“A haapii mai ia matou i te pure”
“Ua parau maira ia ˈna te hoê pǐpǐ na ˈna, E te Fatu, a haapii mai ia matou i te pure.” — LUKA 11:1.
1-3. a) No te aha te mau pǐpǐ a Iesu i faaite ai i te hinaaro ia roaa ia ratou te hoê haapiiraa no nia i te pure? b) Eaha te mau uiraa e uihia ra no nia i te pure?
E REO nehenehe to te tahi mau taata, e e ô no te upa rau to vetahi ê. Tera râ, no te horoa i te faito taatoa o to ratou ite, te hinaaro nei te tahi e te tahi ia haapiihia ratou. Hoê atoa huru no te pure. Ua taa i te mau pǐpǐ a Iesu Mesia e mea titauhia e ia haapiihia ratou mai te peu e e hinaaro ratou e ia faaroo te Atua i ta ratou mau pure.
2 Ua pure Iesu i to ˈna Metua, i te rahiraa o te taime, o ˈna anaˈe iho. O ta ˈna ïa ohipa i rave i te hoê po taatoa hou a maiti ai oia i na aposetolo 12 (Luka 6:12-16). Ua aˈo aˈera oia i ta ˈna mau pǐpǐ ia pure atoa ratou, o ratou anaˈe iho. Tera râ, ua faaroo ihora ratou ia ˈna i te faahitiraa i te mau pure i mua i te huiraatira e ua tapao aˈera ratou e aita oia i tia mai te mau taata haavarevare o tei pure ia itehia mai ratou e te mau taata (Mataio 6:5, 6). Ma te tano maitai, ua ani ihora ïa ratou ia ˈna ia horoa na ratou i te hoê haapiiraa hohonu no nia i te pure. E taio tatou e: “E te pure ra oia i te hoê vahi, e oti aˈera, ua parau maira ia ˈna te hoê pǐpǐ na ˈna, E te Fatu, a haapii mai ia matou i te pure, mai ia Ioane [Bapetizo] i haapii atoa i ta ˈna ra mau pǐpǐ.” — Luka 11:1.
3 Eaha te pahonoraa a Iesu? Eaha ta to ˈna hiˈoraa e haapii maira ia tatou? E eaha te maitai ta tatou e nehenehe e huti mai no nia i te haapiiraa ta ˈna i horoa i ta ˈna mau pǐpǐ ra no nia i te pure?
Mau haapiiraa no tatou
4. No te aha e tia ia tatou ‘ia pure ma te tuutuu ore’, e eaha to ˈna auraa?
4 E nehenehe tatou e haapii rahi no nia i te mau parau e te hiˈoraa o taua taata pure ra, oia hoi o Iesu. Mai te peu e, mea faufaa na ˈna i te tamau maite i te pure, o ˈna hoi te Tamaiti tia a te Atua, mea faufaa rahi atu â ïa na ta ˈna mau pǐpǐ tia ore i te fariu tamau i nia i te Atua, ia arataihia, ia faaitoitohia e ia tauturuhia ratou i te pae varua! Oia mau, e tia ia tatou ‘ia pure ma te tuutuu ore’. (Tesalonia 1, 5:17.) Parau mau, e ere ïa te auraa e e tia ia tatou ia tuturi tamau mai tei matauhia i te parau, ia tamau râ tatou i te faahiti i te pure. E ani tatou i te Atua ia aratai ia tatou i roto i te mau huru atoa o to tatou oraraa, ia ohipa tatou ma te paari e ia tapea maite i ta ˈna haamaitairaa. — Maseli 15:24.
5. Eaha te mea e nehenehe e eiâ i te taime te tia ia tatou ia rave no te pure, e eaha te tia ia tatou ia rave no te faatitiaifaro i taua huru tupuraa ra?
