VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g92 8/12 api 14-19
  • E auraa anei to te horoaraa taoˈa i te Noela?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • E auraa anei to te horoaraa taoˈa i te Noela?
  • A ara mai na! 1992
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Eaha ta te reira e faatupu i nia i te tamarii
  • Te mau ô o te Noela e te parau mau
  • E peu kerisetiano anei?
  • Eaha to Iesu manaˈo no nia i te horoaraa taoˈa?
  • Te Noela—Eaha i tae atoa ˈi i Hitia o te râ?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1999
  • Te mau aˈa o te Noela no teie nei tau
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
  • Eaha no outou te Noela?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1994
A ara mai na! 1992
g92 8/12 api 14-19

E auraa anei to te horoaraa taoˈa i te Noela?

TE RAHIRAA o te mau haamâuˈaraa i te Noela ua ravehia no te mea te tiai ra te taata ia horoahia ˈtu te mau ô i taua taime ra o te matahiti. Ahiri eita te hoê taata e horoa i te ô, ua ofati ïa i te hoê peu tei haamau-papu-hia. Area râ, te taata haapao i te pae faanavairaa faufaa o James S. Henry, i to ˈna papairaa i roto i te vea New Republic, ua faahapa oia i teie mau “ô faahepohia” tei faaore i te oaoa e ei haamâuˈaraa.

“Te horoaraa i te ô tano ore e tapao teie no taua huru haamâuˈaraa ra,” o ta ˈna ïa i faataa mai. “Ia au i te mau fare toa no New York, i te mau matahiti atoa ua fatata 15 i nia i te hanere o te mau dala atoa i aufauhia no te hoê taoˈa rii i te Noela e faahoˈihia ïa i te fare toa. Ma te faatia i te mea e e tapeahia e rave rahi mau ô tano ore . . . , e naeahia hoê i nia i te toru tei ore e tuea i te hinaaro o te feia i horoahia ˈtu te ô.”

E auraa mau anei te faaherehereraa i te moni i te matahiti taatoa no te hoo i te mau ô aore e titauhia ra e aore e hinaarohia ra? E auraa atoa anei te tamataraa i te haafaahiahia ia oe i te mau ô moni rahi?

“Te hoê tuhaa ino mau i te imiraa taoˈa i te Noela o te mau ‘taoˈa horoa faahiahia roa,’” ta Henry ïa i faˈi. “Te mau ô moni rahi,” ta ˈna i parau, “ua hamanihia no te feia iho â mea iti to ratou hiaai i te tahi noa ˈˈe ô (‘te taata ua noaa ia ˈna te mau mea atoa’). Te rahiraa o teie mau ô moni rahi e horoahia ïa i te Noela; e hoohia i na avaˈe tootoru hopea o te matahiti hau atu i te afaraa o te mau taiamani, te mau uati e te mau huruhuru animara o te matahiti, ia au i te tahi tuhaa o te mau fare toa no New York.”

Mea pinepine râ, eita atoa te mau ô moni rahi e faaoaoa i te taata e farii ra i te ô, ia horoahia iho â râ no te tapoˈi i te hoê au-hoa-raa o te fifi ra. Ia au i te taote o Richard Allon no Kanada, “mai te peu e eita te tahi e au i te tahi i te matahiti taatoa, eita oe e nehenehe e faaore i te reira i te ô moni rahi. Eita ta oe iho hara e faaorehia, e peneiaˈe o te tahi atu ïa taata te harahia.”

Ma te oto, te erehia ra te mau mirioni taata i te mau fenua navai ore, i te mau mea titauhia no te oraraa, mea pinepine râ te feia o te mau nunaa navai o tei fanaˈo hoi i te mau mea atoa, aore ïa e mauruuru ra i te rahi o ta ratou mea. E fariihia te mau ô i te Noela ma te tâuˈa-ore-hia ˈtu—“eaha râ ïa ta ˈu e rave i teie mea?”—aore ra ma te fiu—“Aita hoi au e e hinaaro nei i teie nei mea”—aore ra e riri mai paha oia—“te ô o ta ˈu i horoa ua tataipiti hau atu to ˈna moni!” Eita e maerehia e ua faaoti te hoê pǔpǔ paruru tamarii no Heremani e i te Noela mea rahi roa te ô e horoahia ra e mea pinepine ma te manaˈo tae ore.

Hau atu â, i te Noela e ite-rahi-hia mai te huru ino o te taata, ma te faatupu i te mau faateimaharaa rahi e te oto. Aita te tahi pae e ravai ra te moni no te hoo i te mau ô, i te mau Hau amui no Marite, e itehia ïa te eiâraa i te tau o te Noela hau atu i te hoê noa ˈˈe taime o te matahiti. Te faatia ra te taata haapao i te pae faanavairaa faufaa o Henry e: “Te manaˈo ra te mau mutoi e e eiâhia te mau faufaa atoa no te mea e hinaaro onoono te feia eiâ e horoa atoa i te mau ô na to ratou utuafare.”

E rave rahi te tu te manaˈo e to Tom Harpur taata papai vea, tei papai i roto i te Sunday Star no Toronto, Kanada e: “Hunahia e teie oaoa faahepohia, ua ite au e te Noela e ere roa ˈtu i te tau ohie, e tau no te mauruuru ore, e tau no te hara e no te rohirohi rahi no te mau mirioni taata no to tatou nei totaiete.”

‘E mea faufaa râ teie mau haapeapearaa no te maitai o te tamarii,’ ta te tahi pae ïa parau. E mea maitai mau anei râ te horoaraa taoˈa i te Noela no te tamarii?

Eaha ta te reira e faatupu i nia i te tamarii

“Noa ˈtu e te manaˈohia ra e taime ‘oaoa’ teie o te matahiti,” ta te vahine aˈo o te haapiiraa o Betty Poloway i tapao, “e rave rahi tamarii te ore e oaoa ra.” No te aha? Mea nafea te horoaraa taoˈa i te Noela e haafifi ai i te tamarii?

Te faatia ra o Susan James, e metua vahine e toru ta ˈna tamarii apî, e: “E mataitai au i ta ˈu mau tamarii ia tumahae i te afata o ta ratou mau ô, te tahi i muri iho i te tahi. Ia oti anaˈe, e tia ratou i rotopu i teie mau pehu ma te titau hau atu â! E ere ratou i te tamarii nounou, no te rahi râ o te mau ô e te mau faatianianiraa tei ohipa i nia ia ratou, riro maira ratou ei tamarii nounou.”

Ua faataa o Karen Andersson, raatira no te pae o te feruriraa o te tamarii o te fare maˈi no Connecticut, te mau Hau amui no Marite, i teie fifi: “E mea teimaha roa ia faarue i te piha taotoraa e ia pou mai i raro i te poipoi Noela e ia hiˈo i teie mau mea maitatai atoa. E tatara papu ratou i te mau hauti te tahi i muri iho i te tahi e eita ratou e nehenehe e horoa i te ara-maite-raa i nia i te hoê anaˈe iho taoˈa. No te tamarii e huru faaea ore to ˈna aore ra e ru vave noa, aore ra e hauti ohie noa i te taime hau, e riro te Noela ei faateimaharaa ia ˈna.”

“Aita te mau ô e faaoaoa faahou nei mai mutaa ihora,” ta te hoê vea no Heremani i tapao i roto i te hoê o ta ˈna mau tumu parau no nia i te Noela. Ua autâ te hoê vahine e: “Ua matau te tamarii i te oaoa i te hoê buka nehenehe, i nau vehî rima, aore ra te tahi maa taoˈa rii. E parau mai râ ta ˈu mootua ia ˈu: ‘Mama ruau, i teie matahiti e hinaaro vau i te matini roro uira!’”

Oia mau, e faatupu te horoaraa taoˈa i te Noela i te nounou e te miimii. “E nehenehe te hoê taata e haere noa e mataitai i te fare toa i teie tau o te matahiti,” ta te taata haapao i te pae faanavairaa faufaa o Henry i faahiti, “no te ite i te faateimaharaa o teie tau Noela i te haafifiraa i te auraa i rotopu i te tamarii e te metua: te mau metua vahine hepohepo e huti ra i te mau tamarii rii hiaai rahi i te taoˈa hauti e tue ra e tutuô ra i te taoˈa faufaa ore moni rahi roa.”

Te vai nei râ te mau fifi hau atu i te ino tei taaihia i te horoaraa taoˈa i te Noela.

Te mau ô o te Noela e te parau mau

A ani i te tamarii apî e no hea mai ta ˈna ô e eaha ta ˈna e pahono mai iho â? Ia au i te New York Times uiuiraa manaˈo, 87 i nia i te hanere o te mau tamarii Marite i rotopu i te toru e te ahuru matahiti e tiaturi ratou e na Papa Noela. E rave rahi mau metua te vaiiho noa i teie tiaturiraa, ma te ani: “Eaha ta oe e hinaaro ia hopoi mai Papa Noela i teie matahiti?” Eaha mau na te mau faahopearaa?

Te faahohoˈa ra te ohipa i tupu i nia ia Cynthia Keeler tei faatiahia i roto i te Daily News no New York i te reira. “Mama,” ta ta ˈna tamaiti e hitu matahiti o Britton, i ani “te vai mau ra anei o Papa Noela?”

E mea papu ore roa o Cynthia mai te rahiraa o te mau metua ia anihia ˈtu teie uiraa. “Eaha to oe manaˈo?” ua ani ihora oia.

Ua parau o Britton e ua faaite mai to ˈna mau hoa e aita, e aita râ o ˈna i papu. E ua haamata oia i te taˈi. “E hinaaro vau e ite, Mama,” ta ˈna i parau ma te taˈi.

“Ahiri aita oia i taˈi, peneiaˈe eita vau e faaite ia ˈna,” ta Cynthia i parau. “Mea faufaa roa na ˈna mai te pohe e te ora te huru. Ua hinaaro mau oia e ite i te pahonoraa. Ua parau atura vau e aita e Papa Noela mau.”

Ua faataa te Daily News e: “Ma te tamau i te taˈi ua tuu o Britton Keeler i mua i to ˈna mama te pariraa ta te mau metua atoa e mâtaˈu ra ia ite-anaˈe-hia te haavare e ua itehia e o vai mau o Papa Noela: ‘No te aha oe i haavare mai ai ˈu?’”

E mea ino mau te mau faahopearaa a te haavare a te metua, mai ta Bruce Roscoe, orometua haapii no nia i te mau maimiraa i roto i te utuafare i te Haapiiraa tuatoru i Central Michigan, te mau Hau amui no Marite i parau: “E ite te tamarii e ua haavare mama e o te mau tamarii tei tano.” Ei hopearaa, te faataa ra te orometua haapii o Roscoe, e pinepine te tamarii i te ui atu no nia i te tahi atu mau mea ta to ˈna mau metua i parau atu ia ˈna.

Te faarahi atu â o Fred Koenig, orometua haapii i te pae o te feruriraa o te totaiete taata i te Haapiiraa tuatoru no Tulane i New Orleans, Louisiana, te mau Hau amui no Marite e: “Ia itehia ia ratou te haavare, e haafifi mau te reira i te tumu ia faaroohia te mau metua.” Ua na ô faahou â oia: “E ô mai te manaˈo feaa no nia e rave rahi mau mea.” E nehenehe te tamarii e manaˈo “peneiaˈe te taatoaraa o te mau mea no nia i te haapaoraa e parau haavare anaˈe.”

Mea papu, e ere roa ˈtu i te mea tano ia tamau noa i te haavare ma te parau i te tamarii e te vai ra te hoê taata no te aai tei horoa i te mau ô na ratou. Aita ra anei te feia i haere mai e horoa na te aiû ia Iesu te mau ô i to ˈna mahana fanauraa? Eita ra anei ïa o ˈna e farii i te horoaraa taoˈa i te mahana o te Noela i to tatou nei mahana?

E peu kerisetiano anei?

Ua parau iho â te Bibilia e ua hopoi te feia paari aore ra te feia hiˈo fetia i te mau ô na Iesu. Teie râ, aita te horoaraa taoˈa i te Noela i faahohoˈahia na nia i to ratou hiˈoraa no te mea aita ratou i horoa i te ô te tahi na te tahi. Hau atu â i te faufaa, aita ratou i horoa ˈtu i ta ratou ô i te mahana fanauraa o Iesu, i muri iho râ. Ua tuea maite ta ratou ohipa i te peu tahito i te faahanahanaraa i te mau arii. A tapao na i ta te aamu o te Bibilia e parau ra i to ratou taeraa ˈtu aita o Iesu e vai faahou ra i roto i te afata maa a te animara te faaea ra oia i roto i te hoê fare. No reira ïa o Heroda, ia au i ta ratou i parau atu ia ˈna, i faaue ai ia taparahi-pohe-hia te mau tamaroa e piti matahiti e i raro aˈe.—Mataio 2:1-18.

A feruri atoa na: E ere ra anei i te mea maere mau e aita roa i noaa ia Iesu i te tahi maa ô i te mahana i manaˈohia e mahana fanauraa no ˈna? E peneiaˈe, aita roa ˈtu o ˈna e tâuˈahia ra! No hea mau ïa te peu horoaraa taoˈa i te Noela?

Te faataa ra o Diane Bailey i to ˈna papairaa i roto i te vea no Los Angeles Independent e: “Te horoaraa i te ô te tahi na te tahi no ô roa mai ïa i Roma i tahito ra, ia horoa te taata te tahi taoˈa rii te tahi na te tahi i te mau oroˈa haamoriraa i te mahana e te matahiti apî.”

I raro aˈe i te upoo parau “Te iritiraa i te mau peu o te Noela,” ua papai o Anita Sama i roto i te hoê aamu a te Gannett faanahoraa tei haaputu e tei opere i te mau parau apî e: “E mea maoro roa hou te mau huru raveraa kerisetiano, te horoaraa taoˈa te tahi i te tahi e tuhaa ïa no te mau oroa o te tau toetoe. E horoa te mau Roma te tahi na te tahi te amaa no te mau tumu raau moˈa, e i muri iho ua horoa i te mau taoˈa e faahohoˈa ra i te mau euhe no te matahiti apî e haere maira—te ario, te auro e te mau monamona meli.”

Teie te parau mau, te Noela e oroa etene tei ravehia mai e te amuiraa faaroo kerisetiano. Te 25 no titema, e ere ïa i te mahana fanauraa o Iesu Mesia, e mahana tei taaihia ra i nia i te oroa arearearaa tiaa etene o ta te mau kerisetiano matamua i haapae roa.—Hiˈo i te afata, “Eaha te tumu mau o te Noela?” o te mau api i muri iho.

Ahiri e tei te fenua nei o Iesu Mesia i teie nei mahana, eaha ïa to ˈna huru i mua i te horoaraa taoˈa i te Noela?

Eaha to Iesu manaˈo no nia i te horoaraa taoˈa?

Mea papu aita Iesu i opani i te horoaraa taoˈa. Teie râ, ua haapii oia i ta ˈna mau pǐpǐ ma te hinaaro noa i te horoa ia ˈna iho ma te miimii ore no vetahi ê no te tavini ia ratou i te na ôraa e: “E horoa.” E ma te faaite e ia horoa anaˈe e haamaitaihia te feia horoa, ua na ô faahou â oia e: “E e noaa hoi ta outou.”—Luka 6:38.

I ô nei râ, aita roa ˈtu Iesu e faahiti nei i te horoaraa taoˈa te tahi i te tahi. Te haafaufaa nei râ oia i te parau mau e ia horoa anaˈe ma te nounou ore i te rahiraa o te taime e na reirahia mai oe. E parau mau iho â teie ia horoa anaˈe te taata ma te manaˈo maitai e ma te here “uˈana maite . . . ma te aau porao ore.”—Petero 1, 1:22.

Eita te here e titau ia faahoˈihia mai te reira, no reira Iesu i faaitoito ai e: “Ia horoa i ta oe taoˈa aroha, eiaha to rima aui ia ite i ta to rima atau e rave ra; ia moe ta oe horoaraa taoˈa aroha.” Eita te taata horoa e huti i te ara-maite-raa i nia ia ˈna e ta ˈna ô, area râ eita o ˈna e ore i te haamaitaihia. Ua faaite Iesu i te reira i te na ô-faahou-raa: “E na to Metua iho, tei ore roa i moe te hoê mea ia ˈna ra, . . . e faautua faaite mai ia oe” (Mataio 6:3, 4) Hau atu â, e tia i te taata horoa, mai ta te Bibilia e parau ra, “e horoa . . . i ta ˈna i opua i roto i to ˈna aau, eiaha ma te nounou, e mai te mea e no te titau: o te taata horoa noa hoi ta te Atua e hinaaro.”—Korinetia 2, 9:7.

Te horoaraa taoˈa e auhia ra e te Mesia na te here ïa te reira e faatupu, e ravehia ma te ore roa e titau i te tahi noa mea ei faahoˈiraa, e ere ma te nounou aore ra ma te faahepohia. Auê taa-ê-raa rahi e vai ra i teie horoaraa taoˈa i tei ravehia i te Noela!

Te horoaraa taoˈa o tei faatupu i te oaoa, eita ïa e taaihia i nia i te tarena aore ra te mau peu. Eita atoa e faaite mai i te rahiraa moni ta te taata horoa i aufau, e faaite ra te reira i te rahi o to ˈna mafatu. Oia mau, ua arato te Noela i te mau mirioni taata i te horoaraa i te mau taoˈa tano ore, e mea pinepine no te mau tumu hape atoa. No te aha ïa e ore ai e tamata i te tahi mea maitai aˈe i te horoaraa taoˈa i te Noela? A tamata i te huru horoaraa tei hopoi mai i te mau haamaitairaa e te oaoa mau, o ta te tumu parau i muri iho e tatara mai.

[Tumu parau tarenihia i te api 18, 19]

Eaha te tumu mau o te Noela?

Ua papu i te taata ite e ere te 25 no titema i te mahana fanauraa o Iesu Mesia. Te faaite ra Te Buka parau paari apî katolita, (beretane) e: “Aita i itehia te mahana fanauraa o te Mesia. Aita te Evanelia e faataa ra i te mahana e te avaˈe atoa.”

Hau atu â, ua ite-maitai-hia e te Noela e ta ˈna mau peu ua ravehia no ô mai i te mau tumu e ere i te kerisetiano. Ua parau hoi te U.S. Catholic e: “Eita roa ˈtu e nehenehe e faataa ê i te Noela e to ˈna mau tumu etene.”

Te faataa ra Te buka parau paari marite, (beretane) e: “I teie nei, te rahiraa o te mau peu tei amuihia ˈtu i te Noela e ere ïa i te mau peu tumu no te Noela e mau peu hou te kerisetianoraa e e ere i te kerisetiano, ua fariihia râ e te ekalesia kerisetiano. Na te oroa roma no nia ia Saturne i faatupuhia i ropu i te avaˈe titema i horoa mai i te hohoˈa no te mau peu arearearaa e rave rau o te Noela. Ei hiˈoraa, no ô mai i teie oroa te mau tamaaraa unauna rahi, te horoaraa taoˈa, e te tuamaraa i te mau mori hinu.”

No nia i te peu horoaraa taoˈa, te tapao ra te vea History Today e: “Te horoaraa taoˈa i te ropuraa o te tau toetoe mea papu e peu tahutahu i te haamataraa hau atu i te peu totiare noa. I rotopu i te mau taoˈa horoa no te oroa o Saturne te vai ra te mau pepe hauti tei horoahia na te tamarii. Ma te feaa ore, mea au roa te reira peu, a itehia ˈi te tumu, e mea mehameha roa i te tau tahito: tae noa ˈtu i te taata i ora i te omuaraa o taua peu ra tei manaˈo e peneiaˈe e toea te reira no te faatusiaraa taata, te tamarii iho â, ia haamaitaihia te ueueraa huero.”

Ua piahia i roto i te vea ra The New York Times no te 24 no titema 1991, te hoê tumu parau no nia i te mau tumu o te mau peu o te Noela, e tae roa ˈtu i te horoaraa taoˈa. Ua papai o Simon Schama, orometua haapii i te aamu i te Haapiiraa tuatoru no Harvard e: “Na te Noela i mono i te mau oroa tahito ei haamanaˈoraa i te rua poto no te tau toetoe . . . I te senekele toru, i to te haamoriraa i te mahana, mai ta te haapaoraa o te atua Mithra no Peresia, tapaeraa i Roma, riro maira te mau mahana o titema ei haamanaˈoraa i te fanau-faahou-raa o Sol Invictus: oia hoi te mahana vi ore. . . .

“Ua aro hua mau te Ekalesia matamua i Roma i na toopiti oroa rahi etene ê atu, te hebedoma roroa no Saturne, tei haamata i te 17 no titema, e te Calendes, tei farii popou i te Matahiti Apî. Te oroa matamua e taime ïa no te haerea tano ore, mea pinepine te faaterehia e te hoê raatira no te arearearaa, e ere i te Papa Noela o te atua poria râ o Saturne iho, i te amu-hua-raa, i te inu-hua-raa e te raveraa i te tahi noa ˈtu mea ino. I te tau no te Calendes, i te tauiraa te matahiti, i reira e horoahia ˈi te mau ô te tahi na te tahi, e mea pinepine tei taamuhia i nia i te mau amaa raau heeuri e faanehenehe ra i te mau fare i te tau o te oroa.

“E taa-maitai-hia te huru etaeta o te ekalesia matamua i mua i teie mau arearearaa haama. Ta ˈna mau metua, e te Peata avau hua tuiroo ra o John Chrysostom, ua faaitoito uˈana ratou eiaha roa ia amui atu i te mau mea faufau a te etene. . . . I te mea e aita te taatoaraa i tu te manaˈo no nia i te mahana mau o te fanauraa o Iesu . . . , ua manaˈohia e mea maitai ia mono te reira i te oroa o Saturne . . . No reira na te fanauraa o te Tamaiti a te Atua i mono i te fanau-faahou-raa o te mahana . . .

“Mea na reira atoa te Calendes i te monoraahia e te Oroa o te Epiphania, e te mau ô e te mau taoˈa rii ta te mau etene no Roma i horoa te tahi i te tahi riro maira ei faahanahanaraa ta te mau arii tootoru i pûpû atu i te Arii apî o te Ao nei. I te afaraa o te senekele maha, i reira te haamau-papu-raahia te mau faanahoraa o te karena o te Noela.”

I te mea e ua papu i te feia ite te tumu etene o te Noela e ta ˈna mau peu, e rave rahi tei aimǎrô e ere i te mea faufaa to ˈna tumu. No te pahono atu i te tumu parau a te orometua haapii o Schama, i te omuaraa o teie matahiti ua papai te hoê rabina tahito i te hoê rata i te feia papai o te Times: “Te mau tumu o te hoê peu matarohia aore ïa e tuatiraa i te auraa e horoahia i teie nei.” No nia i te Noela e te tahi atu â mau oroa mai te reira te huru, ua faˈi oia: “E horoa te feia e faatupu ra i taua oroa ra i te hoê faataaraa apî ei auraa no to ratou oraraa e tei faaitoito ma te faaoaoa i to ratou varua.”

Teie râ, e faaitoito mau anei te mau oroa o te Noela ma te faaoaoa i te varua e ma te faatupu i te mau hotu kerisetiano maitai? Ma te huna ore, ua ite-papu-hia e te rahiraa e mau hotu ino ïa, e ere i te mea maitai. Hau atu â, e tia anei i te mau kerisetiano ia rave mai i te mau oroa a te haapaoraa etene? Te faaitoito nei te Bibilia e: “Eiaha outou ia amui-au-ore-hia i te feia faaroo ore ra: eaha to te parau-tia auraa i te parau-tia ore? e eaha to te maramarama auraa i te pouri? Eaha to te Mesia auraa ia Behala? . . . E haere mai outou i rapae au mai roto mai ia ratou ra, ia taa ê outou,” ta Iehova i parau, “eiaha e rave noa ˈtu i te mea viivii ra.”—Korinetia 2, 6:14-17.

A haamanaˈo atoa, eaha ta Iesu i parau no nia i te haamoriraa i te Atua Mana Hope: “Te feia e haamori ia ˈna ra, e haamori ïa ma te varua e te parau mau e tia ˈi.” (Ioane 4:24) No reira, ia fariihia ta tatou haamoriraa e te Atua, e tia ia niuhia i nia i te parau mau. Te faahua-parau-hia ra e te Noela o te mahana fanauraa o Iesu Mesia noa ˈtu e e ere. E eaha te parau no tei manaˈohia e feia tahutahu hopoi ô no te Noela mai ia Papa Noela? Ia arataihia te tamarii ia tiaturi e no ô mai te mau ô i te mau taata mai te reira te huru, aita ra anei te tamarii e haavarehia ra?

Mai te peu e e haapao mau oe i te Atua, e auraro oe i ta ˈna faaueraa e faarue ê i te amui atu i te mau mea viivii i te pae o te haapaoraa. E haapao mau anei oe i te parau mau no te haapae roa ˈtu i te mahana arearearaa î i te haavare?

[Hohoˈa i te api 17]

E mea tano anei ia haavare i te mau tamarii ma te parauraa ˈtu e na Papa Noela e hopoi mai i te mau ô na ratou?

    Papai reo Tahiti (1985-2025)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono