaara i roto ia ˈu i te hinaaro i te mau mea morare ore e ite-ohie-hia i roto i te mau buka, te afata teata, aore ra i nia i te Internet?’ E haamanaˈo atoa anaˈe i ta te pǐpǐ Iakobo i parau: “Ua haavarehia . . . te taata ia faahahau-ê-hia, e ia riro noa ˈtu i to ˈna iho hinaaro tia ore. E ua tô anaˈe taua hinaaro tia ore ra, fanau maira ta ˈna, o te hara; e ia rave-faahope-hia te hara ra, fanau maira ta ˈna, o te pohe.” (Iak. 1:14, 15) Oia mau, ia “hiˈo noa ˈtu” te tahi taata pûpûhia i te Atua i te tahi atu melo ê ma te mau hinaaro morare ore, e titauhia ia rave oia i te mau tauiraa rahi mai te huru ra e e ohiti oia i to ˈna mata a faarue ê atu ai.—A taio i te Mataio 5:27, 28.
12. Eaha te aˈoraa a Paulo o te tauturu ia tatou ia aro i te mau hinaaro morare ore?
12 No te mea e nehenehe te faaohiparaa tano ore o to tatou rima e turai ia tatou ia ofati i te mau ture aveia morare a Iehova, e titauhia ia faaoti papu roa tatou e vai mâ noa i te pae morare. E pee ïa tatou i teie aˈoraa a Paulo: “E . . . uumi iho i to outou mau melo i te mau mea o teie nei ao, mai te faaturi, te parau faufau ra, te paia ra, te hinaaro tia ore ra, e te nounou taoˈa, e haamori idolo ïa.” (Kol. 3:5) Te haapapu ra te taˈo “uumi” e e titauhia ia haa puai no te aro i te mau hinaaro morare ore o te tino.
13, 14. No te aha e mea faufaa roa ˈi ia ape i te mau manaˈo e ohipa morare ore?
13 No te ora noa, e mea tia ia farii te hoê taata ia tâpû-ê-hia te hoê mero o to ˈna tino. Ei auraa parau, e mea faufaa roa ia “faarue ê” tatou i to tatou mata e rima no te ape i te mau manaˈo e ohipa morare ore o te faaere ia tatou i te farii maitai a Iehova. Te vai-mâ-noa-raa i te pae feruriraa, te pae morare, e te pae varua, tera anaˈe te ravea e ape ai tatou i te haamouraa mure ore faataipehia e gehena.
14 No te hara e te huru tia ore i tutuuhia mai, e titauhia ia tutava tatou i te atuatu i te vai-mâ-raa pae morare. ‘Te moto nei au i tau tino ia vî; o te riro noa ˈtu hoi au o tei aˈo ia vetahi ê ra, ei taata ite-ore-hia mai,’ ta Paulo ïa i parau. (Kor. 1, 9:27) No reira, e faaoti papu anaˈe e faaohipa i te aˈoraa a Iesu no nia i te huru morare, ma te ore roa ˈtu e rave i te mau mea o te faaite i te mauruuru ore no to ˈna tusia taraehara.—Mat. 20:28; Heb. 6:4-6.
“E horoa noa”
15, 16. (a) Mea nafea to Iesu horoaraa i te hiˈoraa o te aau horoa noa? (b) Eaha te auraa o ta Iesu i parau i roto i te Luka 6:38?
15 Te faaitoito ra ta Iesu mau parau e to ˈna hiˈoraa aita e faaauraa i te hoê huru feruriraa horoa noa. Ua faaite oia i te aau horoa rahi i to ˈna haereraa mai i nia i te fenua no te maitai o te huitaata tia ore. (A taio i te Korinetia 2, 8:9.) Ua tae roa Iesu i te haapae i te hanahana i te raˈi no te riro ei taata e no te horoa i to ˈna ora no te mau taata hara, o te tahi pae hoi te fanaˈo i te mau taoˈa rahi i nia i te raˈi ei feia tufaa e o ˈna i roto i te Basileia. (Roma 8:16, 17) E te faaitoito mau â ra Iesu i te aau horoa ma te parau e:
16 “E horoa [noa], e e noaa hoi ta outou; e î te faito, e neneihia, e ueuehia, e manii noa ˈtu, na te taata e ninii i roto i to outou ahu. O taua faito hoi ta outou e faito ra, o te faito-faahou-hia mai ïa ta outou.” (Luka 6:38; MN) ‘E ninii i roto i te ahu,’ e peu matauhia ïa e vetahi mau taata hoo e faaî i te tufeturaa o te ahu rapae aano o te hoê hoani, tei tatuahia hoi e tei faarirohia ei pute ahu no te faaî i te mau mea. Ia horoa noa ˈtu tatou, e nehenehe tatou e fanaˈo i te tahi faito maitai, i te taime paha e hinaaro ai tatou i te tauturu.—Koh. 11:2.
