Ia riro na tatou ei feia faaohipa i te parau, eiaha noa ei feia faaroo
“E ore te feia e parau mai ia ˈu ra e, E te Fatu, e te Fatu, e hope paatoa i te tae i te basileia ra o te ao, o te taata râ i haapao i te hinaaro o tau Metua i te ao ra.” — MATAIO 7:21.
1. Eaha te tia i te mau pǐpǐ a Iesu ia tamau maite i te rave?
A TAMAU i te ani. A tamau i te imi. A tamau i te patoto. A tamau maite i roto i te pure, i roto i te haapiiraa e i roto i te faaohiparaa i te mau parau ta Iesu i faahiti i roto i te Aˈoraa i nia i te mouˈa. Ua parau aˈera oia i ta ˈna mau pǐpǐ e o ratou te miti o te fenua; tei ia ratou ra te hoê poroi faaora, no te mea e ua tamitihia te reira; e tia ia ratou ia ara eiaha taua poroi ra ia erehia i to ˈna maitai e to ˈna puai faaora. O ratou te maramarama o te ao, no te mea te itehia ra te maramarama i nia ia ratou no ǒ mai ia Iesu Mesia ra e i te Atua ra o Iehova, eiaha noa na roto i te mea o ta ratou e parau ra, na roto atoa râ i te mea o ta ratou e rave ra. Te anaana ra ta ratou mau ohipa maitai mai ta ratou mau parau atoa — e peneiaˈe mea faufaa aˈe te reira i roto i te hoê ao o tei matau i te haavare a te mau Pharisea, te mau upoo faatere haapaoraa e te mau faatere politita, o tei paraparau rahi, mea iti râ ta ratou ohipa. — Mataio 5:13-16.
2. Eaha te aˈoraa ta Iakobo e faatae maira ia tatou nei, te hape nei râ vetahi ma te farii i teihea huru tupuraa au maitai?
2 Te faatae mai nei o Iakobo i teie aˈoraa ia tatou e: “Ei feia rave hoi outou i te parau nei, eiaha ei feia faaroo noa, i te haavare-noa-raa ia outou iho.” (Iakobo 1:22). E rave rahi teie e haavare nei ia ratou iho ma te fariiraa i te haapiiraa a te taata e na ô ra e: ‘Ia faaora-anaˈe-hia, e ora ïa e a muri noa ˈtu’, mai te huru ra e e nehenehe ta ratou e faaea i te rave i te mau ohipa atoa i teie nei e a tiai atu ai i te hoê haamaitairaa tei manaˈo-noa-hia e ratou no te raˈi mai. E haapiiraa hape te reira e e tiaturiraa faufaa ore, no te mea ua parau o Iesu e: “Area te mau papu e tae noa ˈtu i te hopea ra, oia te ora.” (Mataio 24:13). No te fanaˈo i te ora mure ore, e tia ia ‘mau papu e tae noa ˈtu i te pohe’. — Apokalupo 2:10; Hebera 6:4-6; 10:26, 27.
3. No nia i te faahaparaa, eaha te haapiiraa ta Iesu i horoa i muri iho i roto i te Aˈoraa i nia i te mouˈa?
3 A tamau ai oia i ta ˈna Aˈoraa i nia i te mouˈa, ua horoa o Iesu i te tahi atu mau aˈoraa tei tia i te mau kerisetiano ia faaitoito i te pee. Teie hoê, noa ˈtu e mea ohie roa ia hiˈohia, o te faahapa ra i te hoê o te mau manaˈo fifi roa ˈˈe tei tia ia arohia: “Eiaha e faaino, ia ore outou ia faainohia mai. O ta outou hoi e faaino ia vetahi ê ra, e faaino-atoa-hia ïa outou i te reira; e te faito ta outou e faito atura, o te faito atoa ïa i ta outou. E eaha oe i hiˈo ai i te pâpaa iti i roto i te mata o to taeae ra, e aore oe i ite i te raau rahi i roto i to oe iho mata? E eaha hoi oe e tia ˈi ia parau atu i to taeae, Ho mai na ˈu e iriti i te pâpaa i roto i to mata na, e inaha, e raau rahi hoi tei roto i to oe iho mata? E tera ra haavare e! e mata na i te iriti i te raau rahi i roto i to oe iho mata; ei reira oe e ite maitai ai ia iriti i te pâpaa iti i roto i te mata o to taeae.” — Mataio 7:1-5.
4. Eaha â te haapiiraa ta Luka e faaite ra, e eaha te roaa mai ia faaohipahia te reira?
4 Ia au i te faatiaraa ta Luka i rave no nia i te Aˈoraa i nia i te mouˈa, ua parau o Iesu i te feia i faaroo ia ˈna e eiaha e faaino i to ratou taata-tupu, ia tamau râ i te ‘faaore atu i ta ratou hara’, oia hoi ia tatarahapa i ta ratou mau hape. E turai taua haerea ra ia vetahi ia pahono na roto i te aroha, mai ta Iesu i faaite na roto i teie mau parau: “E horoa, e e noaa hoi ta outou; e î te faito, e neneihia, e ueuehia, e manii noa ˈtu, na te taata e ninii i roto i to outou ahu. O taua faito hoi ta outou e faito ra, o te faito-faahou-hia mai ïa ta outou.” — Luka 6:37, 38.
5. No te aha e mea ohie roa ˈˈe ia hiˈo i te mau hapa a vetahi ê i ta tatou iho?
5 I te senekele I, no te mau tutuu i parau-noa-hia, e peu matauhia e te rahiraa o te mau Pharisea, i te haava ia vetahi ê ma te etaeta. Te taata atoa e faaroo ia Iesu e mai te reira to ˈna huru, e tia ïa ia ˈna ia faarue i te reira. Mea ohie aˈe ia hiˈo i te pâpaa iti i roto i te mata o vetahi ê i te raau rahi i roto i to ˈna iho mata — e e tamǎrû-rahi-hia ˈˈe te here ia ˈna iho ia rave-anaˈe-hia mai te reira te huru! Ua parau te tahi taata e: “Mea au aˈe na ˈu i te faahapa ia vetahi ê no te mea e hau aˈe vau i te maitai ia na reira anaˈe vau!” E nehenehe te mataroraa i te faahapa ia vetahi ê e horoa i te manaˈo e mea faahiahia aˈe tatou e e au ra e e faahoona te reira i te mau hape o ta tatou e hinaaro ra e huna. Mai te peu râ e e titauhia ia faaohipa i te faatitiaifaroraa, e tia ïa ia horoahia te reira na roto i te aau mǎrû. E tia i tei faaafaro ia vetahi ê, ia tamau â i te taa maitai i ta ˈna iho mau hape. — Galatia 6:1.
Na mua ˈˈe i te haava ˈtu a tamata i te taa
6. Ia faahapa anaˈe tatou, e tia ia haamauhia te reira i nia i te aha, e na te aha e tauturu ia tatou ia ore e riro ei feia faahapa rahi?
6 Aita o Iesu i haere mai no te haava i te ao, no te faaora râ ia ˈna. Te haavaraa atoa ta ˈna i horoa, e ere ïa na ˈna, mea niuhia râ i nia i te mau parau ta te Atua i horoa ia ˈna ra no te parau (Ioane 12:47-50). Hoê atoa huru, e tia i ta tatou mau haavaraa atoa, ia tuea i te Parau a Iehova. E tia ia tatou ia patoi i te peu taata, oia hoi ia rave i te tiaraa o te hoê haava. E tia ia tatou ia tamau maite i te pure ia Iehova ia tauturu mai oia ia tatou. “E ani, e horoahia mai ta outou, e imi, e itea ïa ia outou; e patoto atu, e iritihia mai te opani ia outou. O tei ani ra hoi, ua noaa ïa; e o tei imi ra, ua itea ïa; e te feia atoa i patoto ra, ua iritihia ïa te opani.” (Mataio 7:7, 8). Ua parau atoa o Iesu iho e: “Aore e mea e tia ia ˈu iho ia rave; te faaau nei au i ta ˈu e faaroo nei; e parau-tia hoi ta ˈu; aita hoi au i imi i to ˈu iho hinaaro, o te hinaaro râ o te Metua o tei tono mai ia ˈu nei ra.” — Ioane 5:30.
7. Eaha te peu te tia ia tatou ia atuatu, peu e tauturu ia tatou ia faaohipa i te Ture auro?
7 Ia atuatu na tatou i te peu, eiaha ia haava i te tahi pae, ia tamata râ i te taa i to ratou huru, na roto i te raveraa i to ratou parahiraa — e ere te reira i te ohipa ohie, mea faufaa râ mai te peu e e hinaaro tatou e faatura i te Ture auro ta Iesu i faahiti i muri iho e: “E te mau mea atoa ta outou i hinaaro ia vetahi ê ra, e na reira atoa ˈtu outou ia ratou; o ta te ture ïa e ta te mau peropheta.” (Mataio 7:12). E tia ïa i te mau pǐpǐ a Iesu ia faaite i te aau putapû, ia ite i te huru i te pae o te feruriraa, o te here e i te pae varua o vetahi ê. E tia ia ratou ia ite hohonu e ia taa i te mau hinaaro o vetahi ê e ia faaitoito ratou iho i te tauturu ia ratou (Philipi 2:2-4). Tau matahiti i muri iho, ua papai aˈera o Paulo e: “Ua hope roa hoi ta te ture i te parau hoê nei, oia te parau ra e, E aroha oe i to taata-tupu mai to aroha ia oe iho na.” — Galatia 5:14.
8. Eaha na eˈa e piti ta Iesu i parau, e no te aha ua maitihia te hoê o raua e te rahiraa o te taata?
8 “E tomo na te uputa pirihao; te atea nei hoi te uputa e te aano nei te eˈa e tae atu ai i te pohe; e e rave rahi tei na reira i te tomo. Te apǐapǐ râ o te uputa e te piri hoi o te eˈa e tae atu ai i te ora, e te iti hoi o te feia i ite atu i te reira!” (Mataio 7:13, 14). I te anotau o Iesu, e rave rahi tei maiti i te eˈa e aratai i te haamouraa, e ta te rahiraa ïa o te feia o to tatou nei tau e rave atoa ra. E faatia te eˈa aano i te feia ia feruri, ia ora mai ta ratou e hinaaro: aita e ture aore ra e parau faaau tei tia ia ratou ia faatura, e e nehenehe ratou e ora noa i te hoê oraraa ohie, aita hoê aˈe faaheporaa. Aita e faufaa na ratou i te “faaitoito hua i te tomo na te uputa pirihao”! — Luka 13:24.
9. Eaha te titauhia no te haere na nia i te eˈa pirihao, e eaha te faaararaa ta Iesu e horoa ra i te feia e haere ra na nia iho?
9 Teie râ, o te uputa pirihao te aratai i te eˈa e tae atu ai i te ora mure ore. E tia i te feia e tomo atu na taua opani ra, ia faaite i te hitahita ore; i te tahi taime, e horoahia te hoê aˈoraa o te tamata i te mau tumu e turai ra ia ratou e i te hohonuraa o to ratou here rahi i te Atua. Ia tupu anaˈe mai te mau hamani-ino-raa, mea fifi roa ïa te eˈa e e titauhia i te faaoromai. I te feia e haere ra na nia i taua eˈa ra, ua horoa o Iesu i te faaararaa i mua nei: “E ara râ i te orometua haavare, o tei haere mai ia outou ma te huru o te mamoe ra, area o roto ra, e luko taehae ïa.” (Mataio 7:15). E tuea maitai taua faataaraa ra i te mau Pharisea (Mataio 23:27, 28). Ua ‘parahi hoi ratou i te parahiraa o Mose’ ma te faahua parau na roto i te iˈoa o te Atua a pee noa ˈi i te mau tutuu a te taata. — Mataio 23:2.
Mea nafea te mau Pharisea ‘i te opaniraa i te basileia’
10. Na roto i teihea ravea papu maitai te mau papai parau e te mau Pharisea i tutava ˈi i te ‘opani i te basileia i mua i te mau taata’?
10 Hau atu, ua tutava te mau upoo faatere haapaoraa ati iuda i te tapea i te feia e imi ra i te tomo na te uputa pirihao. “Auê outou, e te mau papai parau e te mau Pharisea, e haavare outou! te opani nei hoi outou i te basileia o te ao i te taata nei; e ore outou iho e tomo, e te feia e tomo ra te tapea nei outou.” (Mataio 23:13). Ua rave iho â te mau Pharisea mai ta Iesu i parau. Ua ‘faarue ratou i te iˈoa o ta ˈna mau pǐpǐ ma te faaino, no te Tamaiti a te taata’. (Luka 6:22.) No te mea e ua manaˈo te matapo mai te fanauraa mai â, ta Iesu i faaora, e o Iesu te Mesia, ua tiahi ihora ratou ia ˈna i rapae i te sunago. Aita to ˈna nau metua i hinaaro e pahono i te hoê aˈe uiraa no te mea e ua mǎtaˈu raua i te tiahi-atoa-hia i rapae i te sunago. No taua â tumu ra, ua feaapiti te tahi mau taata o tei tiaturi e o Iesu te Mesia, i te farii i te reira i mua i te huiraatira. — Ioane 9:22, 34; 12:42; 16:2.
11. Na roto i teihea mau hotu e nehenehe ai e ite e o vai te upoo faatere o te amuiraa faaroo kerisetiano?
11 “E ite outou ia ratou i to ratou hoturaa”, o ta Iesu i parau. “E faahotu mai te mau raau maitatai atoa i te huero maitai, e te mau raau iino ra, e faahotu mai ïa i te huero ino.” (Mataio 7:16-20). Te tano atoa ra taua faaueraa ra i teie mahana. E rave rahi mau melo o te amuiraa faaroo kerisetiano e parau ra i te hoê mea, te rave ra râ ratou i te tahi atu. Noa ˈtu e te haapapu ra ratou e te haapii ra ratou i te Bibilia, te farii nei ratou i te mau parau faaino tia ore mai te Toru Tahi e te po auahi. Aita vetahi pae e farii ra i te hoo, te haapii nei hoi ratou e mea tupu noa mai te mau mea atoa maoti i te haapii i te poieteraa, e te poro nei ratou i te hoê poroi auhia e te taata no te faaanoenoe i te tariˈa. Mai te mau Pharisea, e rave rahi mau ekalesiatiko e au ra i te moni; te eiâ nei ratou i te tahi tau mirioni a te feia e pee nei ia ratou (Luka 16:14). Te pii paatoa nei ratou ia Iesu e: “E te Fatu, e te Fatu”, teie râ ta ˈna pahonoraa: “Aita roâ vau i ite ia outou. E haere ê atu outou, e te feia rave parau ino.” — Mataio 7:21-23.
12. No te aha te tahi pae o te feia i haere i mutaa ihora na nia i te eˈa pirihao i faaea ˈi i te haere, e eaha te faahopearaa?
12 I to tatou nei tau, ua faaea te tahi pae o tei haere i mutaa ihora i nia i te eˈa pirihao, i te na reira. E parau ratou e te here nei ratou ia Iehova, aita râ ratou e auraro ra i te faaueraa ta ˈna i horoa ia haere e poro. E parau ratou e te here nei ratou ia Iesu, aita râ ratou e faaamu ra i ta ˈna mau mamoe (Mataio 24:14; 28:19, 20; Ioane 21:15-17; Ioane 1, 5:3). Aita ratou e hinaaro ra ia vai i raro aˈe i te hoê â zugo e te feia e haere ra i nia i te mau taahiraa avae o Iesu. Te eˈa piri, te manaˈo nei ratou e mea piri roa. Ua rohirohi ratou i te ohipa-maitai-raa, no reira “haere atura ratou mai roto atu ia tatou nei, e ere râ ratou i to tatou; ahiri hoi ratou no tatou ra, e tia â ïa i ǒ tatou nei”. (Ioane 1, 2:19.) Ua hoˈi ratou i roto i te pouri e, “eaha te faito i te reira pouri i te rahi”! (Mataio 6:23.) Aita ratou i haapao i teie aˈoraa a Ioane: “E au mau tamarii ra, eiaha to tatou te aroha vaha anaˈe e te aroha arero; ei aroha rave râ, ei mea mau.” — Ioane 1, 3:18.
13, 14. Eaha te parabole ta Iesu i horoa no te faaite i te faufaaraa ia faaohipa i ta ˈna mau parau, e no te aha e ohipa tano te reira no te feia e faaroo ra ia ˈna i Paletetina?
13 Ua faaoti aˈera o Iesu i ta ˈna Aˈoraa i nia i te mouˈa na roto i te hoê parabole faahiahia mau: “E teie nei, o te faaroo mai i ta ˈu nei mau parau, e haapao atura, e faito vau ia ˈna i te hoê taata paari o tei faatia i to ˈna fare i nia i te pǎpǎ; e mairi ihora te ûa, e tahe ihora te pape pue, e te mataˈi hoi i te uihiraa mai i nia iho i taua fare ra e aore roa i parari, no te mea e pǎpǎ te tiaraa.” — Mataio 7:24, 25.
14 I Paletetina, ia tupu anaˈe te mau ûa rahi, e tahe taue mai te pape i roto i te tahora pape tei mârô, ma te riro ei vai pue o te haamou roa. Ia vai tia noa te mau fare, e tia e ia haamauhia to ratou mau niu i nia i te pǎpǎ. Te haapapu ra te faatiaraa a Luka e ua “ô atura [te taata i faahitihia e Iesu] i raro roa, haamau ihora i te niu i nia i te pǎpǎ”. (Luka 6:48.) E ohipa fifi mau hoi te reira, ua haamaitaihia râ oia a tae mai ai te vero. O tei patu i roto ia ˈna i te mau huru maitai kerisetiano i nia i te mau parau a Iesu, e haamaitaihia oia ia tairi anaˈe te pape pue o te ati.
15. Eaha te tupu mai i nia i te feia e pee ra i te mau tutuu a te taata maoti i te auraro i te mau parau a Iesu?
15 Ua patuhia te tahi fare i nia i te one: “Area tei faaroo noa mai i ta ˈu nei mau parau, e aore i haapao, e faitohia ïa i te maamaa, o tei faatia noa i to ˈna fare i nia i te one; e mairi ihora te ûa, e tahe ihora te pape pue, e te mataˈi hoi i te uihiraa i nia iho i taua fare ra, mairi ihora e e parari rahi to taua fare ra.” O te reira te huru o te feia e parau ra e: “E te Fatu, e te Fatu”, aita râ ratou e faaohipa ra i te mau parau a Iesu. — Mataio 7:26, 27.
‘E ere mai ta ratou mau papai parau ra’
16. Eaha te hopearaa ta te Aˈoraa i nia i te mouˈa i faatupu i nia i te feia i faaroo ia ˈna?
16 Eaha te faahopearaa i faatupuhia e te Aˈoraa i nia i te mouˈa? “E ia faaoti aˈera Iesu i teie nei parauraa, ua maere anaˈe ihora te taata atoa i te huru o ta ˈna parau: i haapii hoi oia ia ratou ma te mana, e ere mai ta te mau papai parau ra.” (Mataio 7:28,29). Ua faatupu aˈera te mau parau a Iesu i te hoê putapûraa hohonu i nia ia ratou, no te mea ua paraparau oia na roto i te hoê mana eita e nehenehe e faaauhia.
17. Eaha tei tia i te mau papai parau ia rave ia tiaturihia ta ratou haapiiraa, e eaha ta ratou i parau no nia i te feia paari tei pohe o ta ratou i faahiti?
17 Aita roa te hoê papai parau i paraparau na roto i to ˈna iho mana, mai tei haapapuhia e te faaiteraa a te aamu i mua nei: “Ua haamau te mau papai parau i ta ratou iho haapiiraa i nia i te mau tutuu, e i nia i te feia i haamau i te reira: aita e mana aore ra e faufaa ta te hoê aˈe aˈoraa a te hoê papai parau, noa ˈtu e o vai o ˈna, mai te peu noa e [e parau o ˈna e] (...) Te tutuu a te mau rabi, aore ra (...) Te parau nei te feia paari; aore ra te tahi atu parau tohu a te tutuu mai teie te huru. Ua haapii na o Hillel le Grand i te mea mau e ia au i te peu tutuu no nia i te hoê ohipa; ‘tera râ, noa ˈtu e ua tuatapapa oia i taua tumu parau ra i te hoê mahana taatoa (...) aita ratou i farii i ta ˈna haapiiraa e tae roa i te taime a parau ai oia e: Teie ta ˈu i faaroo no ǒ mai ia Shemaia e ia Abtalion ra [te mau mana no mua ˈtu ia Hillel].’” (Parau faataa a te Faufaa Apî mai te Talmud e te mau Papai hebera [beretane], a John Lightfoot). Ua haapapu atoa te mau Pharisea no nia i te feia paari tei pohe mea maoro aˈenei e: “Te utu o te feia parau-tia, ia faahiti te hoê taata i te hoê haapiiraa a te ture na roto i to ratou iˈoa — e parau rii mǎrû ratou e te feia i roto i te menema.” — Te Torah: Mai te otaro e tae atu i te taipe i roto i te haapaoraa ati iuda matamua (beretane).
18. a) Eaha te taa-ê-raa e vai ra i rotopu i te haapiiraa a te mau papai parau e ta Iesu? b) I nia i teihea tuhaa mea faahiahia mau te haapiiraa a Iesu?
18 Ua faahiti te mau papai parau i te feia pohe no te haamana i ta ratou mau parau; ua parau o Iesu na roto i te mana o te Atua ora (Ioane 12:49, 50; 14:10). Ua huti mai te mau rabi i te pape viivii o te mau vairaa pape tei opanihia; ua haamatara mai o Iesu i te mau pu pape hau mǎrû tei haamâha i te poihâ no roto roa mai. Ua pure oia e ua feruri hohonu i te hoê po taatoa, e ia paraparau o ˈna, e haaputapû oia i te mau manaˈo hohonu o te feia e faaroo ra ia ˈna, aitâ ratou i ite aˈenei i te reira na mua ˈˈe. Ua paraparau oia na roto i te hoê puai o ta ratou e nehenehe e ite, na roto i te hoê mana o te ore e nehenehe e faahapa-faahou-hia e te mau papai parau, te mau Pharisea e te mau Sadukea (Mataio 22:46; Mareko 12:34; Luka 20:40). Aitâ te tahi atu taata i parau aˈenei mai teie te huru! I te hopearaa o te aˈoraa, ua maere anaˈe ihora te feia rahi.
19. Eaha te tuearaa e itehia i rotopu i te mau huru haapiiraa a te mau Ite no Iehova e ta Iesu i faaohipa i roto i te Aˈoraa i nia i te mouˈa?
19 Eaha te huru i to tatou mau mahana? Te faaohipa atoa ra te mau Ite no Iehova, o te poro haere ra i tera e tera fare, hoê â mau huru raveraa. Ia parau mai te tahi taata ia outou e: “Te haapapu ra ta ˈu Ekalesia e e haamouhia te fenua i te auahi”, e nehenehe outou e pahono atu ia ˈna e: “I roto i ta oe Bibilia, te Bibilia no Ierusalema, te taiohia ra i roto i te Koheleta 1:4 e: ‘E vai noa mai te fenua.’” Ma te hitimaue, e pahono paha taua taata ra e: “Aita hoi au i ite e tei roto te reira i ta ˈu Bibilia!” Ia parau mai te tahi atu taata ia outou e: “Ua faaroo noa iho â vau ia parauhia e e tutuihia te feia hara i roto i te auahi o te po auahi.” “Tera râ, te haapapu ra ta oe Bibilia i roto i te Roma 6:23 e: ‘E utua te pohe no te hara.’” Aore ra, no nia i te Toru Tahi: “Ua haapiihia vau e o Iesu e to ˈna Metua, hoê â ïa raua.” “Tera râ, i roto i te Ioane 14:28, te faaite maira ta oe Bibilia i teie mau parau a Iesu: ‘E rahi hoi tau Metua ia ˈu.’” I te pae hopea, ia parau mai te tahi atu taata ia outou e: “Ua haapiihia vau e tei roto te Basileia o te Atua ia tatou”, e nehenehe outou e pahono atu ia ˈna e: “I roto i te Daniela 2:44, te na ô ra ta oe Bibilia e: ‘Ia tae i te tau o taua mau arii ra, e faatupu te Atua o te Raˈi i te hoê basileia o te ore roa e mou. (...) E hope roa hoi taua mau basileia ra i te parari e e pau, e vai tera e a muri noa ˈtu.’ Nafea oia e nehenehe ai e vai i roto ia tatou tataitahi?”
20. a) Eaha te taa-ê-raa e vai ra i rotopu i te huru haapiiraa a te mau Ite no Iehova e ta te upoo faatere o te amuiraa faaroo kerisetiano? b) E taime i teie nei no te rave i te aha?
20 Ua parau o Iesu na roto i te mana no ǒ mai i te Atua ra. Te parau nei te mau Ite no Iehova na roto i te mana o te Parau a te Atua. Te faahiti nei te upoo faatere o te amuiraa faaroo kerisetiano i te mau tutuu i te pae faaroo tei haaviiviihia e te mau haapiiraa no Babulonia mai e no Aiphiti mai. Ia ite te feia aau rotahi e te faahapa ra te Bibilia i ta ratou mau tiaturiraa, e maere roa ratou e e parau ratou e: ‘Aita vau i ite e te parau ra ta ˈu Bibilia i te reira!’ Tera râ, o te reira te ohipa e tupu ra. I teie nei, ua tae ïa i te taime no te feia atoa e ite ra i to ratou mau hinaaro i te pae varua, ia faaau i to ratou haerea i te mau parau ta Iesu i faahiti i roto i te Aˈoraa i nia i te mouˈa, ma te patu i nia i te niu o te hoê pǎpǎ aueue ore.
Faahaamanaˈoraa
◻ Maoti i te faariro ia tatou ei haava, eaha tei tia ia tatou ia tamata i te rave, e no te aha?
◻ No te aha e nehenehe ai e parau e te maiti ra e rave rahi o te feia o to tatou nei tau i te eˈa aano?
◻ No te aha mea taa ê roa te huru haapiiraa a Iesu i ta te mau papai parau?
◻ Eaha te faahopearaa ta te Aˈoraa i nia i te mouˈa i faatupu i nia i te feia o tei faaroo i te reira?