5 I to tatou nei tau, i te “anotau hopea”, e rave rahi mau ohipa o te nehenehe e haapau i te taime te tia ia tatou ia rave no te pure (Timoteo 2, 3:1). Mai te peu râ e tapea mai ta tatou mau manaˈonaˈoraa no te utuafare, ta tatou mau ohipa no te faaamu i te utuafare aore ra te tahi atu mau mea, ia tatou ia tamau maite i te pure i to tatou Metua i te raˈi, e tapao ïa e ua riro te mau haapeapearaa o te oraraa ei manaˈonaˈoraa rahi no tatou. E tia ia faaafaro i taua huru tupuraa ra ma te ore e tiai, no te mea te taata e ore e haafaufaa faahou i te pure, e erehia ïa oia i te faaroo. E tia ia tatou ia faaiti mai i ta tatou mau ohipa o te mau mahana atoa, aore ra ia faaaifaito i te mau fifi o te oraraa na roto i te huri tia ˈtu ma te aau rotahi e ma te pinepine roa ˈˈe i nia i te Atua, ma te mafatu taatoa, ia aratai oia ia tatou. E tia ia tatou ‘ia ara ma te pure’. — Petero 1, 4:7.
6. Eaha te pure ta tatou e hiˈopoa i teie nei, e eaha te tumu?
6 I roto i te pure ta ˈna i horoa ei hohoˈa, oia hoi te pure ra E to Matou Metua, ua haapii Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ nafea ia pure, aita râ oia i parau ia ratou eaha te mau parau papu o te faaohipa. Aita taua pure ra e tuea maitai i roto i te faatiaraa a Luka e i roto i ta Mataio, no te mea ua faatia raua i taua pure ra mai tei faahitihia i te mau taime taa ê. E haapii tatou i teie nei i taua pure ra mai te hoê hiˈoraa o te huru o te mau pure ta tatou e pure ra, o tatou te mau pǐpǐ a Iesu e te mau Ite no Iehova.
To tatou Metua e to ˈna iˈoa
7. Tei ia vai ra te haamaitairaa no te pure ia Iehova ma te piiraa ia ˈna “to matou Metua”?
7 “E to matou Metua i te ao [raˈi] ra.” (Mataio 6:9; Luka 11:2). No te mea o Iehova te Poiete o te huitaata e te noho ra oia i nia i te mau raˈi, e tia ïa ia pii tatou ia ˈna “to matou Metua i te ao ra”. (Te mau Arii 1, 8:49; Ohipa 17:24, 28.) Ma te raveraa i te parau ra “to matou”, te farii nei tatou e te atuatu atoa ra vetahi i te mau taairaa piri roa e te Atua. Tera râ, tei ia vai ra te haamaitairaa taotia-ore-hia no te paraparau atu ia ˈna ma te pii ia ˈna Metua? Tei te feia anaˈe e vai ra i roto i to ˈna utuafare fetii o te mau taata haamori o tei pûpû ia ratou e tei bapetizohia. Ma te piiraa ia Iehova “to matou Metua”, te faaite ra tatou e te tiaturi nei tatou i te Atua e te taa ra ia tatou e eita e nehenehe e faafaite e o ˈna maoti te fariiraa, ma te ore e faaherehere, i te tusia taraehara a Iesu. — Hebera 4:14-16; 11:6.
8. No te aha e tia ia tatou ia hinaaro rahi i te rave i te taime no te pure ia Iehova?
8 E tia ia tatou ia faatupu i te mau taairaa piri roa e to tatou Metua i te raˈi. Mai te mau tamarii o te ore roa e fiu i te haere atu i to ratou metua ra, e tia atoa ia tatou ia hinaaro rahi i te rave i te taime no te pure i te Atua. E tia i to tatou mauruuru rahi no te mau haamaitairaa i te pae varua e i te pae materia ta ˈna e horoa maira, ia turai ia tatou ia haamauruuru ia ˈna no to ˈna maitai. Ia ineine na tatou i te tuu i nia ia ˈna te mau hopoia e faateiaha ra ia tatou, ma te tiaturi e e tauturu mai oia ia tatou (Salamo 55:22). E nehenehe tatou e papu e e faahopearaa oaoa te noaa mai, mai te peu e mea haapao maitai tatou, no te mea te haapao maitai ra oia ia tatou. — Petero 1, 5:6, 7.
