-
Ua faaite-tahaa-hia na roto i te mau parabole o te ô vineTe taata rahi roa ˈˈe i ora aˈenei
-
-
I te mea e ua rave ino e ua taparahi pohe roa “te feia faaapu” i te mau “tavini,” ua faataa aˈera Iesu e: “E te hopea ihora, ua tono atura [te fatu o te ô vine] i ta ˈna tamaiti ia ratou, na ô aˈera, e riro ratou i te faaturatura mai i tau tamaiti. Ia hiˈo mai râ te feia faaapu i te tamaiti, ua na ô aˈera ratou ratou iho, O te taata aiˈa teie; tatou e taparahi, a tapea ˈi tatou i ta ˈna fenua. Ua haru maira ratou ia ˈna, hopara ˈtura i rapae au i taua ô vine ra, taparahi pohe roa ˈtura ia ˈna.”
-
-
Ua faaite-tahaa-hia na roto i te mau parabole o te ô vineTe taata rahi roa ˈˈe i ora aˈenei
-
-
Ua taa i te mau papai parau e te mau tahuˈa rarahi i teie nei e te parau nei o Iesu no nia ia ratou, e ua hinaaro aˈera ratou e haapohe ia ˈna, te “taata aiˈa” tia. No reira, e faaerehia ratou na nia i to ratou tiaraa nunaa i te haamaitairaa e riro ei mau arii i roto i te Basileia o te Atua, e e faatupuhia te hoê nunaa apî o te ‘feia faaapu ô vine’, o te faahotu i te maa maitai.
-