17. Mea nafea to Iehova horoaraa i te hiˈoraa maitai roa ˈˈe o te aau horoa noa, e teihea huru horoaraa o te nehenehe e faaoaoa ia tatou?
17 Te here ra e te haamaitai ra Iehova i te feia o te horoa ra ma te oaoa. O ˈna hoi te hiˈoraa maitai roa ˈˈe, i to ˈna horoaraa i ta ˈna Tamaiti fanau tahi “ia ore ia pohe te faaroo ia ˈna ra, ia roaa râ te ora mure ore.” (Ioa. 3:16) Ua papai Paulo: “O te ueue ma te faaherehere ore ra, e ooti ïa ma te rahi. E horoa te taata atoa i ta ˈna i opua i roto i to ˈna aau; eiaha ma te nounou, e mai te mea e no te titau: o te taata horoa noa hoi ta te Atua e hinaaro.” (Kor. 2, 9:6, 7) Ia horoa tatou i to tatou taime, puai, e ta tatou mau faufaa materia no te turu i te haamoriraa mau, mea papu e e ite tatou i te oaoa e te mau maitai rahi.—A taio i te Maseli 19:17; Luka 16:9.
“Eiaha e na mua i te faaoto i te pu”
18. I roto i teihea mau tupuraa e ere ai tatou i te “utua maitai” i to tatou Metua i te raˈi?
18 “E ara o te rave outou i ta outou [parau-tia] i mua i te aro o te taata, ia hiˈohia e ratou; aore a noaa ta outou utua [maitai] i to outou Metua i te [raˈi] ra.” (Mat. 6:1; MN) Te “parau-tia” ta Iesu e parau ra, o te haerea ïa e tuati ra e te hinaaro o te Atua. Aita oia e parau ra e eiaha roa ˈtu e rave i te mau ohipa paieti i mua i te taata, ua parau hoi oia i ta ˈna mau pǐpǐ ia ‘anaana to ratou maramarama i mua i te aro o te taata.’ (Mat. 5:14-16) Aita râ ta tatou e “utua maitai” i to tatou Metua i te raˈi ra mai te peu e e rave tatou i te mau mea “ia hiˈohia” e ia umerehia tatou, mai te mau taata e hauti ra i te hoê teata. Mai te peu e tera to tatou mau manaˈo turai, eita tatou e fanaˈo i te hoê taairaa piri e te Atua aore ra te mau haamaitairaa mure ore a te faatereraa o te Basileia.
19, 20. (a) Eaha te auraa o ta Iesu parau no nia i ‘te faaotoraa i te pu’ ia horoa i te mau “taoˈa aroha”? (b) E nafea tatou e ore ai e vaiiho i te rima aui ia ite i ta te rima atau e rave ra?
19 Mai te peu e e huru feruriraa maitai to tatou, e pee tatou i ta Iesu aˈoraa: “Ia horoa . . . oe i ta oe taoˈa aroha, eiaha e na mua i te faaoto i te pu, mai ta te feia haavare i te mau sunago e te mau aroâ ra, ia haamaitaihia ratou e te taata. Oia mau ta ˈu e parau atu ia outou na, Ua noaa ta ratou utua [maitai].” (Mat. 6:2; MN) E ô te mau “taoˈa aroha” no te turu i te feia rii. (A taio i te Isaia 58:6, 7.) E afata moni amui ta Iesu e ta ˈna mau pǐpǐ ei tautururaa i te feia veve. (Ioa. 12:5-8; 13:29) I te mea e eita te faaotoraa i te pu e na mua mau i te horoaraa na te feia veve, mea papu maitai e ua faaohipa Iesu i te faarahiraa ia ˈna i parau e eiaha tatou e na mua i “te faaoto i te pu” ia horoa tatou i te mau “taoˈa aroha.” Eiaha tatou e faaatutu i teie horoaraa, mai te mau Pharisea ati Iuda. Ua parau Iesu ia ratou e feia haavare no to ratou faaite-haere-raa i ta ratou mau ô tauturu “i te mau sunago e te mau aroâ.” “Ua noaa” i teie feia haavare “ta ratou utua maitai.” Te haapopouraa a te taata e te parahiraa paha i pihai iho i te mau rabi i roto i te sunago, o te utua maitai atoa ïa ta ratou e hinaaro, eita râ Iehova e horoa i te tahi noa ˈˈe mea na ratou. (Mat. 23:6) E nafea ïa te mau pǐpǐ a te Mesia ia haa? Te parau ra oia ia ratou—e ia tatou:
20 “Area oe, ia horoa i ta oe taoˈa aroha, eiaha to rima aui ia ite i ta to rima atau e rave ra; ia moe ta oe horoaraa taoˈa aroha; e na to Metua iho, tei ore roa i moe te hoê mea ia ˈna ra, ore noâ oia iho i te itea, e faautua [maitai] mai ia oe.” (Mat. 6:3, 4; MN) E ohipa amui iho â to tatou rima. No reira, te oreraa e vaiiho i te rima aui ia ite i ta te rima atau e rave ra, o te oreraa ïa tatou e faaite haere i ta tatou mau ohipa tauturu, i te feia piri atoa ia tatou mai to tatou rima aui i to tatou rima atau.
21. Eaha atoa te faautuaraa maitai no ǒ mai i te Ihotaata “tei ore roa i moe te hoê mea ia ˈna”?
21 Mai te peu e eita tatou e faatietie i ta tatou e horoa ra na vetahi ê, e ore ta tatou mau “taoˈa aroha” e itea. E faautua maitai mai ïa to tatou Metua, “tei ore roa i moe te hoê mea ia ˈna,” ia tatou. Ma te parahi i nia i te mau raˈi e te ite-ore-hia e te mata taata, e vai ‘itea ore’ to tatou Metua i te raˈi no te huitaata. (Ioa. 1:18) Te faautuaraa maitai no ǒ mai i te Ihotaata “tei ore i moe te hoê mea ia ˈna,” oia atoa ïa te faatupuraa Iehova i te hoê taairaa piri roa e o tatou, te faaoreraa i ta tatou mau hara, e te fanaˈoraa i te ora mure ore. (Mas. 3:32; Ioa. 17:3; Eph. 1:7) E mea maitai aˈe tera i te arueraa a te taata!
Parau faufaa roa e poihere
22, 23. No te aha e mea tia ˈi ia poihere tatou i ta Iesu mau parau?
22 Mea papu maitai e ua î te Aˈoraa i nia i te mouˈa i te mau ofai taoˈa pae varua e rave rahi tuhaa nehenehe. Te vai mau ra iho â i roto te mau parau faufaa roa o te nehenehe e faaoaoa ia tatou i roto atoa i teie ao arepurepu. Oia, e oaoa tatou mai te peu e e poihere tatou i ta Iesu mau parau e e vaiiho tatou i te reira ia ohipa i nia i to tatou haerea e to tatou oraraa.
23 E haamaitaihia te taata atoa o te “faaroo” e o te “haapao” i ta Iesu i haapii atu. (A taio i te Mataio 7:24, 25.) No reira, e faaoti papu anaˈe e faaohipa i ta Iesu aˈoraa. E hiˈopoahia te tahi atu â o ta ˈna mau parau i roto i te Aˈoraa i nia i te mouˈa i roto i te tumu parau hopea o teie anairaa.
Eaha ta oe e pahono?
• No te aha e mea faufaa ˈi ia faite i te hoê taeae tei inoino?
• E nafea ia ore ia hapa i to tatou “mata atau”?
• Eaha to tatou huru no nia i te horoaraa e tia ˈi?
[Hohoˈa i te api 17]
Auê te au e ia “faite” i te hoê hoa Kerisetiano tei inoino!
[Hohoˈa i te mau api 18, 19]
E haamaitai Iehova i te feia o te horoa ma te oaoa