9. Eaha ta tatou e ani ra i te Atua ia pure tatou no te faaraaraa i to ˈna iˈoa?
9 “Ia raa to oe iˈoa.” (Mataio 6:9; Luka 11:2). Na roto i te parau ra “iˈoa”, i te tahi taime, o te taata iho tei faahitihia, e te auraa o te parau ra “ia raa”, oia hoi “haamoˈa, tuu i te vahi taa ê aore ra faariro ei ohipa moˈa”. (Hiˈo Apokalupo 3:4.) No reira, ia purehia no te faaraaraa i te iˈoa o te Atua, te anihia ra ïa ia Iehova ia ohipa no te faaraaraa ia ˈna iho. Mai teihea huru? Ma te tamâraa i to ˈna iˈoa i te faaino i tuuhia i nia ia ˈna (Salamo 135:13). No te reira, e haamou te Atua i te ino, e faahanahana oia ia ˈna e e faaite oia i te mau nunaa e o ˈna o Iehova (Ezekiela 36:23; 38:23). Mai te peu e te hinaaro rahi nei tatou e ite i taua mahana ra e te farii mau nei tatou i te tiaraa teitei o Iehova, e haafatata tamau noa tatou ia ˈna e a muri noa ˈtu na roto i te faatura rahi o te matara mai na roto i te mau parau ra “ia raa to oe iˈoa”.
Te Basileia e te hinaaro o te Atua
10. Eaha ta tatou e hinaaro ra e parau ia pure tatou ia tae mai te Basileia o te Atua?
10 “Ia tae to oe ra hau [basileia].” (Mataio 6:10; Luka 11:2). Taua Basileia ra, o te faatereraa arii ïa a Iehova ta ˈna e faaohipa na roto i te faatereraa mesia i nia i te raˈi i horoahia ia Iesu Mesia ra e i te “feia moˈa” o tei amuihia ia ˈna ra (Daniela 7:13, 14, 18, 27; Isaia 9:6, 7; 11:1-5). Eaha ta tatou e hinaaro ra e parau ia pure tatou ia “tae” mai te Basileia o te Atua? Te ani ra tatou ia tae mai oia i nia i te mau enemi paatoa o te faatereraa a te Atua e vai nei i nia i te fenua nei. I muri aˈe i to ˈna ‘haaparariraa e to ˈna haamouraa i te mau basileia atoa o te fenua’, e faariro oia i te fenua paatoa ei paradaiso. — Daniela 2:44; Luka 23:43.
11. Mai te peu e te hinaaro rahi nei tatou e ite i te hinaaro o Iehova ia ravehia i roto i te ao atoa nei, e nafea ïa tatou?
11 “Ia haapaohia to oe hinaaro i te fenua nei, mai tei te ao [raˈi] atoa na.” (Mataio 6:10). Na roto i taua mau parau ra, te ani ra tatou i te Atua ia faatupu i ta ˈna opuaraa no te fenua, na roto iho â râ i te haamouraa i to ˈna mau enemi (Salamo 83:9-18; 135:6-10). Te faaite maira taua mau parau ra e te hinaaro rahi nei tatou e ite i te hinaaro o te Atua i te faatupuhia i roto i te ao atoa nei. Mai te peu e te reira to tatou hinaaro, e rave noa ïa tatou i te hinaaro o Iehova mai tei maraa ia tatou. Eita e tia ia tatou ia hohora i taua aniraa i te Atua ra mai te peu e, eita tatou iho e tutava nei ma te aau rotahi i te rave i to ˈna hinaaro. Ia pure tatou mai te reira te huru, e ara ïa tatou ia ore e patoi i to ˈna hinaaro, ei hiˈoraa ma te haamatauraa i te hoê taata o tei ore i bapetizohia no te faaipoipo atu ia ˈna aore ra ma te raveraa i te mau haerea o te ao nei (Korinetia 1, 7:39; Ioane 2:15-17). E ani noa anei tatou e: ‘Eaha te hinaaro o Iehova i roto i taua tuhaa ra?’ Oia mau, mai te peu e te here ra tatou i te Atua ma to tatou mafatu atoa, e imi ïa tatou i ta ˈna aratairaa i te mau taime atoa o to tatou oraraa. — Mataio 22:37.
Te maa e au ia matou i teie nei mahana
12. Eaha te mau haamaitairaa e roaa mai ia ani noa tatou i ‘te maa no teie nei mahana’?
12 “Ho mai i te maa e au ia matou i teie nei mahana.” (Mataio 6:11). Te taiohia ra i roto i te faatiaraa a Luka e: “Ho mai i te maa e au ia matou i te mau mahana atoa nei.” (Luka 11:3). Ia anihia i te Atua te maa e hinaarohia no “teie nei mahana”, e faaitoito te reira ia tatou ia tiaturi e e nehenehe oia e haamâha i to tatou mau hinaaro i tera mahana e tera mahana. E tia i te mau ati Iseraela ia ohi i te mâna “e navai (...) i taua mahana ra”, e eiaha no te hoê hebedoma aore ra hau atu (Exodo 16:4). Eita tatou e pure ia roaa mai te mau maa maitatai e te hoê haaputuraa maa rahi roa, ia haamâhahia râ to tatou mau hinaaro o te mau mahana atoa i te taime mau ra. Ia ani noa tatou i te maa no teie nei mahana, e tauturu atoa te reira ia tatou eiaha ia riro ei taata nounou taoˈa. — Korinetia 1, 6:9, 10.
13. a) I te rahiraa o te taime, eaha ta tatou e faaite ra na roto i te aniraa i te maa no teie nei mahana? b) Eaha ïa to tatou huru, noa ˈtu e mea tano noa ta tatou no te ora, e te rave rahi nei hoi tatou i te ohipa?
13 I te rahiraa o te taime, ia ani anaˈe tatou i te Atua i te maa no teie nei mahana, te faaite ra tatou e aita tatou e tiaturi ra i nia noa ia tatou iho, tera râ, te tiaturi tamau nei tatou ia ˈna ia roaa mai te maa, te inu, te ahu e te tahi mau mea hinaarohia o te oraraa. Na roto i te riroraa mai ei mau melo o to ˈna utuafare fetii o te feia haamori o tei pûpûhia na ˈna, te tiaturi nei tatou i to tatou Metua, aita râ tatou e faaea ra ma te ohipa ore, a tiai noa ˈtu ai ia horoa mai oia, na roto i te hoê semeio, i te mau mea e hinaarohia e tatou. Eita, e rave tatou i te ohipa e e faaohipa tatou i te mau ravea atoa e vai ra ia tatou ia noaa te maa e te tahi atu mau taoˈa hinaarohia. Tera râ, ia au i te tanoraa mau, te haamauruuru nei tatou i te Atua na roto i te pure no te mea, te ite ra tatou e, taua mau mea ra, e tapao faaite ïa o te here, o te paari e o te puai o to tatou Metua i te raˈi ra (Ohipa 14:15-17; hiˈo Luka 22:19). E rave rahi paha ta tatou mau taoˈa no te mea te rave nei tatou i te ohipa ma te itoito. Tera râ, noa ˈtu e mea tano noa ta tatou moni no te ora, e te rave rahi nei hoi tatou i te ohipa, e faaite anaˈe na tatou i to tatou mauruuru e to tatou oaoa (Philipi 4:12; Timoteo 1, 6:6-8). I te parau mau, e nehenehe te hoê taata paieti o te fanaˈo noa ra i te maa e te ahu, e oaoa rahi roa ˈˈe paha i te mau taata e fanaˈo ra i te ruperupe i te pae materia. No reira, noa ˈtu e mea iti roa ta tatou, no te mau tumu aita tatou e taa maitai ra, eiaha tatou e faataiâ ia tatou. Aita hoê aˈe mea e tapea ra ia tatou ia taoˈahia i te pae varua. Eiaha ïa tatou e haaveve ia tatou i te pae o te faaroo, o te tiaturiraa e o te here ia Iehova, o ta tatou e haamaitai nei e e haamauruuru nei ma te aau rotahi na roto i te pure.
Te faaoreraa i ta tatou mau hara
14. Eaha te mau tarahu ta tatou e ani ra i te Atua ia faaore mai, e eaha ta ˈna e faaohipa ra no taua mau tarahu ra?
14 “E faaore mai i ta matou hara, mai ia matou atoa e faaore i tei hara ia matou nei.” (Mataio 6:12). Te faaite ra te faatiaraa a Luka e, taua mau tarahu ra, e mau hara ïa (Luka 11:4). No te mea e ua noaa ia tatou i te tiaraa taata hara, eita ta tatou e nehenehe e faatura ma te taatoaraa i te hinaaro tia o to tatou Metua. I roto i te tahi faito, ua riro ïa taua mau hape ra ei mau tarahu, aore ra titauraa, tei tia ia tatou ia faahoˈi i te Atua mai to tatou haamataraa mai â ‘i te haapao i ta te varua ra’. (Galatia 5:16-25; hiˈo Roma 7:21-25.) E tarahu ta tatou no te mea e taata hara tatou e eita ta tatou e nehenehe e faaî ma te taatoaraa i te mau faaueraa tumu a te Atua. No te faaoreraa o taua mau hara ra i roaa ˈi ia tatou te haamaitairaa o te pure. Te vahi oaoa roa, e nehenehe te Atua e faaohipa i te faufaa o te tusia taraehara a Iesu no taua mau tarahu ra, aore ra mau hara. — Roma 5:8; 6:23.
15. Eaha to tatou huru hiˈoraa no nia i te aˈo e hinaarohia e tatou?
15 Mai te peu e, te hinaaro ra tatou e ia faaore mai te Atua i ta tatou mau tarahu, aore ra mau hara, e tia ia tatou ia tatarahapa e ia farii i te aˈo (Maseli 28:13; Ohipa 3:19). No te mea e te here nei oia ia tatou, te horoa maira Iehova i te aˈo ia au i tei hinaarohia e tatou no te faatitiaifaro i to tatou mau haaparuparuraa (Maseli 6:23; Hebera 12:4-6). Oia mau, e nehenehe tatou e oaoa mai te peu e, maoti to tatou haereraa i te rahi i roto i te faaroo e te ite, te auraro nei to tatou mafatu i te mau ture e te mau faaueraa tumu a te Atua tae roa ˈtu i te hoê faito eita tatou e ofati faahou i te reira na roto i to tatou iho hinaaro. Eaha râ te rave mai te peu e, te taa ra ia tatou e ua hara tatou? E tia ïa ia tatou ia haapeapea rahi e ia pure i te Atua ma te aau rotahi ia faaore mai oia i ta tatou mau hara (Hebera 10:26-31). E tia ia tatou ia faaafaro oioi i to tatou haerea ma te faaohipa i te mau aˈoraa i horoahia na tatou.
16. No te aha mea faufaa ia ani noa i te Atua ia faaore i ta tatou mau hara?
16 E roaa mai ia tatou te mau haamaitairaa na roto i te ani-tamau-raa ˈtu i te Atua ia faaore mai i ta tatou mau hara. Ia na reira tatou, e taa noa ïa ia tatou i to tatou huru taata hara, e e turai te reira ia tatou ia faaite i te haehaa (Salamo 51:3, 4, 7). Te hinaaro nei tatou e ‘ia faaore’ to tatou Metua i te raˈi ‘i ta tatou mau hara e ia tamâ oia ia tatou i te mau parau-tia ore atoa’. (Ioane 1, 1:8, 9.) Hau atu, e tauturu te faahitiraa i ta tatou mau hara i roto i te pure ia tatou ia tamau i te aro ma te papu i to tatou tiaraa taata hara. No reira, eiaha roa e moehia ia tatou e te hinaaro rahi nei tatou i te hoo e te faufaa o te toto i haamaniihia e Iesu. — Ioane 1, 2:1, 2; Apokalupo 7:9, 14.
17. Nafea ta tatou mau pure no te faaoreraa i ta tatou mau hara e tauturu ai ia tatou i roto i to tatou mau auraa e o vetahi ê?
17 E tauturu atoa te pure no te faaore i ta tatou mau hara ia tatou ia faaite i te aroha, ia taa i to te tahi manaˈo e ia hamani maitai i te feia o tei riro paha ei feia amutarahu no te tahi fifi. E taio tatou i roto i te faatiaraa a Luka e: “E faaore mai i ta matou hara, te faaore nei hoi matou i tei hara atoa ia matou nei.” (Luka 11:4). Oia mau, e faaore te Atua i ta tatou mau hara, mai te peu e ua ‘faaore aˈena tatou i tei hara ia tatou’, oia hoi i te feia o te hara noa nei i nia ia tatou (Mataio 6:12; Mareko 11:25). Ua parau faahou Iesu e: “Ia faaore hoi outou i ta vetahi ê ra hapa, e faaore atoa mai to outou Metua i te ao ra i ta outou. Ia ore râ outou ia faaore i ta vetahi ê ra hapa, e ore atoa to outou Metua e faaore mai i ta outou hapa.” (Mataio 6:14, 15). E tia i ta tatou mau pure no te faaoreraa i ta tatou mau hara ia turai ia tatou ia faaoromai ia vetahi ê e ia faaore i ta ratou mau hapa. Ua papai te aposetolo Paulo e: “Mai [Iehova] atoa i faaore i ta outou na, e na reira atoa outou.” — Kolosa 3:13; Ephesia 4:32.
Te faahemaraa e te ino
18. No te aha eiaha roa tatou e faahapa i te Atua ia roohia tatou i te mau faahemaraa e te mau tamataraa?
18 “E eiaha e faarue ia matou ia roohia-noa-hia e te ati.” (Mataio 6:13; Luka 11:4). Eita taua mau parau ra e faaite ra e te tamata ra Iehova ia tatou, te turai nei ia tatou ia rave i te hara. I te tahi taime, e parau te mau Papai e te rave ra aore ra te faatupu ra te Atua i te tahi mau ohipa o ta ˈna e faatia noa ia tupu (Ruta 1:20, 21; hiˈo Koheleta 11:5). Aita, “e ore roa hoi te Atua e vare i te ino, e ore roa hoi oia e haavare i te taata”, ta te pǐpǐ ra o Iakobo ïa i parau (Iakobo 1:13). No reira, ia faahemahia e ia tamatahia tatou e te ino, eiaha roa tatou e faahapa i to tatou Metua i te raˈi, no te mea o Satani, te Faahema, teie e haa nei no te turai ia tatou ia hara i mua i te Atua. — Mataio 4:3; Tesalonia 1, 3:5.
19. Eaha ta tatou e nehenehe e ani na roto i te pure no nia i te faahemaraa?
19 Na roto i te aniraa “eiaha e faarue ia matou ia roohia-noa-hia e te ati”, te ani mau ra tatou ia Iehova eiaha e vaiiho ia tatou ia hiˈa mai te peu e te hinaaro ra tatou e faaroo ore ia ˈna, aore ra ia turaihia tatou ia na reira. E nehenehe tatou e ani onoono atu i to tatou Metua ia aratai i to tatou mau taahiraa avae, eiaha tatou e farerei i te hoê tamataraa fifi roa. No reira o Paulo i papai e: “Aita outou i roohia e te ati maori râ mai ta te taata nei â; e parau mau ta te Atua e ore oia e vaiiho noa ia outou ia ati, maori râ o te tia ia outou ia faaoromai ra; e faatupu, atoa oia i te haapuraa i taua ati ra, ia tia ia outou ia faaoromai.” (Korinetia 1, 10:13). E nehenehe tatou e pure ia Iehova ia aratai ia tatou eiaha tatou e tamatahia hau atu â i ta tatou e nehenehe e faaoromai e ia faatupu i te hoê ravea mai te peu e mauiui rahi roa tatou. No ǒ mai te mau faahemaraa i te Diabolo ra, no ǒ mai i to tatou tino hara e te mau haaparuparuraa o vetahi ê, tera râ, e nehenehe to tatou Metua tei î i te here e aratai ia tatou eiaha tatou ia haamou-roa-hia.
20. No te aha e tia ia tatou ia pure ia faaorahia tatou i te “ino”?
20 “E faaora râ ia matou i te ino.” (Mataio 6:13). Ma te papu maitai, e nehenehe ta te Atua e opani ia Satani, “te ino”, ia upootia i nia ia tatou (Petero 2, 2:9). Tera râ, aitâ i titau-aˈena-hia mai teie atu nei ia faaorahia tatou i te Diabolo, no te mea “e riri rahi hoi to ˈna, no te mea ua ite oia e maa taime poto to ˈna e toe nei”. (Apokalupo 12:12.) Ua ite tatou i te mau opuaraa a te Diabolo, e ua ite atoa râ o ˈna i to tatou mau paruparu. E tia ïa ia tatou ia pure ia Iehova ia paruru mai oia ia tatou i te mau marei a taua Enemi ra i faaauhia i te hoê liona (Korinetia 2, 2:11; Petero 1, 5:8, 9; hiˈo Salamo 141:8, 9). Ei hiˈoraa, mai te peu e e hinaaro tatou e faaipoipo, peneiaˈe e tia ia tatou ia ani ia Iehova ia faaora mai oia ia tatou i te mau opuaraa ino a Satani e i te hinaaroraa e faahoa ˈtu i te feia o teie nei ao, o te nehenehe e faatopa ia tatou i roto i te viiviiraa aore ra i te faaroo-ore-raa i te Atua ma te faaipoipo atu i te hoê taata aita i bapetizohia (Deuteronomi 7:3, 4; Korinetia 1, 7:39). Te hinaaro ra anei tatou e ia monihia tatou? I roto i taua hiˈoraa ra, e nehenehe te pure e tauturu ia tatou ia patoi i te hinaaroraa e apiti atu i te mau pereraa moni aore ra ia eiâ ma te haavare. No te vavahi i to tatou mau taairaa e o Iehova, ua ineine o Satani i te faaohipa i te mau mauhaa atoa e vai ra i roto i ta ˈna mau faahemaraa e rave rahi. E pure anaˈe na ma te tuutuu ore i to tatou Metua i te raˈi, o te ore roa e faarue i te taata parau-tia i te faahemaraa, o te faaora râ ia ˈna i te ino.
E faaetaeta te pure i te faaroo e te tiaturiraa
21. Eaha te mau maitai e roaa mai ia pure-anaˈe-hia no te Basileia?
21 Mea au na to tatou Metua i te raˈi, o te faaora ia tatou i te ino, ia haamaitai rahi ia tatou. No te aha râ oia e vaiiho ai, mea maoro i teie nei, i ta ˈna mau tavini, o ta ˈna e here rahi nei, ia pure ia ‘tae mai to ˈna basileia’? I te roaraa o te mau matahiti, ua aratai taua pure ra ia tatou ia hinaaro rahi atu â e ia tae mai te Basileia e ia haafaufaa rahi atu â ia ˈna. Te faahaamanaˈo maira taua pure ra e te hinaaro rahi nei tatou i taua faatereraa maitai no te raˈi. Te faatia nei oia ia tatou ia tapea maite noa i roto i te feruriraa, te tiaturiraa o tei pûpûhia na tatou no te ora i raro aˈe i te faatereraa a te Basileia. — Apokalupo 21:1-5.
22. Eaha to tatou huru hiˈoraa i te mau taime atoa no nia i te haamaitairaa tei pûpûhia na tatou no te pure i to tatou Metua i te raˈi, o Iehova?
22 Aita hoê aˈe feaaraa e e faaetaeta te pure i to tatou tiaturiraa ia Iehova. Ia faatupu anaˈe oia i ta tatou mau pure, e haavî atu â te reira i te taairaa e tahoê ra ia tatou e o ˈna. Eiaha roa tatou e rohirohi i te huri atu i nia ia ˈna ra i te mau mahana atoa ma te mau arueraa, te mau parau haamaitairaa e te mau pure tuutuu ore. E ia faaite noa na tatou i te mauruuru no te pahonoraa faufaa ta Iesu i horoa i teie aniraa a ta ˈna mau pǐpǐ e: “E te Fatu, a haapii mai ia matou i te pure.”
Te haamanaˈo ra anei outou?
◻ Eaha te mau haapiiraa ta tatou e huti mai no te mau parau e te hiˈoraa o taua taata pure ra, oia hoi o Iesu?
◻ Eaha te tia ia tatou ia tamau maite i te ani na roto i te pure, no to tatou Metua i te raˈi e no to ˈna iˈoa?
◻ Eaha ta tatou e hinaaro ra e parau ia pure tatou ia tae mai te Basileia o te Atua e ia ravehia to ˈna hinaaro i nia i te fenua nei?
◻ Eaha ta tatou e ani ra ia pure tatou i te Atua ia horoa mai oia i ta tatou maa no teie nei mahana?
◻ Eaha te auraa ia pure tatou i te Atua ia faaore mai i ta tatou mau tarahu?
◻ No te aha mea faufaa ia pure i te Atua ia faaora mai oia ia tatou i te faahemaraa e ia Satani, te ino?
[Hohoˈa i te api 27]
Ua ani te mau pǐpǐ ia Iesu ia haapii ia ratou i te pure. Ua ite râ anei outou nafea tatou e nehenehe ai e huti i te maitai no ta ˈna mau haapiiraa no nia i te pure?