VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w89 1/11 api 7-12
  • Te viivii-ore-raa i te pae morare: haviti o te vai-apî-raa

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te viivii-ore-raa i te pae morare: haviti o te vai-apî-raa
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1989
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Ta outou e faaruru atu
  • Nafea ia faaruru i te faahemaraa
  • A vai viivii ore noa!
  • Te vai mâ noa ra anei outou i roto i te mau tuhaa atoa?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1987
  • Ia vai mâ noa te mau tavini o te Atua
    Eaha ta te Atua e titau ra ia tatou?
  • Tamâhia ei nunaa no te mau ohipa maitatai
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2002
  • Mea here na te Atua te feia viivii ore
    Rave noa i te mau mea e here mai ai te Atua
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1989
w89 1/11 api 7-12

Te viivii-ore-raa i te pae morare: haviti o te vai-apî-raa

“A oaoa, e tena na taata apî, i to oe na apîraa, (...) oia â ïa, e haere noa oe na te mau eˈa, na to oe ihora aau, e titau hoi oe i ta to mata e hinaaro ra; e hopoihia râ oe e te Atua i te haavaraa, i taua mau mea atoa ra, ia ite mai hoi oe. — KOHELETA 11:9.

1, 2. a) Eaha ta Iehova e hinaaro ra na te mau taurearea? b) No te aha e mea maamaa roa ia manaˈo e te taatoaraa o te mau mea e mana to ratou i nia i to outou mafatu e to outou mata, e nehenehe ïa outou e rave i te reira?

“TE VAI-APÎ-RAA, te oaoa, te mǎrû, hoê â huru e te mau mahana o te tau uˈaraa tiare. Maoti i te haapeapea ˈtu (...) no te potoraa o to ratou taime, a faaitoito i te fanaˈo atu i te reira.” Mai te reira te parau a te hoê taata papai buka no Helemani o te XIXraa o te senekele. No outou taua aˈoraa ra, taurearea tane, e outou, taurearea vahine; e aita e nehenehe ia ore e faahitihia te mau parau i papaihia tau tausani matahiti na mua ˈtu i roto i te buka o te Koheleta: “A oaoa, e tena na taata apî, i to oe na apîraa, e ia rearea hoi to aau i to oe vai apîraa na; oia â ïa, e haere noa oe na te mau eˈa, na to oe ihora aau, e titau hoi oe i ta to mata e hinaaro ra.” (Koheleta 11:9a). Aita te Atua ra o Iehova e patoi taatoa ra i te mau mea e hinaarohia e te mau taurearea. Te hinaaro nei oia e ia fanaˈo rahi outou i te puai e te itoito o to outou vai-apî-raa. — Maseli 20:29.

2 E auraa anei, e te mau mea atoa e faaohipa ra i te hoê mana i nia i to outou mafatu e i nia i to outou mata, e nehenehe ïa outou e rave i te reira? Eita roa ˈtu (Numera 15:39; Ioane 1, 2:16)! Te parau faahou ra te irava a te Koheleta i faahitihia i nia nei e: “E hopoihia râ oe e te Atua i te haavaraa, i taua mau mea atoa ra [te mau maitiraa ta outou e rave no te haamâha i to outou mau hinaaro], ia ite mai hoi oe.” (Koheleta 11:9b). Aita, eita outou e nehenehe e ape i te mau faahopearaa o ta outou mau ohipa; o te mau taurearea, mai te mau tamarii paari aˈe, te haavahia e Iehova. — Roma 14:12.

3, 4. a) No te aha e mea hinaarohia e ia tapea noa mai te hoê faito teitei o te viivii-ore-raa i te pae morare? b) Eaha te mau titauraa o te nehenehe e turai ia tatou ia ore e vai viivii ore faahou i mua i te aro o te Atua, e eaha te mau uiraa te uihia nei?

3 Te feia e farii-maitai-hia ra e Iehova, e noaa ia ratou, eiaha noa te tiaturiraa o te ora mure ore, e oia atoa te oaoaraa ia atuatu, mai teie atu nei, i te mau auraa fatata roa e to ratou Poiete. No reira râ, e tia ia ratou ia tapea mai te hoê faito teitei roa no nia i te viivii-ore-raa i te pae morare. Ta te Salamo 24, pene 3 e tae atu i te 5 ïa e parau ra: “Na vai e paiuma i te mouˈa o Iehova? O vai te tia i to ˈna ra vahi moˈa? Te taata rima mâ ra e te aau maitai; o tei ore e faahiti i to ˈna varua i te parau haavare, aore hoi i tǎpǔ ma te haavare. To ˈna te maitai e noaa mai no ǒ ia Iehova ra, e te parau-tia no ǒ i te Atua o to ˈna ra ora.” Oia mau, no te mea te vai viivii ore ra outou i te pae morare, mea haviti roa outou i mua i te aro o te Atua.

4 Teie nei râ, te haapeapea-tamau-noa-hia ra outou, e e nehenehe te reira e turai ia outou ia ore e vai viivii ore faahou i mua i te aro o te Atua. I te mea e fatata roa te mau mahana hopea i te hope, te faaohipa rahi nei te viiviiraa i te pae morare e te taatiraa tia ore i to ratou mana ino i te mau vahi atoa (Timoteo 2, 3:1-5). Aita i riro aˈenei ei ohipa fifi na te mau taurearea ia vai viivii ore noa i te pae morare. Outou iho, te tapae ra anei outou? Te tamau noa ra anei outou i roto i taua eˈa ra?

Ta outou e faaruru atu

5. No tei hea mau faaohiparaa viivii e riro ai i te mea fifi mau ia vai viivii ore noa i mua i te aro o te Atua?

5 Te aro nei te ao o te hohoˈa i te mau taurearea ma te pûpû atu na ratou i te mau hohoˈa viivii e, i te taa-ê-raa, o te tuu nei i te mau ohipa o tei itehia e mea viivii i te pae morare, ei ohipa fariihia. Ei hiˈoraa, teie ta te hoê taata hiˈopoa hohoˈa i parau i te taime a matara mai ai hoê o te mau hohoˈa riaria mau e e nehenehe e tabulahia i roto i te mau tuhaa hohoˈa hamani ino mau: “I roto i taua hohoˈa ra, e mau tuhaa hohoˈa faufau mau te tahi i muri aˈe i te tahi i reira e tauiui-mǎrû-hia ˈi ma te hairiiri mau te melo taatiraa, te taparahi taata e te parau faufau. Mai te peu e e mea rahi roa te taata e haere ra e mataitai, e tapao oia i te hoê tuhaa hau atu â i roto i te topa-roa-raa o te (...) hinaaro i te pae o te mau hohoˈa e patahia.” Taa ê atu i taua mau hohoˈa ra, e haapararehia te viiviiraa i te pae morare i roto i te tahi mau himene e te tahi mau tuhaa hohoˈa o te afata teata. E nehenehe anei outou e faaea noa i raro aˈe i te mana ino o taua “[apoo viivii mau ra]” e ia vai viivii ore noa i mua i te Atua (Petero 1, 4:4)? Mai ta te maseli e parau ra, “e tia anei te taata ia oomo i te auahi i roto i tana ouma, o ore anei e ama to ˈna ahu?” — Maseli 6:27.

6. E tia i te mau taurearea ia faaruru i tei hea mana no ô mai i to ratou mau hoa haapiiraa?

6 Te mana a to outou mau hoa haapiiraa, te reira atoa o te nehenehe e tapea ia outou ia vai viivii ore noa i mua i te aro o te Atua. Ua parau te hoê potii vahine apî e 17 to ˈna matahiti, e ere i te Ite o Iehova, i teie nei faahitiraa: “Te mau tumu i turai ia ˈu ia taati i te pae tino i te taime matamua, e mau tumu ino anaˈe ïa: te onoono rahi nei to ˈu hoa, e te manaˈo nei au e te na reira nei te taatoaraa.” Aita hoê aˈe taata e au ra i te mau faaoooraa. Mea tano iho â i te natura taata e ia hinaaro e ia herehia mai tatou. Teie nei râ, ia farii anaˈe outou i te morare a te Bibilia, e faaooo mai te tahi mau taurearea ia outou. E nehenehe te hinaaroraa e ia faariihia mai oia e to ˈna mau hoa e turai ia ˈna ia rave i te hoê ohipa ta ˈna i ite e mea ino. — Maseli 13:20.

7. No te aha e fifi taa ê no te mau taurearea ia faaruru atu i te mau faahemaraa viivii, e eaha ˈtura te nehenehe e parau no nia i te tahi tausani taurearea?

7 E fifi taa ê te aroraa ˈtu i taua mau mana mai te peu e tei roto tatou i te “[tau aitâ tatou i riro ei taata paari]” e e mea puai mau te mau hinaaro e taati i te pae tino (Korinetia 1, 7:36). Aita e maerehia te manaˈo hopea ta te hoê pu maimiraa i faahiti: “Te taurearea e 19 to ˈna matahiti, aitâ i taati i te pae tino, e taurearea taa ê ïa oia.” Oia mau, te vai ra i roto i te faanahonahoraa a Iehova te tahi tau tausani taurearea taa ê, o te patoi uˈana ra i te ino e o te vai viivii ore ra i te pae morare.

8. No te aha vetahi mau kerisetiano e vaiiho ai ia ratou ia haaviiviihia e e pee ai i te mau eˈa hairiiri o te ao nei, e eaha te mau faahopearaa?

8 Te vahi ino râ, te vaiiho nei vetahi mau taurearea ia ratou ia haaviiviihia e te pee ra ratou i te eˈa viivii o teie nei ao. Noa ˈtu e te parau ra ratou e te here ra ratou i te maitai, aita râ ratou e riaria ra i te ino — aore ra aita te riaria i navai maitai (Salamo 97:10). I te tahi taime, mai te huru ra ïa e te au nei ratou i te reira. Te taiohia ra i roto i te Salamo 52:3: “O te ino ta oe i hinaaro ra eiaha te maitai; e te haavare ra eiaha ia parau i te parau-tia.” Ua tapae roa vetahi i te faarue roa i te mau aˈoraa a te faanahonahoraa a Iehova no nia i te mau tumu parau mai te farereiraa e piti na taurearea, te mau faaanaanataeraa e te morare. E i te pae hopea, e haama roa taua mau taurearea ra e e ore ratou e faahanahana i to ratou mau metua. Ei faahopearaa, e erehia e ratou i te haviti i mua i te Atua. — Petero 2, 2:21, 22.

Nafea ia faaruru i te faahemaraa

9. Eaha te hinaarohia no te vai viivii ore noa i te pae morare?

9 Eaha ta outou e nehenehe e rave no te vai viivii ore noa? Ua uiui te papai salamo i te hoê â uiraa: “E nahea te taata apî i te tamâraa i to ˈna eˈa?” Ua horoa ˈtura oia i muri iho i te pahonoraa e: “Ia faaau i to ˈna haerea i ta oe ra parau.” (Salamo 119:9). Oia mau, mea hinaarohia e outou i te aratairaa a te Parau a te Atua; e ua haapao to tatou Metua here mau e ia horoa mai ta ˈna faanahonahoraa i te mau aˈoraa o te tauturu ia outou ia patoi atu i te mau faaohiparaa viivii o te ao nei.

10, 11. a) Eaha te mau buka i neneihia no te tauturu i te mau taurearea ia vai viivii ore noa i te pae morare? b) Mea nafea to te tuhaa parau “Te uiui nei te mau taurearea...” i te tautururaa vetahi mau taurearea? c) No outou iho, eaha te mau haamaitairaa ta te tuhaa parau “Te uiui nei te mau taurearea...” e horoa nei no outou?

10 I roto i te roaraa o te mau matahiti, ua neneihia e rave rahi buka na te mau taurearea iho â, oia atoa te buka ra To outou vai-apî-raa — Te mea maitai aˈe te tia ia ravehia (farani). Mai te matahiti 1982 mai â, te horoa nei te tuhaa parau ra “Te uiui nei te mau taurearea...”, e matara mai na roto i te A ara mai na!, e rave rahi mau aˈoraa faufaa roa no nia i te mau tumu parau o te mau hohoˈa faufau, te mau buka aamu no roto noa i te moemoeâ, e te haerea te tia ia apeehia i te tau haamatauraa. Te tauturu mau ra anei taua ite ra i te mau taurearea? A tapao na i te hiˈoraa i muri nei. E rave rahi mau tumu parau tei tuatapapa i nia i te peu e faanavenave i to ˈna iho melo taatiraa, ma te faaite e e faauˈana te reira i te “[hinaaro i te pae taatiraa]” e e ohie noa te reira i te faatopa i te hoê taata i roto i te ohipa viivii i te pae morarea (Kolosa 3:5). Te faaite ra te tahi mau aˈoraa ohie roa nafea ia aro atu i taua peu ra e eaha te tia ia rave mai te peu e e topa faahou tatou. No te pahono i taua mau tumu parau ra, ua papai te tahi mau taurearea e: “E fifi te faanavenaveraa i te melo taatiraa no ˈu mai te 12raa o to ˈu matahiti. E 18 matahiti to ˈu i teie nei, e, maoti ta outou mau tumu parau, te afaro rii mǎrû noa ra vau i teie nei.” “Te pee nei au i te mau aˈoraa i horoahia i roto i te mau tumu parau e ua maitai roa to ˈu huru i te pae feruriraa. Mea mâ aˈe au i teie nei, ia faaauhia i mutaa ihora.”

11 Oia mau, e tia ia horoahia e rave rahi taime i te taioraa e i te haapiiraa i taua mau buka ra, e nehenehe râ te reira e tauturu ia outou ia vai viivii ore noa i te pae morare. Te huti ra anei outou i te faufaaraa o taua tauturu ra? I muri aˈe i to ˈna taioraa i te tumu parau “Te taatiraa i te pae tino na mua ˈˈe i te faaipoiporaa: no te aha eita?”b neneihia i roto i te tuhaa parau “Te uiui nei te mau taurearea...”, ua papai aˈera te hoê tamahine apî, o tei haapii na i te Bibilia i taua tau ra, e: “Ua ite au i te mau manaˈo hohonu au ore roa o te faahaparaa e te pohehae, te faahopearaa te reira o te mau peu taatiraa i te pae tino na mua ˈˈe i te faaipoiporaa, e te tatarahapa rahi nei au i teie nei. I te mau mahana atoa, e haamauruuru vau ia Iehova no to ˈna fariiraa mai ia ˈu e no to ˈna faaoreraa i ta ˈu hara. Te tiaturi nei au e e tauturu atoa ta outou tumu parau i te tahi atu, e te reira hou ratou e rave ai i te hape mai ia ˈu nei. Mea mauiui mau taua mau huru tupuraa ra. I teie nei, te taa maitai ra ia ˈu e no te aha ra te Atua ra o Iehova e hinaaro ai e ‘ia ore tatou ia faaturi’.” — Tesalonia 1, 4:3.

12. Na te aha e turai ia outou ia hinaaro e ia auhia mai outou e Iehova?

12 E turai taua manaˈo ra ia hiˈopoa i te tahi atu ravea no te faaruru i te ino: e tia ia outou ia taa papu e o Iehova te Arii teitei i roto i te ao atoa nei e e tia ia tatou ia auraro ia ˈna (Apokalupo 4:11). E e Metua tane here atoa oia, e te hinaaro ra i te mea maitai aˈe no tatou (Maseli 2:20-22; Isaia 48:17). Ua horoahia mai ta ˈna mau ture, eiaha no te faatupu i te tahi mau otia hinaaro-ore-hia, no te paruru râ ia tatou. E huru paari ïa to tatou ia faaohipa anaˈe tatou i te reira (Deuteronomi 4:5, 6). Na te hoê ite papu no nia i te mau tumu no reira Iehova e hinaaro ai e ia tapea mai outou i to outou viivii-ore-raa i te pae morare, e tauturu ia outou ia ite i to ˈna haviti mau e e turai ia outou ia hinaaro e ia here mau oia ia outou. — Salamo 112:1.

13. A faataa e no te aha te ture a Iehova e opani ra i te faaturi, no to tatou ïa maitai.

13 Ua taotia te Atua i te mau taatiraa i te pae tino i roto noa i te faaipoiporaa e aita oia e faatia ra i te faaturi (Hebera 13:4). Te ere nei outou i te hoê mea maitai na roto i te auraroraa i taua ture ra? E haamau anei te hoê Metua tane î roa i te here i te hoê ture o te tapea ia outou ia fanaˈo i te oraraa? Eita roa ˈtu! A hiˈo na eaha te roohia nei i nia i to outou mau hoa haere haapiiraa o te ore e tâuˈa ra i te mau ture morare a te Atua. E aratai tia i te hoê hapû hinaaro-ore-hia, i te haamaruaraa tamarii aore ra i te hoê faaipoiporaa oioi paha. I roto e rave rahi mau tupuraa, e tia i te metua vahine ia faaamu o ˈna anaˈe i ta ˈna tamarii. Hau atu, te feia e faaohipa ra i te faaturi ‘e hamani ino ïa ratou i to ratou iho tino’ e e nehenehe ratou e roohia i te mau maˈi pee na roto i te taatiraa i te pae tino (Korinetia 1, 6:18). E mai te peu e te taurearea tei faaturi, ua pûpû oia ia ˈna no Iehova, e nehenehe te mau faahopearaa i te pae o te mau manaˈo hohonu e riro ei mea peapea roa. E aro oia i te mau faahaparaa o te hoê haava manaˈo e faaite e ua hape oia, o te horoa mai i te rohirohi rahi e te mau po aita e nehenehe e taoto (Salamo 32:3, 4; 51:3). No reira, e ere anei i te mea maramarama maitai e, te ture a Iehova e opani ra i te faaturi, no te paruru ïa ia outou? Te taata e vai viivii ore noa i te pae morare, e noaa ia ˈna te mau haamaitairaa papu mau.

14. Ia au i te parururaa ta te faaipoiporaa e nehenehe paha e hopoi mai na te tahi mau taurearea, a faataa na e nafea tatou ia taa i te mau parau a Paulo i papaihia i roto i te Korinetia 1, 7:9 e 7:36.

14 Teie nei râ, e ere i te mea ohie ia pee i te mau ture etaeta i te pae morare a te Atua. No reira vetahi mau taurearea i faaoti ai e te parururaa maitai aˈe, o te faaipoiporaa ïa noa ˈtu e e taurearea noâ ratou. Te rave nei ratou i teie huru feruriraa e: ‘Oia mau, aita anei Korinetia 1, 7:9 e parau ra e: “Ia ore râ ia tia ia ratou ra, a faaipoipo ratou: e mea maitai te faaipoipo i te amâ.”?’ Teie râ, te erehia ra i te haapao maitai i reira; no te mea aita o Paulo e parau ra i ǒ nei i te mau taurearea, i te feia râ “[ua mahemo te tau o te vai-taurearea-raa]”. (Korinetia 1, 7:36.) I roto i te rahiraa o te mau tupuraa, te feia i roto noâ i te taurearearaa, aitâ ratou i paari maitai i te pae o te mau manaˈo hohonu e i te pae varua no te faaruru atu i te mau faahemaraa e no te amo i te mau hopoia e matara mai roto mai i te faaipoiporaa. Teie te nehenehe e taiohia no nia i taua parau ra i roto i te Vea no nia i te faaipoiporaa e te utuafare (beretane): “Te mau taata o te faaipoipo oioi, e iti ïa to ratou oaoa no te mea aita ratou i faaineine-maitai-hia no te amo i ta ratou hopoia. Mai te peu e aita ratou e amo maitai i taua hopoia ra, e iti ïa to ratou oaoa, e aita ïa te faaipoiporaa e afaro.” Aita ïa e itehia te pahonoraa i roto i te faaipoipo-oioi-raa, i roto râ i te vai hoê noa ma te viivii ore, tae roa ˈtu i te taime outou e faaohipa maitai ai te mau huru maitai atoa e aratai ia outou ia upootia i roto i to outou faaipoiporaa.

A vai viivii ore noa!

15. Eaha te mau faaotiraa itoito mau te tia ia outou ia rave no te vai viivii ore noa i te pae morare?

15 Ua papai te aposetolo Paulo e: “E tena na, uumi iho i to outou mau melo i te mau mea o teie nei ao, mai te faaturi, te parau faufau ra, te paia ra.” (Kolosa 3:5). Oia mau, e tia ia outou ia rave i te mau faaotiraa papu; e tia ia outou ia opua e vai viivii ore noa i te pae morare. Ua haapapu Te Faahitiraa parau e faataa ra i te Bibilia (beretane) no nia i te parau haa hurihia na roto i te parau ra ‘uumi iho’ e: “Te horoa nei oia i te manaˈo e eiaha noa tatou e taotia aore ra e faatanotano i ta tatou mau ohipa e to tatou mau haerea ino, e tia râ ia tuu roa te reira i te hiti e ia faaore roa i to tatou huru oraraa tahito. E nehenehe te parau haa ‘Haapohe’ e faaite i te puai o te auraa o taua parau ra. (...) Te auraa o taua parau haa ra, e oia atoa te taime e faaohipahia ˈi oia, te faaitoito ra i te hoê opuaraa papu a te hoê taata i ravehia ma te puai mau e mea mauiui roa hoi.” — Hiˈo Mataio 5:27-30.

16. No te aha e tia ˈi ia outou ia tutava e ia vai viivii ore noa i te pae feruriraa no te vai viivii ore noa i te pae morare, e nafea outou e tapae atu ai?

16 Teie nei râ, nafea outou e nehenehe ai e “haapohe” aore ra e “tuu i te hiti” te mau peu aore ra haerea viivii i te pae morare? Ua haere roa Iesu i roto i te tumu o te fifi ma te parau e: “No roto mai hoi i te aau taata te manaˈo ino, te faaturi, te poreneia.” (Mareko 7:21, 22). Te vai ra i roto i te mafatu taipe te mau huru i te pae feruriraa; no reira oia i faatuatihia ˈi i te mau “manaˈo”. No te vai viivii ore i te pae morare, e tia ia outou ia vai viivii ore noa i te pae feruriraa. Nafea ïa te reira? No te mea na te mau tumu ite e faaaravihi i to tatou feruriraa, a haapao maitai i te mea ta outou e hiˈo ra, e a faarue i te mau buka, te mau porotarama o te afata teata aore ra te mau hohoˈa e faaite ra aore ra e farii ra i te peu taatiraa viivii i te pae morare. E tia atoa ia outou ia haapao maitai i te mea ta outou e faaroo ra e ia fariu ê i te mau himene e mau parau viivii to roto. E tia ia outou ia faaitoito no te na reira, i pihai iho iho â râ i to outou mau hoa haapiiraa, mai te peu râ e na reira outou e vai viivii ore noa outou i te pae morare e e faatura noa outou ia outou iho.

17. No te aha e ore e tia ia outou ia ‘faahiti noa ˈˈe’ i te mea viivii i te pae morare?

17 Ua horoa atoa te aposetolo Paulo i teie nei aˈoraa: “Area te faaturi, e te mau parau faufau atoa, e te nounou taoˈa, eiaha roa ia faahitihia i roto ia outou, o te au ïa i te feia moˈa ra.” (Ephesia 5:3; hiˈo i te irava 12). No reira, eiaha atoa e vaiiho i to tatou feruriraa i nia i te mau tumu parau viivii aore ra e rave i te reira ei tumu parau hautiraa na tatou. No te reira, ua parau te taata tuatapapa bibilia ra o William Barclay e: “Paraparau no te hoê mea, ataata no te hoê mea, rave i te reira ei tumu no ta tatou tauaparauraa tamau, o te faaôraa ïa te reira i roto i te feruriraa, e aita ïa tatou i atea roa no te rave i te reira.” (Iakobo 1:14, 15). No te tuu ‘i te tavaha i to tatou nei vaha’, e tia mau ia tutava, ia parau mai iho â râ te tahi mau taurearea i te mau parau hauti faufau aore ra ia faahiti tahaa anaˈe ratou i te parau no te melo taatiraa (Salamo 39:1). Mai te peu e e vai afaro noa outou e e vai viivii ore noa, e faaoaoa outou i te mafatu o Iehova. — Salamo 11:7; Maseli 27:11.

18. a) No te aha e ore ai e navai e ia faarue noa i te mau manaˈo e te mau parau viivii no te upootia i te aroraa i te mea viivii i te pae morare? b) Eaha te haamaitairaa ta outou e nehenehe e huti mai no roto mai i te aˈoraa ta Paulo i horoa i te feia no Philipi?

18 No te upootia i te aroraa i nia i te viiviiraa i te pae morare, aita ïa e navai noa i te faarue i te mau manaˈo e te mau parau viivii. Te parau nei te hoê parau paari tinito e: “E matara te hoê feruriraa vai ano noa i te mau faahitiraa parau atoa.” (Hiˈo Mataio 12:43-45). Ua farii o Paulo e e tia ia faaî i roto i to ˈna feruriraa te mau manaˈo viivii ore e te mau manaˈo mâ. No reira oia i horoa ˈi i teie faaueraa i te mau taata no Philipi: “Te mau mea haavare ore ra, te mau mea au maitai ra, te mau mea tia ra, te mau mea viivii ore ra, te mau mea popouhia ra, te mau mea roo maitatai ra; te vai na te tahi maitai e te tahi mea haamaitai ra, e haamanaˈo i taua mau mea ra [‘a feruri hohonu maitaic’].” — Philipi 4:8.

19. No te aha e tia ia outou ia faatupu i te hoê haapiiraa papu no nia i te Parau a te Atua, e mea nafea taua haapiiraa ra i te tauturu ia outou ia vai viivii ore noa i te pae morare?

19 E tia ˈtura e ia faatupu outou i te hoê haapiiraa papu i te Parau a te Atua, o te haapaari i to outou feruriraa e to outou mafatu, e o te tauturu ia outou iho ia faatupu i te mau auraa fatata roa e o Iehova (Iosua 1:8; Salamo 1:2). Tei roto ïa outou i te hoê huru tupuraa maitai aˈe no te patoi atu i te mau faahemaraa no te rave i te hoê haerea viivii i te pae morare. E ore ïa outou e rave e ia faainohia te iˈoa o Iehova, o to outou fetii aore ra o te amuiraa. Taa ê atu, e faaohipa ïa outou i te puai e te itoito o to outou taurearearaa na roto i te hoê haerea e ia ore outou e tatarahapa i muri iho. Oia mau, a pee i te eˈa o te viivii-ore-raa i te pae morare, tuhaa haviti mau o te taurearearaa e tavini ra ia Iehova. — Maseli 3:1-4.

[Nota i raro i te api]

a A hiˈo i te mau numera no te A ara mai na! no te 8 no setepa 1987, api 19 e tae atu i te 21; no te 8 no novema 1987, api 18 e tae atu i te 20; e no te 8 no mati 1988, api 20 e tae atu i te 23 (na roto i te reo farani).

b A ara mai na! no te 8 no titema 1985, api 10 e tae atu i te 12 (na roto i te reo farani).

c The Expositor’s Greek Testament.

Te mau taurearea: eaha ta outou e pahono mai?

◻ No te aha e tia ˈi ia outou ia tapea mai i te hoê faito teitei no nia i te viivii-ore-raa i te pae morare?

◻ No tei hea mau mana e mea fifi roa ia vai viivii ore i mua i te aro o te Atua?

◻ Eaha te mea o te nehenehe e tauturu ia outou ia vai viivii ore noa i te pae morare?

◻ Eaha te mau faaotiraa itoito mau te tia ia outou ia rave mai, mai te peu e te hinaaro ra outou e vai viivii ore noa?

[Hohoˈa i te api 10]

Te taatoaraa o te feia i tapae i te tau e aitâ i riro mai ei taata paari, mea apî roa ïa ratou no te amo i te mau hopoia a te mau metua.

    Papai reo Tahiti (1985-2025)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono