PENE 11
Faaineineraa Ioane Bapetizo i te eˈa
MATAIO 3:1-12 MAREKO 1:1-8 LUKA 3:1-18 IOANE 1:6-8, 15-28
PORORAA IOANE E BAPETIZORAA I TE TAATA
MEA RAHI TEI BAPETIZOHIA, E ERE RÂ PAUROA
Mai to Iesu uiuiraa i te mau orometua i te hiero i te 12raa o to ˈna matahiti, 17 matahiti tei mairi. Tei te haamataraa ïa o te matahiti 29. Mea rahi te paraparau ra no Ioane te fetii o Iesu. Te poro haere ra oia na te pae tooa o te râ o te anavai Ioridana.
Mea taa ê Ioane i te tahi atu mau taata no to ˈna faaahuraa e ta ˈna huru paraparau. E ahu huruhuru kamela to ˈna e te hatua iri animara i nia i to ˈna tauupu. E meli e e vivi ta ˈna maa. E teie ta ˈna poroi: “A tatarahapa, ua fatata mai hoi te Faatereraa arii o te raˈi.”—Mataio 3:2.
I anaanatae na te feia i haere mai e faaroo ia Ioane, i ta ˈna poroi. Taa aˈera e rave rahi e mea titauhia ia tatarahapa ratou, oia hoi ia taui i to ratou huru feruriraa e haerea, a haapae atu ai i to ratou huru oraraa haapaoraa ore na mua ˈˈe. “Haere maira to Ierusalema ia ˈna ra, to Iudea e to te mau fenua atoa e ati aˈe Ioridana.” (Mataio 3:5) Ua tatarahapa iho â e rave rahi o tei haere mai ia Ioane ra. Bapetizo ihora oia ia ratou, ma te taumi ia ratou i raro i te pape o Ioridana. No te aha?
I bapetizo na Ioane i te taata ei faaiteraa i to ratou tatarahapa mau i te hararaa i te ture a Mose, te faufaa ta te Atua i faaau ia Iseraela. (Ohipa 19:4) E ere râ pauroa tei tia ia bapetizohia. I te haereraa mai te tahi mau aratai haapaoraa, te mau Pharisea e te mau Sadukea, ia Ioane ra, ua pii Ioane ia ratou e “fanauˈa ophi taero.” Teie ta ˈna i parau: “A rave . . . i te mau ohipa o te faaite i to outou tatarahapa. Eiaha e parau i roto ia outou iho: ‘O Aberahama to matou metua.’ Te parau atu nei hoi au e e nehenehe te Atua e faariro i teie mau ofai ei tamarii na Aberahama. Ua ineine te opahi no te tâpû i te mau tumu raau i te aˈa. Te tumu raau atoa e ore e faahotu mai i te maa maitai, ia tâpûhia ïa a hurihia ˈtu ai i roto i te auahi.”—Mataio 3:7-10.
No te mea mea rahi te paraparau ra no Ioane, mea puai ta ˈna poroi e mea rahi te taata ta ˈna e bapetizo ra, tonohia maira te mau tahuˈa tiaau e te ati Levi e ui ia ˈna: “O vai oe?”
Pahono atura Ioane: “E ere au i te Mesia.”
Ui maira ratou: “O vai ïa oe? O Elia?”
Pahono atura oia: “E ere.”
Ui maira ratou: “O oe anei te peropheta i tohuhia na?” Te manaˈo ra ratou i te Peropheta rahi ta Mose i parau e e haere mai oia.—Deuteronomi 18:15, 18.
Pahono atura Ioane: “E ere!”
Onoono noa maira ratou i te ui: “O vai ïa oe? A faaite mai na ia horoa ˈtu matou i te tahi pahonoraa i tei tono mai ia matou. Eaha ta oe e parau no oe iho?” Na ô atura Ioane: “O vau te taata e tuô haere nei na te medebara: ‘A haamanina i te purumu no Iehova,’ mai ta Isaia te peropheta i parau.”—Ioane 1:19-23.
“Eaha ïa oe e bapetizo ai i te taata,” ta ratou ïa i hinaaro e ite, “e ere hoi oe te Mesia, e ere o Elia, e ere atoa te peropheta i tohuhia na?” Faataa maitai atura oia: “Te bapetizo nei au i roto i te pape. Te ora nei te hoê taata i rotopu ia outou aita outou i matau, e na muri mai o ˈna ia ˈu.”—Ioane 1:25-27.
Oia mau, te faaite ra Ioane e te faaineine ra oia i te eˈa ma te tauturu i te taata ia noaa ia ratou te huru feruriraa maitai, a farii atu ai i te Mesia fafauhia o te riro mai ei Arii. No ˈna hoi i parau ai Ioane: “Te taata e haere mai i muri aˈe ia ˈu, e mana rahi aˈe ïa to ˈna i to ˈu. E ore e tia ia ˈu ia tatara i to ˈna tiaa.” (Mataio 3:11) Na ô atoa ˈtura Ioane: “O te haere mai na muri mai ia ˈu, e na mua ˈtu ïa ia ˈu, no te mea i vai na oia na mua ˈˈe ia ˈu.”—Ioane 1:15.
Mea tano mau â ïa ta Ioane poroi: “A tatarahapa, ua fatata mai hoi te Faatereraa arii o te raˈi.” (Mataio 3:2) E faaiteraa teie i te taata e ua fatata i te haamata te taviniraa a Iesu Mesia, o te riro mai ei Arii na Iehova.