Te hoê parau-tia taa ê i te mau tutuu i parau-noa-hia
“Ia ore ta outou parau-tia ia hau i te parau-tia a te mau papai parau e te mau Pharisea ra, e ore roa outou e ô i te basileia ra o te ao.” — MATAIO 5:20.
1, 2. Eaha ta Iesu i rave na mua noa ˈˈe i te faahiti i ta ˈna Aˈoraa i nia i te mouˈa?
UA FAAEA o Iesu i nia i te hoê mouˈa e ao noa ihora. Te anapanapa noa ra te raˈi tei î i te mau fetia i nia mai ia ˈna. Te faaahehe ra te mau animala nainai e ori ra i te po, i te mau uru aihere. I te pae hitia o te râ, te fati rii mǎrû noa ra te mau pape o te miti o Galilea i te pae tahatai oneone. Aita râ paha o Iesu i tâuˈa rahi atu i te hau e te nehenehe o taua vahi ra. Oia mau, ua pure oia i te rui atoa i to ˈna Metua i nia i te raˈi, o Iehova. Ua hinaaro oia i ta ˈna aratairaa, no te mea e mahana faufaa mau teie e tiai maira ia ˈna.
2 I te pae hitia o te râ, te maramarama iti mǎrû noa ihora te raˈi. Ua haamata aˈera te mau manu i te maue na tera e tera vahi ma te taˈi mauriuri, e ua hautiuti ihora te mau tiare oviri i te mataˈi mǎrû. A fa mai ai te mau hihi mahana matamua, ua pii ihora o Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ ia haere mai ia ˈna ra e ua maiti aˈera oia 12 ei aposetolo. I muri iho, ua haamata ihora oia i te pou i raro i te mouˈa e o ratou atoa. Ua ite-aˈena-hia te mau tiaa taata i te tae-rahi-raa mai mai Galilea, mai Turia e mai Sidona, mai Iudea e mai Ierusalema. Ua haere mai ratou no te faaora i to ratou maˈi. Tei roto ia Iesu te hoê mana no ǒ mai ia Iehova ra, no te mea e rave rahi tei ora ma te faatiaiaraa ia ˈna. Ua haere atoa mai taua mau taata ra no te faaroo i ta ˈna mau parau tei riro mai te hoê raau tamǎrû no to ratou aau tei horuhoru. — Mataio 4:25; Luka 6:12-19.
3. No te aha te mau pǐpǐ e te feia tei haaputuputu mai i tiai ai ma te ara-maite-raa a haamata ˈi o Iesu i te paraparau?
3 Ia haapii ratou na roto i te hoê huru faatura e faaitehia i roto i te oroa, e peu matauhia e te mau rabi i te parahi. Tera râ, i taua poipoi ra o te tau tupuraa raau o te matahiti 31, ua na reira o Iesu, peneiaˈe paha i te hoê vahi papu e te teitei rii o te aivi. A ite ai ta ˈna mau pǐpǐ e te feia rahi e ua parahi o ˈna, ua taa ihora ia ratou e te faaineinehia ra te hoê ohipa taa ê, e ua haaputuputu atura ratou na pihai iho ia ˈna, ma te tiai na roto i te ara-maite-raa. I to ˈna paraparauraa, ua faaroo maitai ihora ratou i ta ˈna mau parau; e i to ˈna faaotiraa i ta ˈna aˈoraa i te tahi taime i muri aˈe, ua maere anaˈe ihora ratou no te mau parau o ta ratou i faaroo. E hiˈo anaˈe na e no te aha. — Mataio 7:28.
E piti huru parau-tia
4. a) Eaha na huru parau-tia e piti ta Iesu i faataa? b) No te aha i haamauhia ˈi te mau tutuu i parau-noa-hia, e ua tapae anei te reira i taua tapao ra?
4 I roto i ta ˈna Aˈoraa i nia i te mouˈa, tei papaihia i roto i te Mataio 5:1 e tae atu i te 7:29 e i roto i te Luka 6:17-49, ua faataa papu maitai o Iesu e piti pǔpǔ: te mau papai parau e te mau Pharisea i te hoê pae, e i te tahi aˈe pae, te nunaa ta ratou i haavî. Ua parau aˈera oia no na huru parau-tia e piti: te parau-tia haavarevare a te mau Pharisea e te parau-tia mau a te Atua (Mataio 5:6, 20). Te tumu o te parau-tia a te mau Pharisea, tei itehia na rapae noa, o te mau tutuu i parau-noa-hia ïa tei haamatahia i te haamau i te II o te senekele hou to tatou nei tau no te faatupu i “te hoê aua e haaati ra i te Ture”, no te paruru ia ˈna i te faaôraa o te heleniraa (te peu tumu heleni). Ua haamatahia aˈera i te farii i taua mau tutuu ra mai te hoê tuhaa o te Ture. I te tupuraa mau, ua tae roa i te mau papai parau i te tuu i taua mau tutuu i parau-noa-hia ra i nia ˈˈe i te Ture papaihia. Te taiohia ra i roto i te Mishna e: “Mea faufaa aˈe te mau parau a te mau papai parau [ta ratou mau tutuu i parau-noa-hia] i ta te ture papaihia.” No reira, maoti i te riro ei “aua e haaati ra i te Ture” no te paruru ia ˈna, ua haaparuparu ta ratou mau tutuu ia ˈna e ua haafaufaa ore ia ˈna, mai ta Iesu i parau e: ‘Te faaore maite ra outou i te ture a te Atua no te tapea mai i ta outou tutuu.’ — Mareko 7:5-9; Mataio 15:1-9.
5. a) Eaha te huru tupuraa o te feia riirii i haere mai e faaroo ia Iesu, e mea nafea te mau papai parau e te mau Pharisea i te faariroraa ia ratou? b) No te aha te mau tutuu i parau-noa-hia i riro ai ei hopoia teimaha mau i nia i te tapono o te hoê taata no te nunaa?
5 Te feia riirii i haere mai ia Iesu ra no te faaroo ia ˈna, e feia veve ïa i te pae varua, no te mea ua “purara ratou e ua faarue-taue-hia, mai te mamoe tiai ore ra”. (Mataio 9:36.) Ua hiˈo hoi te mau papai parau e te mau Pharisea teoteo ia ratou ma te haavahavaha. Ua pii ratou i taua feia ra ‛am ha’arèts (nunaa o te fenua) e ua faariro ia ratou ma te faatura ore mai te feia pouri, te feia hara i faautuahia o tei ore e tia ia faatiahia no te mea aita ratou i haapao i te mau tutuu i parau-noa-hia. I te tau o Iesu, ua parare rahi taua mau tutuu ra e ua riro hoi ei huenaneraa o te mau ture tatuhaahia e te etaeta, tei î i te mau peu oroa roroa, no reira te hoê taata ê atu e ore ai e nehenehe e faatura maite i te reira. Eita e maerehia e ua faaau o Iesu i te mau tutuu i ‘te mau hopoia teimaha e te maraa ore i nia i te tapono o te mau taata’. — Mataio 23:4; Ioane 7:45-49.
6. Eaha te ohipa maere rahi i roto i te mau faahitiraa matamua a Iesu, e eaha te tauiraa ta te reira i faaite no nia i ta ˈna mau pǐpǐ i te hoê pae, e no nia i te mau papai parau e te mau Pharisea i te tahi aˈe pae?
6 No reira, a parahi ai o Iesu i te pae aivi, o ta ˈna mau pǐpǐ e te feia tei poia i te pae varua tei tapiri mai no te faaroo ia ˈna. Ua maere paha ratou i ta ˈna mau parau matamua. ‘E ao to te feia taoˈa ore, e ao to te feia e poia ra, e ao to te feia e oto ra, e ao to te feia e ririhia ra.’ O vai ra o te nehenehe e oaoa mai te peu e mea veve oia, te poia ra, te oto ra aore ra te ririhia ra? E ua pii ihora o Iesu i te ati i nia i te feia taoˈa rahi, tei tamaa maitai, tei ata e tei haamaitaihia e te taata (Luka 6:20-26)! Na roto noa i te tahi mau parau, ua taui o Iesu i te mau manaˈo atoa tei roaa mai e te mau huru hiˈoraa a te taata tei matauhia i te farii. Ua riro te reira ei tauiraa taatoa o te mau huru tupuraa, ia au i teie faaiteraa ta ˈna i parau i muri iho: “O tei faateitei hoi ia ˈna ihora, e faahaehaahia ïa; e o tei faahaehaa ia ˈna ihora, e faateiteihia ïa.” — Luka 18:9-14.
7. Eaha te faahopearaa ta te mau parau matamua a Iesu i faatupu paha i nia i te feia rahi o tei faaroo i te reira, e o tei hiaai rahi hoi i te pae varua?
7 Taa ê atu i te mau papai parau e te mau Pharisea tei mauruuru ia ratou iho, ua ite te feia i haere mai ia Iesu ra i taua poipoi ra e tei roto ratou i te hoê tupuraa peapea mau i te pae varua. Mea papu roa e ua horoa ta ˈna mau parau i te hoê tiaturiraa no ratou: ‘E ao to te feia e ite ra i to ratou mau hinaaro i te pae varua, no ratou hoi te basileia ra o te raˈi.’ E auê hoi oaoa ta ratou i ite a parau faahou ai oia e: ‘E ao to te feia e poia ra e e poihâ ra i te parau-tia, e haamâhahia to ratou hinaaro’! (Mataio 5:3, 6; Ioane 6:35; Apokalupo 7:16, 17.) E haamâha-mau-hia ratou e te parau-tia, eiaha râ i te parau-tia a te mau Pharisea.
Eita e navai noa ia ‘faataata parau-tia i mua i te aro o te taata nei’
8. No te aha vetahi i aniani paha e mea nafea ta ratou parau-tia e nehenehe ai e na nia ˈtu i ta te mau papai parau e ta te mau Pharisea, e no te aha e tia ia tupu mai te reira?
8 “Ia ore ta outou parau-tia ia hau i te parau-tia a te mau papai parau e te mau Pharisea ra, ta Iesu i haapapu, e ore roa outou e ô i te basileia ra o te [raˈi].” (Mataio 5:17-20; hiˈo Mareko 2:23-28; 3:1-6; 7:1-13). Ua manaˈo paha vetahi e: ‘Tia aˈe i te mau Pharisea? Te haapae nei ratou i te maa, te pure nei ratou, te horoa nei i te tufaa ahuru, te horoa nei na te feia veve e te rave nei ratou i te taime no te haapii i te Ture. Nafea ïa ta tatou parau-tia e nehenehe ai e na nia ˈtu i ta ratou?’ Tera râ, e tia ia ˈna ia rahi hau atu â! Peneiaˈe mea faatura-roa-hia te mau Pharisea e te mau taata, eiaha râ e te Atua. I te tahi atu taime, ua parau o Iesu i taua mau Pharisea ra e: “O taua feia faataata parau-tia outou i te aro o te taata nei, ua ite râ te Atua i to outou aau; o taua mea i faaturahia e te taata na, e mea faufau ïa i te Atua.” — Luka 16:15.
9-11. a) Eaha te hoê o te mau huru i manaˈo ai te mau papai parau e te mau Pharisea e e nehenehe ratou e faarirohia ei taata parau-tia e te Atua? b) Eaha te pitiraa o te huru ta ratou i manaˈo e e roaa ia ratou te parau-tia? c) Eaha te toruraa o te ravea ta ratou i tiaturi, e eaha te mau parau a te aposetolo Paulo e faaite ra e e ere te reira i te hoê ravea maitai?
9 Ua feruri noa te mau rabi i ta ratou iho mau ture ia roaa te parau-tia. Te hoê o taua mau ture ra, o te faufaaraa ia riro ei huaai na Aberahama: “Ua fanaˈo te mau pǐpǐ a Aberahama (...) i te oaoaraa o teie nei ao, e e tufaa atoa ta ratou i roto i te ao no a muri aˈe.” (Mishna). Peneiaˈe e ua parau o Ioane Bapetizo no taua tutuu ra a horoa ˈi oia i teie faaararaa i te mau Pharisea tei haere mai ia ˈna ra: “A tuu mai na i te parau e au i te tatarahapa; eiaha e manaˈo i roto ia outou iho e, E metua to matou o Aberahama [e au ra e e navai te reira].” — Mataio 3:7-9; hiˈo atoa Ioane 8:33, 39.
10 Te piti o te huru i manaˈo ai ratou e e roaa te parau-tia, o te horoaraa ïa na te feia veve. Te haapapu ra e piti buka apokirifa tei papaihia e te mau ati Iuda paieti i te II o te senekele hou to tatou nei tau, i taua manaˈo no nia i te peu tutuu. Te na ô ra te buka a Tobie e: “E faaora te horoaraa na te feia veve, i te pohe, e e tamâ te reira i te mau hara atoa.” (12:9, Jérusalem). Te faaite ra te buka a Sirac (Ekalesiatiko) i te hoê â manaˈo: “E tupohe te pape i te ama auahi, e faaore te horoaraa na te feia veve i te mau hara.” — 3:30, Jérusalem.
11 Te toru o te ravea i tiaturi ai ratou e e roaa te parau-tia, o te faatupuraa ïa i te mau ohipa a te Ture. Ia au i ta ratou mau tutuu i parau-noa-hia, mai te peu e mea maitai te rahiraa o te mau ohipa a te hoê taata, e ora ïa oia. E haavahia “ia au i te hauraa o te mau ohipa mai te peu e mea maitai aore ra mea ino”. (Mishna.) Ia roaa te hoê haavaraa au maitai, te faaitoito ra ratou “ia roaa mai te tahi mau huru maitai tei na nia ˈˈe ïa i ta ratou mau hara”. Mai te peu e ua hau atu te mau ohipa maitai a te hoê taata i ta ˈna mau ohipa iino, e ora ïa oia — e au ra e e haava te Atua ma te taio i ta ratou mau ohipa haihai roa ˈˈe (Mataio 23:23, 24)! Ua ite maitai o Paulo i te mau ohipa a papai ai oia e: “Aore roa e taata e tiahia mai i mua i te aro o te Atua, i te ohipa a te ture ra.” (Roma 3:20). Ma te feaa ore, e tia i te parau-tia kerisetiano ia rahi aˈe i ta te mau papai parau e ta te mau Pharisea!
“Ua faaroo hoi outou e [ua] parauhia”
12. a) I roto i ta ˈna Aˈoraa i nia i te mouˈa, na roto i teihea huru to Iesu faaôraa i te mau faaiteraa e faahiti ra i te mau parau a te mau Papai hebera, e no te aha oia i ore ai i na reira mai tei matauhia e ana? b) Eaha ta te onoraa o te faaohiparaa o te parau ra “[Ua] parauhia” e haapii maira ia tatou?
12 Na mua ˈˈe, a faahiti ai oia i te mau Papai hebera, ua parau Iesu e: “Ua papaihia.” (Mataio 4:4, 7, 10). I roto râ i te Aˈoraa i nia i te mouˈa, ua faaô mai oia e ono taime i te mau faaiteraa e faahaamanaˈo ra i te mau parau a te mau Papai hebera, na roto i teie mau parau: “[Ua] parauhia.” (Mataio 5:21, 27, 31, 33, 38, 43). Eaha te tumu? No te mea e ua faahiti oia i te mau Papai mai tei tatarahia ia au i te mau peu tutuu a te mau Pharisea tei taa ê i te mau faaueraa a te Atua (Deuteronomi 4:2; Mataio 15:3). Ua taa-maitai-hia te reira i roto i te onoraa e te hopearaa o teie nei mau faaiteraa papu: “Ua faaroo hoi outou e [ua parauhia] i tahito ra, E aroha ˈtu oe i to taata-tupu, e e riri atu i to enemi.” Tera râ, aita hoê aˈe faaueraa a te Ture a Mose e parau ra e e ‘riri atu i to ˈna enemi’. Na te mau papai parau e te mau Pharisea i parau i te reira. Tera ta ratou tatararaa i te ture e faaue ra ia here i to ˈna taata-tupu — te ati Iuda, e aita ˈtu.
13. Mea nafea to Iesu faaararaa no nia i te mau haerea matamua roa o te nehenehe e aratai i te taparahi taata?
13 E hiˈopoa anaˈe na i teie nei i te faaiteraa matamua o na faaiteraa e ono. Ua parau o Iesu e: “Ua faaroo hoi outou e [ua parauhia] te feia tahito ra e, Eiaha oe e taparahi i te taata: e O te taparahi i te taata ra, e au ia ˈna te haavaraa; te parau atu nei râ vau ia outou, O te taata i riri noa i to ˈna taeae, e au atoa ia ˈna te haavaraa.” (Mataio 5:21, 22). Ia î te riri i roto i te hoê mafatu, e nehenehe te reira e riro ei tumu no te mau parau faaino, e i muri aˈe no te mau haavaraa no te faautua, e i te pae hopea, e aratai te reira i te taparahiraa taata iho. E nehenehe te hoê riri tei atuatuhia i roto i te mafatu e haapohe, no te mea “o tei riri i tana taeae ra, e taparahi taata ïa”. — Ioane 1, 3:15.
14. Mea nafea to Iesu aˈoraa mai ia tatou e eiaha e faaô ia tatou i nia i te eˈa e aratai i te faaturi?
14 Ua parau o Iesu i muri iho e: “Ua faaroo hoi outou, e [ua parauhia] te feia tahito ra e, Eiaha oe e faaturi. Te parau atu nei râ vau ia outou, O te hiˈo noa ˈtu i te vetahi ê ra vahine ei faatupu i te hinaaro, ua faaturi ïa ia ˈna i to ˈna ihora aau.” (Mataio 5:27, 28). Eita outou e hinaaro e faaturi? Eiaha ïa e faaô atu ia outou i roto i taua eˈa ra ma te atuatu i te mau manaˈo hinaaro i te pae taatiraa. A haapao i to outou mafatu, tei reira te tumu o te mau hara mai teie te huru (Maseli 4:23; Mataio 15:18, 19). I roto i te Iakobo 1:14, 15, te itehia ra teie faaararaa: “Ua haavarehia (...) te taata ia faahahau-ê-hia, e ia riro noa ˈtu i to ˈna iho hinaaro tia ore. E ua tô anaˈe taua hinaaro tia ore ra, fanau maira ta ˈna, o te hara; e ia rave-faahope-hia te hara ra, fanau maira ta ˈna, o te pohe.” E parauhia i te tahi taime e ‘eiaha e haamata i te mea o ta tatou e ore e nehenehe e faaoti’. I roto râ i teie huru tupuraa, e tia ia parauhia e ‘eiaha e haamata i te mea o ta outou e ore e nehenehe e faaea i te rave’. Te mau kerisetiano o tei tapea i to ratou haapao maitai noa ˈtu e ua haamǎtaˈuhia ratou e te hoê pǔpǔ faehau e pupuhi haapohe i te taata i faautuahia, ua topa ïa ratou i muri aˈe i roto i te marei haavarevare o te viiviiraa i te pae taatiraa.
15. Mea nafea te manaˈo o Iesu no nia i te faataa-ê-raa e taa ê roa ˈi i te manaˈo i faataahia i roto i te mau tutuu i parau-noa-hia a te mau ati Iuda?
15 E hiˈopoa anaˈe na i teie nei i te toruraa o te faaiteraa a Iesu: “I parauhia hoi, O te hinaaro i te haapae i tana vahine, e tuu atu oia i te parau haapae ia ˈna ra. Te parau atu nei râ vau ia outou. O te haapae noa i tana vahine e ere i to te faaturi, ua faariro ïa oia ia ˈna ei faaturi; e o te faaipoipo i tei haapaehia ra [no te mau tumu ê atu i te viiviiraa i te pae taatiraa], ua faaturi atoa ïa.” (Mataio 5:31, 32). Ua haavare te tahi mau ati Iuda i ta ratou mau vahine e ua faataa ê ratou no te mau tumu rii haihai roa (Malaki 2:13-16; Mataio 19:3-9). Ua faatia te mau tutuu i parau-noa-hia i te hoê taata ia faataa ê i ta ˈna vahine “noa ˈtu e ua hape to ˈna tunuraa i te maa” aore ra “mai te peu e ua itehia e ana i te hoê vahine haviti atu â ia ˈna”. — Mishna.
16. Eaha te peu ati iuda tei tatara i te faufaaraa atoa a te mau tǎpǔ, e eaha ta Iesu i parau no nia i taua tumu parau ra?
16 Na roto i te hoê â manaˈo, ua parau faahou o Iesu e: “E ua faaroo hoi outou e [ua parauhia] te feia tahito ra, Eiaha oe e faahapa i ta oe tǎpǔ (...). Te parau atu nei râ vau ia outou, Eiaha roa e tǎpǔ.” I taua anotau ra, ua tǎpǔ noa te mau ati Iuda ma te faufaa ore e ua parau ratou i te mau tǎpǔ no nia i te mau tumu parau faufaa ore ma te ore e tapea i te reira. Ua parau râ o Iesu e: “Eiaha roa e tǎpǔ (...). Ia riro râ ta outou oia ei oia, e ta outou aita ei aita.” Mea ohie roa ta ˈna ture: A tamau noa i te parau i te parau mau, ma te ore e faahiti i ta outou parau na roto i te hoê parau tǎpǔ. A faaherehere i te mau tǎpǔ no te mau tumu parau faufaa roa. — Mataio 5:33-37; hiˈo 23:16-22.
17. Eaha te huru maitai aˈe ia rave maoti i te ani ‘i te hoo i te mata no te mata, e i te niho no te niho’, ta Iesu i haapii?
17 Ua parau aˈera o Iesu i muri iho e: “Ua faaroo hoi outou e [ua parauhia] i tahito ra, E mata ra, ei mata ïa hoo, e niho ra, ei niho ïa. Te parau atu nei râ vau ia outou, Eiaha e patoi atu i te taata hamani ino: o te moto mai i to papariˈa atau na, e fariu atoa ˈtu i te tahi.” (Mataio 5:38-42). Aita o Iesu e parau ra i ǒ nei no te hoê motoraa no te haapepe, no te hoê poararaa râ no te faaino i horoahia e te niaraa o te rima. Eiaha e faaino ia outou i te parauraa i te mau parau faaino. A patoi i te tahoo i te ino no te ino. A faahoˈi râ i te maitai e, ia na reira outou, ‘ia pohe te ino ia outou i te maitai’. — Roma 12:17-21.
18. a) Mea nafea to te mau ati Iuda tauiraa i te ture e faaue ra ia here i to ˈna taata-tupu, mea nafea râ to Iesu patoiraa i taua haerea ra? b) Eaha ta Iesu i pahono atu i te tahi taata haapii ture o tei imi i te faaiti i te auraa o te parau ra “taata-tupu”?
18 I roto i te onoraa e te hiˈoraa hopea ta ˈna i rave, ua faaite maramarama maitai o Iesu e ua haaparuparuhia te Ture a Mose e te tutuu a te mau rabi. Ua parau oia e: “Ua faaroo hoi outou e [ua parauhia] i tahito ra, E aroha ˈtu oe i to taata-tupu, e e riri atu i to enemi. Te parau atu nei râ vau ia outou, E aroha ˈtu i to outou mau enemi; e faaora ˈtu i tei tuhi mai ia outou; e hamani maitai atu i te feia i riri mai ia outou; e pure hoi i te feia i parau ino mai e tei hamani ino mai ia outou.” (Mataio 5:43, 44). Aita te Ture a Mose, tei papaihia, i haamau i te hoê aˈe otia i te here: “E aroha râ oe i te taata-tupu mai to aroha ia oe iho na.” (Levitiko 19:18). O te mau Pharisea tei patoi i taua ture ra, e no te tatara mai i taua ture ra, ua taotia ratou i te parau “taata-tupu” i te taata e haapao i te mau peu tutuu. No taua tumu ra, o Iesu, i muri iho, i faahaamanaˈo ai i te hoê taata haapii ture i te faaueraa ia ‘aroha i to ˈna taata-tupu mai ia ˈna iho’, e ua parau mârô mai taua taata ra ma te ani e: “O vai hoi to ˈu taata-tupu?” Ua pahono ihora o Iesu ia ˈna ma te horoa i te parabole o te taata maitai no Samaria e teie hoi te haapiiraa: A faariro ia outou ei taata-tupu no te taata e hinaaro ra i ta outou tauturu. — Luka 10:25-37.
19. Eaha te huru raveraa a Iehova i nia i te feia iino ta Iesu i faaue mai ia tatou ia pee?
19 I roto i ta ˈna aˈoraa i muri iho, ua na ô aˈera o Iesu e: ‘Te faaite nei te Atua i te here i te feia iino. I nia ia ratou, te faahiti nei oia i to ˈna mahana e te haamairi mai nei oia i te ûa. E ere roa ˈtu i te mea maere rahi ia here outou i te feia e here ra ia outou. Te na reira nei te feia iino. Aita e faufaa ia haamauruuruhia outou no te reira. A faaite e e tamarii outou na te Atua. A pee ia ˈna. A faariro ia outou ei taata-tupu no te mau taata atoa e a here i to outou taata-tupu. Na roto i taua huru ra, ia maitai roa hoi outou, “mai to outou Metua i te [raˈi ra] e maitai roa ra”.’ (Mataio 5:45-48). Auê hoi mau faaueraa tumu teitei e! Aita roa te parau-tia a te mau papai parau e a te mau Pharisea e na reira ra!
20. Maoti i te tuu i te Ture a Mose i te hiti, mea nafea to Iesu faaaanoraa e faahohonuraa i to ˈna faufaa, e mea nafea to ˈna tuuraa i te reira i te hoê faito teitei atu â?
20 No reira, a faahoro ai o Iesu i ta ˈna mau parau i nia i te tahi mau tuhaa o te Ture e a parau faahou ai oia e “Te parau atu nei râ vau ia outou”, aita oia i tuu i te hiti i te Ture a Mose no te mono atu i te tahi atu mau ture. Aita, ua faahohonu râ oia i te reira e ua faaaano oia i te faufaaraa ma te haamatara mai i te manaˈo hohonu. Te haava nei te hoê ture teitei no nia i te autaeaeraa, i te tamau-noa-raa i te riri, mai te hoê taparahiraa taata. Te faautua nei te hoê ture teitei no nia i te viivii-ore-raa, i te mau manaˈo i te pae taatiraa tei atuatuhia, mai te hoê faaturi. Te patoi nei te hoê ture teitei no nia i te faaipoiporaa, i te faataa-ê-raa no te mau tumu faufaa ore, mai te hoê tumu e aratai i te hoê faaipoipo-faahou-raa faaturi. E faaite te hoê ture teitei no nia i te parau mau e mea faufaa ore te mau tǎpǔ tei faahiti-noa-hia. E faaatea te hoê ture teitei no nia i te mǎrû i te hinaaroraa e tahoo. E faaitoito te hoê ture teitei no nia i te here i te hoê here faito ore, mai to te Atua.
21. Eaha ta te mau faaararaa a Iesu no nia i te parau-tia a te mau rabi tei itehia na rapae noa, i faaite mai, e eaha ˈtu â ta te feia rahi e haapii atu?
21 Peneiaˈe ua haaputapû teie mau faaararaa aitâ i faaroohia aˈenei, i te feia o tei faaroo i te reira no te taime matamua. Ua haafaufaa ore roa teie mau faaararaa i te parau-tia haavarevare, tei itehia na rapae noa, no ǒ mai i te feia i rave i te mau ravea atoa no te pee i te mau tutuu a te mau rabi. Ma te faarooraa râ ia Iesu i te tamauraa i te parau i ta ˈna Aˈoraa i nia i te mouˈa, e haapii papu te feia rahi tei poia e tei poihâ i te parau-tia a te Atua, i te huru e noaa ˈi ia ratou te reira. O ta te tumu parau ïa i mua nei e faaite mai.
Faahaamanaˈoraa
◻ No te aha te mau ati Iuda i haamau ai i ta ratou iho mau tutuu i parau-noa-hia?
◻ Eaha te mau tauiraa taatoa o te mau huru tupuraa ta Iesu i rave i rotopu i te mau papai parau e te mau Pharisea i te hoê pae, e te feia riirii i te tahi aˈe pae?
◻ Mea nafea to te mau papai parau e te mau Pharisea manaˈoraa e e nehenehe ratou e faarirohia ei feia parau-tia e te Atua?
◻ Mai ta Iesu i haapapu, eaha te tia ia rave no te ore roa ˈtu e faatupu i te poreneia e te faaturi?
◻ Ma te haamatara mai i te manaˈo a te Ture a Mose, eaha te mau huru teitei no nia i te haerea ta Iesu i haamau?