VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w95 1/7 api 9-14
  • Te mau Ite kerisetiano e ta ratou tuhaa i nia i te raˈi

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te mau Ite kerisetiano e ta ratou tuhaa i nia i te raˈi
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • ‘Fanau-faahou-hia’
  • Mau tamarii na te Atua
  • ‘Te Iseraela o te Atua ra’
  • Te hoê faufaa apî
  • “Ierusalema apî”
  • Te aratai ra o Iehova i te mau tamaiti e rave rahi i te hanahana
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1998
  • ‘I teie nei, e taata outou no te Atua’
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2014
  • “Te Iseraela a te Atua” e te “feia rahi roa”
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
  • Te amuiraa i to te raˈi mau mea e to te fenua nei
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2006
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
w95 1/7 api 9-14

Te mau Ite kerisetiano e ta ratou tuhaa i nia i te raˈi

‘Area matou nei, no te raˈi ïa matou.’—PHILIPI 3:20.

1. Eaha te opuaraa faahiahia mau a Iehova no nia i te tahi mau taata?

E RIRO te mau taata e fanauhia i nia i te fenua nei i te faatere atu ei arii e ei tahuˈa i nia i te raˈi, e i nia i te mau melahi. (Korinetia 1, 6:2, 3; Apokalupo 20:6) Auê ïa parau mau maere mau e! Inaha, na Iehova iho te reira i faaoti, e e faatupu mau â oia i te reira maoti ta ˈna Tamaiti fanau tahi o Iesu Mesia. No te aha hoi to tatou Poiete e rave ai i te hoê ohipa mai te reira te huru? E nafea te iteraa i te reira ia ohipa i nia i te hoê kerisetiano i teie mahana? E hiˈopoa anaˈe na nafea râ te Bibilia ia pahono i taua mau uiraa nei.

2. Eaha te ohipa apî ta Ioane Bapetizo i faaite mai o ta Iesu e rave, e eaha te taairaa o taua ohipa apî ra e o tatou nei?

2 Ia Ioane Bapetizo i faaineine i te eˈa no Iesu, ua faaite aˈera oia e e rave o Iesu i te hoê ohipa apî. Te na ô ra te aamu e: “E poro haere atura [Ioane], na ô atura, Te haere mai nei te hoê i muri iho ia ˈu e mana rahi to ˈna i to ˈu, o te ore ïa e au ia ˈu ia piˈo i raro a tatara ˈi i te tapea tamaa no ˈna ra. I bapetizo noa na hoi au ia outou i te pape, e bapetizo râ oia ia outou i te [varua moˈa].” (Mareko 1:7, 8) Na mua ˈˈe i taua taime ra, aitâ aˈenei taata i bapetizohia i te varua moˈa. E faanahoraa apî teie e apitihia e te varua moˈa, e e tuhaa ta ˈna e te opuaraa faaitehia mai a Iehova no te faaineine i te mau taata e faatere atu i nia i te raˈi.

‘Fanau-faahou-hia’

3. Eaha te mau ohipa apî no nia i te Basileia o te raˈi ta Iesu i faataa ˈtu ia Nikodemo?

3 I roto i te hoê farereiraa moe e te hoê Pharisea tiaraa teitei, e tuhaa rahi ta Iesu i faaite atu no nia i teie opuaraa a te Atua. Ua haere maira te Pharisea ra o Nikodemo ia Iesu ra i te rui, e ua na ô atura Iesu ia ˈna e: “Ia ore te taata ia fanau faahou ra, e ore oia e ite i te basileia o te Atua ra.” (Ioane 3:3) Eita e ore o Nikodemo, i te mea hoi e e Pharisea oia o tei tuatapapa i te mau Papai Hebera, i te ite i te tahi tuhaa no nia i te parau mau rahi o te Basileia o te Atua. Ua tohu te buka a Daniela e e horoahia mai no te Basileia i “te hoê mai te Tamaiti a te taata ra” e i “te mau taata ra, i te feia moˈa o Tei Teitei.” (Daniela 7:13, 14, 27) ‘E hope roa hoi te mau basileia atoa i te parari e e pau’ i taua Basileia nei e e vai tera e a muri noa ˈtu. (Daniela 2:44) Eita e ore te manaˈo ra o Nikodemo e e tupu teie mau parau tohu i nia i te nunaa ati Iuda; te parau ra râ o Iesu e no te ite atu i te Basileia, e tia i te hoê taata ia fanau-faahou-hia. Aita o Nikodemo e taa ra, no reira atura hoi o Iesu i parau ai e: “Ia ore te taata ia fanau i te pape e te [v]arua, e ore oia e ô i te basileia o te Atua ra.”—Ioane 3:5.

4. No te feia i fanauhia i te varua moˈa, nafea to ratou mau taairaa o Iehova ia taui?

4 Ua faahiti o Ioane Bapetizo i te parau no te bapetizoraa i te varua moˈa. I teie nei, te na ô faahou ra o Iesu e e tia i te hoê taata ia fanauhia i te varua moˈa mai te peu e e hinaaro oia e tomo atu i roto i te Basileia o te Atua. Na roto i taua fanauraa otahi ra, e ô te mau tane e te mau vahine tia ore i roto i te hoê taairaa taa ê mau e te Atua ra o Iehova. E riro mai ratou ei mau tamarii faaamu na ˈna. E taio tatou: “Te feia atoa râ i ite atu ia ˈna [Iesu] i te faarooraa i to ˈna ra iˈoa, homai ra oia i te mana ra ia ratou ei tamarii na te Atua. Te feia e ere i to te toto i fanau ai ra, e ere hoi i to te hinaaro o te tino, e ere hoi i to te hinaaro o te taata, no te Atua râ.”—Ioane 1:12, 13; Roma 8:15.

Mau tamarii na te Atua

5. Afea ra te mau pǐpǐ haapao maitai i te bapetizoraahia i te varua moˈa, e eaha te tahi mau ohipa a te varua moˈa i tupu atoa i taua taime ra?

5 Ia Iesu i parau atu ia Nikodemo, ua faatavai-aˈena-hia o Iesu i te varua moˈa, ma te faatavai ia ˈna no to ˈna tiaraa arii a muri aˈe i roto i te Basileia o te Atua, ua farii hoi te Atua ia Iesu i mua i te taata atoa ei Tamaiti Na ˈna. (Mataio 3:16, 17) E rave rahi â mau tamarii varua tei noaa ia Iehova i te Penetekose o te matahiti 33 ra o to tatou nei tau. Ua bapetizohia te mau pǐpǐ haapao maitai a Iesu i putuputu i roto i te piha teitei i Ierusalema, i te varua moˈa. I taua iho taime ra to ratou fanau-faahou-raahia i te varua moˈa no te riro atu ei mau tamarii varua na te Atua. (Ohipa 2:2-4, 38; Roma 8:15) Hau atu, ua faatavaihia ratou i te varua moˈa no te tuhaa a muri aˈe i nia i te raˈi, e ua tapao-na-mua-hia hoi ratou e te varua moˈa ei tuhaa iti no te tupu-mau-raa taua tiaturiraa ra no te raˈi.—Korinetia 2, 1:21, 22.

6. Eaha te opuaraa a Iehova no nia i te Basileia o te raˈi, e no te aha e mea tano iho â ei tuhaa ta te taata i reira e tia ˈi?

6 O ratou te feia hara matamua i maitihia e te Atua no te tomo atu i roto i te Basileia. Oia hoi, i muri aˈe i to ratou poheraa e to ratou faatia-faahou-raa, e riro atu ratou ei tuhaa no te faanahonahoraa a te Basileia o te raˈi e faatere atu i nia i te taata e i te mau melahi. Te faaau maira o Iehova e na roto i te ravea o teie Basileia to ˈna iˈoa rahi e haamoˈahia ˈi e to ˈna tiaraa mana arii e faatitiaifarohia ˈi i mua i te mau mea atoa i poietehia. (Mataio 6:9, 10; Ioane 12:28) Mea tano mau â hoi ei tuhaa iho â ta te taata i roto i taua Basileia ra e tia ˈi! Ua faaohipa o Satani i te taata ia ˈna i faatupu i ta ˈna aroraa matamua i te tiaraa mana arii o Iehova i roto i te ô Edene ra, e i teie nei te faaau mai nei o Iehova e ia ô te taata i roto i te pahonoraa i taua aroraa ra. (Genese 3:1-6; Ioane 8:44) Ua papai te aposetolo Petero i te mau taata i maitihia no te faatere i roto i taua Basileia ra e: “Ia haamaitaihia te Atua te Metua o to tatou Fatu ra o Iesu Mesia, o tei faafanau faahou ia tatou no te rahi o to ˈna ra aroha, ia noaa te manaˈo ora i te tia-faahou-raa o Iesu Mesia mai te pohe maira, ia noaa te tufaa ino ore ra, e te viivii ore, e te maheahea ore, o tei vaiihohia i nia i te raˈi no outou.”—Petero 1, 1:3, 4.

7. Eaha te taatiraa otahi e o Iesu e fanaˈohia e te feia i bapetizohia i te varua moˈa?

7 Ei mau tamarii faaamu na te Atua, ua riro maira teie mau kerisetiano i maitihia ei mau taeae no Iesu Mesia. (Roma 8:16, 17; 9:4, 26; Hebera 2:11) I te mea hoi e ua haapapu mai o Iesu e o ˈna te Huaai i tǎpǔhia mai ia Aberahama, e tuhaa ïa teie mau kerisetiano faatavaihia i te varua, e apiti atu i taua Huaai ra, o te haamaitai mai i te huitaata faaroo. (Genese 22:17, 18; Galatia 3:16, 26, 29) Eaha ïa haamaitairaa? Oia hoi ia faaorahia ïa ratou i te hara, ia hau ratou e te Atua e ia tavini hoi ia ˈna i teie nei e a muri noa ˈtu. (Mataio 4:23; 20:28; Ioane 3:16, 36; Ioane 1, 2:1, 2) Te aratai nei te mau kerisetiano faatavaihia i nia i te fenua nei i te mau taata mafatu tia, i taua haamaitairaa ra ma te horoa mai i te faaiteraa no nia i to ratou taeae varua o Iesu Mesia e i to ratou Metua faaamu, te Atua ra o Iehova.—Ohipa 1:8; Hebera 13:15.

8. Eaha te “faaiteraa” a te mau tamarii a te Atua i faatavaihia i te varua?

8 Te faahiti ra te Bibilia i te parau no te hoê “faaiteraa” o taua mau tamarii faatavaihia i te varua o te Atua ra. (Roma 8:19) Ma te faaô atu i roto i te Basileia ei arii e apiti atu ia Iesu, e amui atu ratou i roto i te tuhaa no te haamouraa i te amuiraa o te mau mea a Satani. I muri iho, no te hoê maororaa hoê tausani matahiti, e tauturu ratou i te pae no te aratairaa i te mau haamaitairaa o te tusia taraehara i nia i te huitaata nei e e faateitei atu ai i te taata i nia i te huru tia roa i erehia e Adamu. (Tesalonia 2, 1:8-10; Apokalupo 2:26, 27; 20:6; 22:1, 2) E itehia i roto i ta ratou faaiteraa te mau mea i faahitihia ˈtu i nia nei. O te hoê hoi te reira mea ta te huitaata faaroo e tiai ru nei.

9. Nafea te Bibilia ia faahiti i te parau no te tino o te mau kerisetiano faatavaihia i roto i te ao nei?

9 Te tino o te mau kerisetiano faatavaihia o te ao nei o “te ekalesia feia matahiapo ra, tei papaihia te iˈoa i te [raˈi] ra.” (Hebera 12:23) O ratou te feia matamua e fanaˈo i te tusia taraehara o Iesu. O ratou atoa “te tino . . . no te Mesia,” o te faaite ra i to ratou taairaa fatata roa te tahi i te tahi e o Iesu. (Korinetia 1, 12:27) Teie ta Paulo i papai: “Mai te tino hoi hoê nei, e rave rahi to ˈna melo, e te mau melo atoa no taua tino hoê ra, rahi noâ ratou, hoê â ïa tino, oia atoa hoi te tino o te Mesia. I bapetizohia hoi tatou e te [v]arua hoê i roto i te tino hoê ra, te ati Iuda, e te Heleni, te tavini e te tiamâ, e ua faainuhia tatou i ta te [v]arua hoê ra.”—Korinetia 1, 12:12, 13; Roma 12:5; Ephesia 1:22, 23; 3:6.

‘Te Iseraela o te Atua ra’

10, 11. I te senekele matamua, eaha ta te hoê Iseraela apî i titau, e o vai te mau melo o taua nunaa apî ra?

10 Hau atu i te 1 500 matahiti hou Iesu e haere mai ai ei Mesia i tǎpǔhia maira, ua riro te nunaa Iseraela i te tino nei ei nunaa taa ê na Iehova. Noa ˈtu te mau faahaamanaˈoraa tamau, aita te nunaa i roto i to ˈna taatoaraa i tapea i to ˈna haapao maitai. Ia fa mai o Iesu, aita te nunaa i farii ia ˈna. (Ioane 1:11) No reira o Iesu i parau atu ai i te mau aratai faaroo ati Iuda e: “E hopoi-ê-hia te basileia o te Atua nei ia outou, e e tuuhia ˈtu i te nunaa e faahotu mai i te huero ra.” (Mataio 21:43) Te iteraa e o vai taua “nunaa e faahotu mai i te huero [o te Basileia]” mea faufaa roa ïa no te ora.

11 Te nunaa apî o te amuiraa kerisetiano faatavaihia ïa, i fanauhia i te Penetekose o te matahiti 33 ra o to tatou nei tau. To ˈna mau melo matamua o te mau pǐpǐ ati Iuda ïa a Iesu tei farii ia ˈna ei Arii i te raˈi ra no ratou. (Ohipa 2:5, 32-36) Tera râ, e mau melo ratou no te nunaa apî a te Atua, eiaha no to ratou tiaraa ati Iuda, no to ratou faaroo râ ia Iesu. No reira, ua riro teie Iseraela apî a te Atua ei tuhaa otahi roa—ei nunaa varua. I te patoiraa te rahiraa o te mau ati Iuda i te farii ia Iesu, ua parare aˈera te titauraa e apiti atu i te nunaa apî i roto i to Samaria e i muri iho i roto i te mau nunaa. Ua mairihia aˈera hoi te nunaa apî ‘te Iseraela o te Atua ra.’—Galatia 6:16.

12, 13. Mea nafea i te papuraahia e e ere noa te Iseraela apî i te hoê pǔpǔ faaroo na te haapaoraa ati iuda?

12 I Iseraela i tahito ra, ia farii te mau taata e ere i te ati Iuda i te haapaoraa ati Iuda, e tia ia ratou ia auraro i te Ture a Mose, e e faaite na te mau tane i te reira ma te rave e ia peritomehia ratou. (Exodo 12:48, 49) E ua manaˈo hoi vetahi mau kerisetiano ati Iuda e e tia atoa ia na reirahia i nia i te mau taata e ere i te ati Iuda i roto i te Iseraela o te Atua ra. E ohipa taa ê râ o te vai ra i roto i te feruriraa o Iehova. Ua aratai te varua moˈa i te aposetolo Petero i te utuafare o te taata ra o Korenelio, e taata teie no roto i te mau nunaa. A farii ai o Korenelio e to ˈna utuafare i te pororaa a Petero, ua faatavaihia aˈera ratou i te varua moˈa—na mua ˈˈe hoi ratou e bapetizohia ˈi i roto i te pape. Te faaite papu maitai ra te reira e ua farii o Iehova i taua mau taata ra no roto mai i te mau nunaa ei melo no te Iseraela o te Atua ra ma te ore e titau ia ratou e auraro i te Ture a Mose.—Ohipa 10:21-48.

13 Ua riro ei mea fifi roa na te tahi tau feia faaroo ia farii i te reira, e aita i maoro roa ua tuatapapahia taua fifi rahi na te mau aposetolo e te mau matahiapo i Ierusalema. Ua faaroo maite taua tino mana ra i te faaiteraa e faataa ra e mea nafea te varua moˈa i te ohiparaa i nia i te mau taata faaroo e ere i te ati Iuda. Te faaite ra te maimiraa i ravehia i roto i te Bibilia e e tupuraa te reira no te parau tohu faauruahia. (Isaia 55:5; Amosa 9:11, 12) Ua ravehia aˈera hoi te hoê faaotiraa papu maitai: Eita e titauhia i te mau kerisetiano e ere i te ati Iuda ia auraro i te Ture a Mose. (Ohipa 15:1, 6-29) No reira, ua riro mau â te Iseraela i te pae varua ei nunaa apî eiaha noa ei pǔpǔ faaroo na te haapaoraa ati Iuda.

14. Eaha ta Iakobo e hinaaro ra e parau ia pii oia i te amuiraa kerisetiano “te mau opu tino ahuru ma piti i purara ê ra”?

14 Ia au i te reira, ia ˈna i papai atu i te mau kerisetiano faatavaihia o te senekele matamua, ua faatae atura te pǐpǐ ra o Iakobo i ta ˈna rata i te “mau opu tino ahuru ma piti i purara ê ra.” (Iakobo 1:1; Apokalupo 7:3-8) Parau mau, aita te mau melo o te Iseraela apî i haapaohia no te mau opu taa maitai. Aita e tatuhaaraa i roto i na opu taa maitai 12 i roto i te Iseraela i te pae varua mai tei itehia na i Iseraela i te pae tino. Te faaite ra râ te mau parau faauruahia a Iakobo e i te hiˈoraa o Iehova, ua mono roa te Iseraela a te Atua i na opu 12 o te Iseraela i te tino nei. Ia riro mai te hoê ati Iseraela i te tino nei ei tuhaa no te nunaa apî, e ere ïa to ˈna tiaraa fetii—noa ˈtu e no roto mai oia i te opu no Iuda aore ra no Levi—i te mea faufaa.—Galatia 3:28; Philipi 3:5, 6.

Te hoê faufaa apî

15, 16. (a) Eaha ta Iehova huru hiˈoraa i te mau melo o te Iseraela a te Atua e ere i te ati Iuda? (b) Ua haamauhia te Iseraela apî i nia i teihea niu a te ture?

15 I mua i te aro o Iehova, ua riro te mau melo e ere i te ati Iseraela no teie nunaa apî ei mau ati Iuda i te pae varua i roto i to ratou taatoaraa! Te faataa ra te aposetolo Paulo e: “O te ati Iuda rapae au ra, e ere ïa oia i te ati Iuda; e te peritome rapae au i te tino ra, e ere ïa i te peritome: o te ati Iuda roto ra, te ati Iuda; e te peritome aau ra, te peritome; eiaha to rapae au, o to te varua râ; o tei ore i haamaitaihia e te taata, e te Atua râ.” (Roma 2:28, 29) E rave rahi mau taata no roto i te mau nunaa tei farii i te titauraa e riro ei tuhaa no te Iseraela a te Atua, e ua faatupu hoi to ˈna tupuraa i te parau tohu a te Bibilia. Ei hiˈoraa, teie ta te peropheta ra o Hosea i papai: “E aroha ˈtu hoi au ia ˈna tei ore i arohahia; e parau atu vau i tei parauhia e, aore ïa tau mau taata, O to ˈu ra ïa mau taata o oe; e na ratou e parau mai, O oe to matou Atua.”—Hosea 2:23; Roma 11:25, 26.

16 Mai te peu e aita te mau ati Iseraela i te tino nei i raro aˈe i te faufaa a te Ture a Mose, e tuhaa ïa ta ratou e te nunaa apî i nia i teihea niu? Ua faaau o Iehova i te hoê faufaa apî na roto ia Iesu e teie nunaa varua. (Hebera 9:15) Ia Iesu i haamau i te oroa no to ˈna poheraa i te 14 no Nisana o te matahiti 33 o to tatou nei tau, ua tuu atura oia i te pane e te uaina i na aposetolo haapao maitai e 11 ra e ua na ô atura e e taipe te uaina no te ‘toto o te faufaa.’ (Mataio 26:28; Ieremia 31:31-34) Ia au i tei faaitehia i roto i te aamu a Luka, ua parau atura o Iesu e e taipe te auˈa uaina no “te faufaa apî.” (Luka 22:20) Ei faatupuraa i te mau parau a Iesu, a niniihia mai ai te varua moˈa i te Penetekose e a fanauhia ˈi te Iseraela a te Atua, ua iriti-ê-hia te Basileia i te Iseraela i te tino nei e ua horoahia ˈtu i te nunaa apî i te pae varua. Ei monoraa i te Iseraela i te tino nei, ua riro atura ïa teie nunaa apî i teie nei ei tavini na Iehova, oia ei mau Ite na ˈna.—Isaia 43:10, 11.

“Ierusalema apî”

17, 18. Eaha te mau faataaraa e horoahia ra i roto i te buka Apokalupo no nia i te hanahana e tiai maira i te mau kerisetiano faatavaihia?

17 Auê ïa hanahana e tiai maira i te feia e fanaˈo i te piiraa e haere atu i nia i te raˈi e! E auê ïa te oaoa ia haapii e ia ite atu i te mau mea faahiahia e tiai maira ia ratou e! Te horoa mai nei te buka Apokalupo i te mau hiˈoraa faahiahia mau no nia i ta ratou tuhaa i nia i te raˈi ra. Ei hiˈoraa, i roto i te Apokalupo 4:4, teie ta tatou e taio: “E na terono ěê hoi e piti ahuru ma maha i te haaatiraa i taua terono ra; e ite atura vau i na peresibutero e piti ahuru ma maha i te parahiraa i nia iho i taua mau terono ra, ma te ahu teatea i te ahuraa, e ma te korona auro i nia i to ratou upoo.” Teie mau matahiapo e 24, e mau kerisetiano faatavaihia ïa ratou, i faatiahia mai te pohe mai e e mau ra i te tiaraa ta Iehova i tǎpǔ mai ia ratou i nia i te raˈi. E faahaamanaˈo mai to ratou korona e to ratou mau terono ia tatou i to ratou tiaraa arii. A feruri atoa na i ta ratou haamaitairaa faahiahia teitei mau oia hoi te taviniraa ma te haaati i te terono o Iehova!

18 I roto i te Apokalupo 14:1, e ite tatou i te tahi atu faaiteraa no nia ia ratou: “Hiˈo atura vau, e inaha, te tia noa ra te Arenio i nia iho i te mouˈa ra o Siona, ma te taata atoa hoi i pihai iho ia ˈna, hoê hanere e maha ahuru ma maha i te tausani, ma te iˈoa o to ˈna Metua i te papairaahia i nia iho i to ratou mau rae.” I ǒ nei, te ite ra tatou i te numera taotiahia o te feia i faatavaihia i te varua—144 000. E itehia to ratou tiaraa arii i te mea e te tia noa ra ratou i pihai iho i te Arii a Iehova, “te Arenio” ra o Iesu. E tei nia ratou i te Mouˈa o Siona i nia i te raˈi. Te Mouˈa o Siona i nia i te fenua nei o te vahi ïa tei reira o Ierusalema i te vairaa, te oire huiarii no Iseraela. Te faahohoˈa ra te Mouˈa o Siona i nia i te raˈi i te tiaraa hanahana o Iesu e o te mau taata e faatere atu i pihai iho ia ˈna, o tei riro ei Ierusalema o te raˈi ra.—Paraleipomeno 2, 5:2; Salamo 2:6.

19, 20. (a) Ua riro te mau kerisetiano faatavaihia ei tuhaa no teihea faanahonahoraa i nia i te raˈi? (b) Eaha te maororaa to Iehova maitiraa i te feia e tuhaa ta ratou i nia i te raˈi?

19 Ia au i te reira, e pii-atoa-hia te feia faatavaihia i roto i to ratou hanahana i nia i te raˈi, te “Ierusalema apî.” (Apokalupo 21:2) O Ierusalema i te fenua nei “o te oire ïa o te Arii rahi” e oia atoa te vahi tei reira te hiero i te vairaa. (Mataio 5:35) Te Ierusalema apî i nia i te raˈi o te faanahonahoraa huiarii ïa o te Basileia e na reira mai ai te Arii rahi ra o Iehova e te Arii i haapaohia e ana oia hoi o Iesu e faatere mai ai e i reira te autahuˈaraa e faatupuhia ˈi ei mau haamaitairaa e na roto mai i te terono o Iehova no te faaora i te huitaata nei. (Apokalupo 21:10, 11; 22:1-5) I roto i te tahi atu orama, e faaroo o Ioane, i te mau kerisetiano haapao maitai e tei faatia-faahou-hia mai e o tei faatavaihia hoi e tei faahohoˈahia i ‘te vahine a te Arenio.’ Auê ïa hohoˈa mahanahana mau no nia i te autahoêraa ta ratou e fanaˈo atu e o Iesu e to ratou auraro-maite-raa ia ratou! A feruri na i te oaoa i nia i te raˈi ia horoahia ˈtu i te melo hopea i roto ia ratou, i ta ˈna haamaitairaa i nia i te raˈi. E oia hoi, i te pae hopea, e nehenehe atura ïa “te faaipoiporaa a te Arenio” e tupu! E hope roa hoi taua faanahonahoraa huiarii ra i nia i te raˈi.—Apokalupo 19:6-8.

20 Oia, e mau haamaitairaa faahiahia mau te tiai maira i te feia ta te aposetolo Paulo i parau e: ‘Area matou nei, no te raˈi ïa matou.’ (Philipi 3:20) Hau atu i te piti tausani matahiti to Iehova maitiraa i ta ˈna mau tamarii varua e to ˈna faaineineraa ia ratou no te hoê tuhaa i nia i te raˈi. Ia hiˈohia te mau mea atoa i tupu, ua hope taua ohipa maitiraa e faaineineraa ra. Tera râ, mea rahi â te mau mea te tia ia tuatapapahia, mai tei faaitehia i roto i ta ˈna orama e faahitihia ra i roto i te Apokalupo pene 7. No reira, i teie nei, te titau ra te tahi atu pǔpǔ kerisetiano i to tatou ara-maite-raa, e e tuatapapa mai tatou i te parau no nia i teie pǔpǔ i roto i te tumu parau i mua nei.

Te haamanaˈo ra anei outou?

◻ Eaha te mau tuhaa taa ê a te varua i nia i te feia e tuhaa ta ratou i nia i te raˈi?

◻ Eaha te taairaa fatata roa ta te feia i faatavaihia e fanaˈo e o Iehova? e o Iesu?

◻ Mea nafea te amuiraa o te mau kerisetiano faatavaihia i te faataaraahia i roto i te Bibilia?

◻ Ua haamauhia te Iseraela a te Atua i nia i teihea niu a te ture?

◻ Eaha te mau haamaitairaa i nia i te raˈi e tiai maira i te mau kerisetiano faatavaihia?

[Hohoˈa i te api 10]

Hau atu i te piti tausani matahiti, ua maiti o Iehova i te feia e faatere atu i roto i te Basileia i te raˈi ra

    Papai reo Tahiti (1985-2025)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono