-
“Haere maira te hoê nahoa rahi ia ˈna ra”‘A haere mai e a pee mai ia ˈu’
-
-
2 I muri aˈe i ta Iesu aparauraa puai e te tahi mau aratai haapaoraa, te huehue rii ra. Te hopoi mai ra te taata i ta ratou mau tamarii ia ite ratou ia ˈna. E au ra e ua rau te matahiti o te mau tamarii, no te mea te faahiti ra Mareko ia ratou ma te hoê â taˈo ta ˈna i faaohipa na mua ˈtu no te faataa i te hoê tamarii 12 matahiti, area o Luka râ, te faaohipa ra ïa i te hoê taˈo e nehenehe e hurihia ei “tamarii.” (Luka 18:15; Mareko 5:41, 42; 10:13) Parau mau, i te mau vahi atoa e tamarii to reira, e pinepine mea maniania e mea huehue roa. E aˈo te mau pǐpǐ a Iesu i te mau metua, ma te manaˈo paha e eiaha te mau tamarii e haapeapea i te Fatu no te mea e mea rahi ta ˈna ohipa. Eaha ta Iesu e rave?
-
-
“Haere maira te hoê nahoa rahi ia ˈna ra”‘A haere mai e a pee mai ia ˈu’
-
-
4, 5. (1) E nafea tatou e papu ai e mea ohie ia tapiri atu ia Iesu? (2) Eaha te mau uiraa ta tatou e hiˈopoa i roto i teie pene?
4 Ahani mea faaoru aore ra aita Iesu e au i te tahi atu, eita paha taua mau tamarii ra e hinaaro e haere ia ˈna. Eita atoa paha te mau metua e au e tapiri atu ia ˈna. Ia feruri oe, aita anei oe e ite ra i te mata oaoa o te mau metua a faaite ai teie taata maitai i to ˈna here i ta ratou mau tamarii, a farii ai oia e mea faufaa te mau tamarii i te aro o te Atua, e a haamaitai ai oia ia ratou? Oia mau, noa ˈtu e mea rahi te ohipa a Iesu, e mea ohie noa râ no te taata ia tapiri atu ia ˈna.
-