VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w95 15/6 api 13-18
  • Na te aha e turai ia outou ia tavini i te Atua?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Na te aha e turai ia outou ia tavini i te Atua?
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te mau haafifiraa i te manaˈo tano
  • “Te riro nei hoi matou i te aroha o te Mesia ra”
  • “E ara i te faahopue a te mau Pharisea”
  • ‘I tei au i te aravihi o te taata tataitahi’
  • Te faaafaro nei te Mesia i te mau ohipa e ta ˈna mau tavini
    Te ino ore no te ao atoa nei i raro aˈe i te Faatereraa a te ‘Tamaiti hui arii no te hau’
  • Eaha ta te parabole o te mau taleni e haapii mai ra?
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2015
  • Te rohi-noa-raa i te faaohipa i te mau taleni ei haapiiraa
    Iesu te eˈa, te parau mau, te ora
  • E here anaˈe i te Atua o te here ra ia oe
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2006
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
w95 15/6 api 13-18

Na te aha e turai ia outou ia tavini i te Atua?

“E e hinaaro oe i to Atua ia Iehova ma to aau atoa, e ma to [nephe] atoa, e ma to manaˈo atoa, e ma to puai atoa.”—MAREKO 12:30.

1, 2. Eaha te mau ohipa faahiahia mau i ravehia no nia i te ohipa pororaa?

E ERE te faufaaraa mau o te hoê pereoo tei to ˈna noa huru rapae. E riro paha te peni i te haafaufaa rahi i to ˈna huru rapae, e e riro paha te huru anaana maitai o te pereoo i te huti i te manaˈo o te taata e hinaaro ra e hoo mai; tera râ, te mau ohipa faufaa roa ˈtu â, o te mau mea ïa e ore e vai tahaa noa mai i mua i te mata—mai te matini e faaharuru i te pereoo, e te tahi atu mau tuhaa e faaharuru i taua pereoo ra.

2 Mai te reira atoa no te taviniraa a te hoê kerisetiano i te Atua. Mea rahi ta te mau Ite no Iehova ohipa paieti e rave ra. I te mau matahiti atoa, hau atu i te hoê miria hora teie e horoahia nei no te poro i te parau apî maitai o te Basileia o te Atua. Hau atu, tau mirioni haapiiraa bibilia teie e arataihia nei, e te feia i oti i te bapetizohia, te tahi tau hanere tausani ïa ratou. Mai te peu e e taata poro outou no te parau apî maitai, tei roto atoa ïa outou—noa ˈtu e, ia manaˈohia, e tuhaa haihai roa—i teie mau numera faahiahia mau. E e nehenehe outou e papu e “e ere te Atua i te Atua parau-tia ore, a haamoe ai oia i ta outou ohipa i rave, e to outou hinaaro i to ˈna ra iˈoa.”—Hebera 6:10.

3. Eaha ˈtu â te tahi mau ohipa faufaa roa no te mau kerisetiano, e no te aha?

3 Te faufaaraa mau râ o ta tatou taviniraa—i te pae o te pǔpǔ aore ra i te pae tataitahi—eita noa ïa e faitohia ia au i te mau numera. Mai tei faaitehia ia Samuela, “e hiˈo hoi te taata i te huru i rapae au aˈe, area o Iehova, e hiˈo ïa i te aau.” (Samuela 1, 16:7) Oia mau, te mea faufaa roa i mua i te aro o te Atua o to tatou ïa huru i roto roa ia tatou nei. Papu maitai, mea faufaa roa te ohipa. E haafaufaa te mau ohipa paieti i te haapiiraa a Iehova e e huti i te mau pǐpǐ mau. (Mataio 5:14-16; Tito 2:10; Petero 2, 3:11) Tera râ, eita ta tatou mau ohipa e rave e haapapu mai i te taatoaraa o te aamu. Ua haapapu mai o Iesu tei faatiahia mai te pohe mai i te reira no nia i te amuiraa no Ephesia—noa ˈtu te mau ohipa maitatai i faatiahia no nia ia ratou. “Ua ite au i ta oe ohipa,” o ta ˈna ïa i parau atu ia ratou. “Te vai nei râ ta ˈu pariraa ia oe, i te mea ua tuu ïa oe to hinaaro matamua ra.”—Apokalupo 2:1-4.

4. (a) E nehenehe ta tatou taviniraa i te Atua e riro mai ei peu matauhia i roto i teihea tuhaa? (b) No te aha e titauhia ˈi e ia hiˈopoa te taata tataitahi ia ˈna iho?

4 Te vai ra te hoê fifi. I roto i te hoê area taime, e nehenehe ta tatou taviniraa i te Atua e riro ei peu matauhia. Ua faataa te hoê vahine kerisetiano i tei farereihia e ana, mai teie te huru: “E haere na vau i roto i te pororaa, i te mau putuputuraa, e haapii au, e pure—e mea ohie roa na ˈu ia na reira, tera râ, aita to ˈu aau i putapû noa ˈˈe.” Papu maitai, e tia i te mau tavini a te Atua ia haapopouhia ia faaitoito anaˈe ratou noa ˈtu e te manaˈo ra ratou e “ua hurihia” ratou aore ra ‘ua faahaehaahia’ ratou. (Korinetia 2, 4:9; 7:6) Tera râ, ia vai noa mai ta tatou peu kerisetiano, e tia ia tatou ia heheu i roto i te matini eaha mau na to ˈna huru. E titau hoi te pereoo maitai roa ˈˈe ia atuatu-tamau-hia; na reira atoa no te mau kerisetiano atoa, e tia ia ratou ia hiˈopoa tamau ia ratou. (Korinetia 2, 13:5) E nehenehe te tahi pae e ite mai i ta tatou mau ohipa, eita râ ratou e nehenehe e ite mai na te aha e turai ra i ta tatou mau ohipa. No reira no tatou tataitahi teie uiraa: ‘Na te aha e turai ra ia ˈu ia tavini i te Atua?’

Te mau haafifiraa i te manaˈo tano

5. Eaha te faaueraa matamua roa ta Iesu i parau?

5 Ia anihia ˈtu oia e eaha te ture rahi roa ˈˈe i horoahia ˈtu ia Iseraela, ua faahiti aˈera o Iesu i te hoê faaueraa o te haafaufaa eiaha i te huru rapaeau, i te huru roto roa râ: “E hinaaro oe i to Atua ia Iehova ma to aau atoa, e ma to [nephe] atoa, e ma to manaˈo atoa, e ma to puai atoa.” (Mareko 12:28-30) Te faaite ra ïa o Iesu eaha te puai e turai ra e e vai ra i muri mai i ta tatou taviniraa i te Atua—te here.

6, 7. (a) Ua tairi o Satani ma te haavarevare i te utuafare fetii i roto i teihea tuhaa, e no te aha? (Korinetia 2, 2:11) (b) Nafea te huru haapiiraa o te hoê taata ia ohipa i nia i to ˈna huru i mua i te mana o te Atua?

6 Te hinaaro ra o Satani e tapea i to tatou aravihi no te atuatu i te huru faufaa roa o te here. E no te faatupu i te reira, te hoê ravea o ta ˈna i faaohipa o te tairiraa ïa i te utuafare fetii. No te aha? No te mea i reira to tatou mau huru matamua e te mau huru faaoromai no nia i te here e tupu ai. Ua ite maitai o Satani i te faaueraa tumu a te Bibilia oia hoi te mau mea atoa i haapiihia i te tamariiriiraa ra e nehenehe ïa e riro ei mau mea faufaa i te tau paariraa. (Maseli 22:6) Te tamata nei oia ma te haavarevare i te faahuru ê i to tatou huru hiˈoraa i te here i to tatou iho â râ nainairaa ra. Ma to ˈna tiaraa “atua o teie nei ao,” te ite nei o Satani i ta ˈna mau opuaraa i te tupu-maitai-raa ia paari e rave rahi i roto i te mau utuafare aita e here i reira, e mau tahua aroraa râ o te mau manaˈo inoino, o te riri, e o te mau parau haapaoraa ore te itehia i reira.—Korinetia 2, 4:4; Ephesia 4:31, 32; 6:4, nota i raro i te api [i roto i te tatararaa beretane]; Kolosa 3:21.

7 Ua tapao te buka Nafea ia faatupu i te hoê oraraa utuafare oaoa e e “ohipa [te huru faaohiparaa a te hoê metua tane i to ˈna tiaraa metua] i nia i te haerea ta ta ˈna mau tamarii e faaite atu a muri aˈe i mua i te mana taata nei e te mana a te Atua.”a Teie ta te hoê tane kerisetiano i paari i raro aˈe i te faatereraa haavî a te hoê metua tane etaeta e parau nei: “No ˈu nei, mea ohie roa na ˈu ia auraro ia Iehova; te hereraa râ ia ˈna mea fifi roa ˈtu â ïa.” Parau mau, mea faufaa roa te auraroraa, inaha i mua i te aro o te Atua “e maitai rahi tei te haapao i tei te tusia.” (Samuela 1, 15:22) Tera râ, na te aha e nehenehe e tauturu ia tatou hau atu i te mau mea atoa, ia faariro i te auraroraa e ia atuatu i te here no Iehova, ei puai faaitoito e vai ra i muri mai i ta tatou haamoriraa?

“Te riro nei hoi matou i te aroha o te Mesia ra”

8, 9. Mea nafea te tusia hoo a Iesu ia faaitoito i to tatou here no Iehova?

8 Te faaitoitoraa rahi roa ˈˈe no te atuatu i te here no Iehova ma to tatou mafatu atoa, o te mauruururaa ïa tatou i te tusia hoo o Iesu Mesia. “Ua itea to te Atua aroha ia tatou nei, o te Atua i tono mai i ta ˈna Tamaiti fanau tahi i te ao nei, ia ora tatou ia ˈna.” (Ioane 1, 4:9) Ia taa ia tatou e ia mauruuru tatou i te reira, e faatupu taua faaiteraa aroha ra i te here. “Te hinaaro nei tatou ia ˈna, no te mea oia [Iehova] na tei hinaaro mai na ia tatou nei.”—Ioane 1, 4:19.

9 Ua farii papu o Iesu i tei haapaohia no ˈna oia hoi te taviniraa ei Faaora no te taata nei. “O te mea teie i ite ai tatou i te aroha, oia i horoa i to ˈna iho ora no tatou.” (Ioane 1, 3:16; Ioane 15:13) E faatupu hoi te here tusia o Iesu i te hoê pahonoraa mauruuru mau i roto ia tatou nei. Ei faahohoˈaraa: A feruri na e ua faaorahia mai outou mai te paremo. E nehenehe anei ta outou e hoˈi noa ˈtu i te fare, e te mǎrô, e moehia ˈtu ia outou i te reira? Papu maitai eita! E manaˈo outou e e tarahu ta outou i te taata i faaora ia outou. Inaha hoi, maoti taua taata ra outou i ora mai ai. E iti aˈe anei ta tatou tarahu i te Atua ra o Iehova e ia Iesu Mesia? Aita anaˈe te hoo, e paremo ïa tatou tataitahi, i roto i te hara e te pohe. Maoti râ te reira, no teie tapao aroha rahi mau, te vai ra ia tatou nei i te tiaturiraa e ora e a muri noa ˈtu i roto i te paradaiso i te fenua nei.—Roma 5:12, 18; Petero 1, 2:24.

10. (a) Nafea tatou ia faariro i te tusia hoo ei ohipa faufaa roa no tatou iho? (b) Nafea te here o te Mesia i te faaheporaa ia tatou?

10 A feruri hohonu i nia i te parau o te hoo. Ia faaohipa na outou iho i te reira i nia ia outou, mai ia Paulo: “E to ˈu nei oraraa i roto i te tino nei, te ora nei au i te faaroo i te Tamaiti a te Atua; o tei aroha mai ia ˈu, e ua horoa ia ˈna iho no ˈu.” (Galatia 2:20) E faaama mai taua huru feruriraa hohonu ra i roto ia outou i te manaˈo no roto roa mai i te mafatu, inaha ua papai o Paulo i to Korinetia e: “Te riro nei hoi matou i te aroha o te Mesia ra, no te mea . . . i pohe hoi oia no te taata atoa, ia ore te feia e ora ra ia haapao faahou ia ratou iho i te oraraa nei, ia haapao râ ia ˈna, tei pohe e tei tia faahou no ratou ra.” (Korinetia 2, 5:14, 15) Te na ô ra The Jerusalem Bible e “te faahepo nei [te here o te Mesia] ia matou.” Ia hiˈo tatou i te here o te Mesia, e riro roa hoi tatou, e turai-hohonu-hia tatou, e e faahepo-roa-hia atoa tatou i te reira. E haaputapû oia i to tatou mafatu e e turai ia tatou ia haa. Te haapoto ra te huriraa a J. B. Phillips i taua irava nei mai teie te huru, “ta matou mau ohipa matamua o te here ïa o te Mesia.” Eita te tahi atu huru manaˈo e faatupu i te hotu e vai maoro mai i roto ia tatou, mai tei faaitehia e te hiˈoraa o te mau Pharisea.

“E ara i te faahopue a te mau Pharisea”

11. A faataa mai i te huru o te mau Pharisea i nia i te mau ohipa faaroo.

11 Aita roa ˈtu te mau Pharisea i faatupu noa ˈˈe i te haamoriraa a te Atua i roto i to ratou oraraa. Maoti hoi i te onoono i nia i te here no te Atua, ua haafaufaa na ratou i te mau ohipa ei faito no te huru i te pae varua. Ua faariro hoi ta ratou tapitapiraa no nia i te mau ture taa maitai ia ratou ei mau taata parau-tia i rapae, area o roto ra “ua î ïa i te ivi taata pohe, e te mea faufau.”—Mataio 23:27.

12. I muri aˈe i to Iesu faaoraraa i te hoê taata, mea nafea to te mau Pharisea faaiteraa e mea etaeta mau to ratou mafatu?

12 I te hoê taime, ua faaora o Iesu ma te aroha i te hoê taata tei mǎrô te rima. Auê hoi taua taata nei i te oaoa a ora taue ai oia i te hoê fifi eita e ore tei haamauiui rahi ia ˈna i te pae tino e o tei faahuru ê mau ia ˈna i te pae no te mau manaˈo hohonu! Tera râ, aita te mau Pharisea i apiti atu i to ˈna oaoa. Ua faaino ratou ma te tano ore i te parauraa—e ua horoa o Iesu i te tauturu i te mahana sabati. Ma te tapitapi i ta ratou huru tatararaa i te Ture, ua ere-roa-hia te mau Pharisea i te huru faanahoraa mau a te Ture. Eita ˈtura ïa e maerehia ia “riri e te inoino [o Iesu] i te mârô o to ratou aau”! (Mareko 3:1-5) Hau atu, ua faaara ˈtura oia i ta ˈna mau pǐpǐ e: “E ara i te faahopue a te mau Pharisea e te Sadukea.” (Mataio 16:6) Ua papaihia ta ratou mau ohipa i rave e to ratou mau haerea i roto i te Bibilia ei maitai no tatou.

13. Eaha te haapiiraa no tatou i roto i te hiˈoraa o te mau Pharisea?

13 Te haapii maira te hiˈoraa o te mau Pharisea ia tatou e e tia ia tatou ia faatupu i te hoê huru hiˈoraa tano no nia i te mau ohipa. Parau mau, mea faufaa roa te ohipa, inaha “te faaroo aore e ohipa ra, e mea pohe atoa ïa.” (Iakobo 2:26) Tera râ, e peu na te mau taata tia ore e haava ia vetahi ê i nia i ta ratou mau ohipa e rave maoti hoi i to ratou iho huru. I te tahi taime, e riro atoa tatou i te haava ia tatou iho mai te reira te huru. E riro paha tatou i te manaˈo uˈana i ta tatou mau ohipa e rave, mai te huru atura e o te reira anaˈe te tapao e titauhia no to tatou huru maitai i te pae varua. E nehenehe paha e moehia ia tatou e mea faufaa mau â ia hiˈopoa tatou i to tatou mau manaˈo hohonu. (A faaau e te Korinetia 2, 5:12.) E riro atura paha ïa tatou ei mau taata etaeta mau o te ‘tamouu na i te naonao, e te horomii noa na i te kamela,’ ma te auraro maite i te ture a ore noa atoa ˈi e haapao i ta ˈna e titau mau ra.—Mataio 23:24.

14. Nafea te mau Pharisea ia riro mai te hoê aˈua aore ra umete viivii ra?

14 Ta te mau Pharisea i ore e taa oia ïa mai te peu e te here mau ra te hoê taata ia Iehova, o te mau ohipa paieti ïa te tupu mai. E matara mai te huru maitai i te pae varua i rapae. Ua faahapa rahi mau o Iesu i te mau Pharisea no to ratou huru manaˈo hape i nia i taua tuhaa ra i te na ôraa e: “Auê outou, e te mau papai parau e te mau Pharisea, e haavare outou! te tamâ nei hoi outou i to rapae au i te aˈua e te umete, area o roto ra, te î na ïa i te nounou, e te parau-tia ore. E te Pharisea matapo e! e mata na i te tamâ i te aˈua e te umete i roto, ia mâ atoa rapae au aˈe.”—Mataio 23:25, 26.

15. A faahiti mai na i te mau hiˈoraa e faaite e eita o Iesu e hiˈo i te mau huru rapaeau.

15 Eita te huru rapae o te hoê aˈua, o te hoê mereti, aore ra o te tahi fare i patuhia e faaite mai i te huru mau o te taoˈa. Ua faahiahia roa te mau pǐpǐ a Iesu i te nehenehe o te hiero o Ierusalema, ta Iesu i parau e “ei ana eiâ” no te mau ohipa e ravehia ra i roto. (Mareko 11:17; 13:1) Te mea mau no te hiero e mea mau atoa ïa no te mau mirioni taata e faahua parau ra e e mau kerisetiano ratou, mai ta te aamu o te amuiraa faaroo kerisetiano e faaite ra. Ua parau o Iesu e e faariro oia i te feia e faatupu i te mau “semeio” i to ˈna iˈoa ei “feia rave parau ino.” (Mataio 7:22, 23) Ei faataa-ê-raa, ua parau aˈera oia no te hoê vahine ivi tei horoa i te hoê tuhaa moni haihai roa i te hiero e: “E rahi ta teie nei vahine ivi taoˈa ore i tuu i roto i te pueraa taoˈa nei i ta ratou atoa . . . Ua hope roa a ˈna taoˈa rii navai ore i te tuuhia e ana i roto.” (Mareko 12:41-44) E mau haavaraa aita roa ˈtu e tuatiraa anei teie? Eita roa ˈtu. I roto i na tupuraa e piti, ua faaite Iesu i te manaˈo o Iehova. (Ioane 8:16) Ua ite oia i te mau manaˈo i muri mai i te mau ohipa e ua haava ia au maite i te reira.

‘I tei au i te aravihi o te taata tataitahi’

16. No te aha aita e faufaa ia faaau noa tatou i ta tatou taviniraa i ta te tahi atu kerisetiano?

16 Mai te peu e e mau manaˈo tano to tatou, aita ïa e faufaa e rave tamau i te tahi mau faaauraa. Ei hiˈoraa, e ohipa maitai te ravehia ia faaitoito tatou i te horoa hoê â faito hora i roto i te taviniraa e ta te tahi atu kerisetiano e horoa ra aore ra ia rave hoê â faito ohipa e taua taata ra i roto i te pororaa. Ua parau o Iesu e e here ia Iehova ma to outou mafatu atoa, ma to outou manaˈo, to outou nephe, e to outou puai atoa—eiaha i te tahi atu taata. E taa ê te aravihi, te faaoromai, e te mau huru tupuraa o te taata tataitahi. Mai te peu e e nehenehe ta outou, e turai te here ia outou ia horoa rahi atu â i te taime i roto i te taviniraa—peneiaˈe ma te riro atu ei pionie ma te taime taatoa. Tera râ, mai te peu e te faaruru ra outou i te maˈi, e riro ïa te taime ta outou e horoa i roto i te pororaa i te iti aˈe mai i ta outou e manaˈo ra. Eiaha e haaparuparu. Eita te faaroo i te Atua e faitohia i te hora. Ei manaˈo viivii ore na to outou e tia ˈi, e riro ïa i te noaa ia outou i te tumu e oaoa ˈi outou. Teie ta Paulo i papai: “E hiˈopoa maite na râ te taata atoa i ta ˈna ihora ohipa, e riro tana oaoaraa ia ˈna iho i reira, eiaha ia vetahi ê.”—Galatia 6:4.

17. A faataa poto mai i te parabole no nia i te mau taleni ma te faaohipa i ta outou iho huru paraparau.

17 A hiˈo na i te parabole a Iesu no nia i te mau taleni, mai tei faaitehia i roto i te Mataio 25:14-30. Ua haaputuputu te hoê taata e haere i te fenua ěê, i ta ˈna mau tavini e ua tuu atura ia ratou i ta ˈna mau faufaa. “Tuu atura oia i ta te tahi, e pae ïa taleni, e piti ta te tahi, hoê ta te tahi; i tei au atoa i taua na taata ra.” Ia hoˈi mai te fatu e faaau i te parau i ta ˈna mau tavini, eaha ta ˈna i ite? Ua noaa i te tavini i tuuhia ˈtu e pae taleni e pae faahou taleni. Na reira atoa te tavini i tuuhia ˈtu e piti taleni ua noaa e piti faahou taleni. Te tavini i tuuhia ˈtu hoê taleni ua huna aˈera ïa oia i roto i te repo e aita i faahotu i te faufaa a to ˈna fatu. Eaha ïa te huru o te fatu i taua ohipa ra i tupu?

18, 19. (a) No te aha te fatu i ore ai e faaau i te tavini i horoahia e piti taleni e te tavini i horoahia ˈtu e pae taleni? (b) Eaha ta te parabole o te mau taleni e haapii maira ia tatou tataitahi no nia i te haapopouraa e te parau no te faaauraa te tahi i te tahi? (c) No te aha te toru o te tavini i haavahia ˈi ma te ino?

18 A tahi, e hiˈo anaˈe na i te mau tavini i tuuhia ˈtu e pae e e piti taleni. I taua mau tavini tataitahi ra, ua na ô atura te fatu e: “Ua tia roa, e teie nei tavini maitai e te haavare ore.” E parau anei oia i te reira i te taata i tuuhia ˈtu e pae taleni ahiri e e piti anaˈe taleni i noaa mai ia ˈna? Eita ïa! I te tahi aˈe pae, aita oia i parau atu i te tavini i tuuhia ˈtu e piti taleni e: ‘No te aha aita i noaa ia oe e pae? A hiˈo na ehia rahiraa tei noaa mai i to oe hoa!’ Aita, aita te fatu aroha mau ra, i faahohoˈahia ia Iesu, i faaau noa ˈˈe te tahi i te tahi. Ua horoa oia i te mau taleni ‘i tei au i te aravihi o te taata tataitahi,’ e aita ˈtu ta ˈna e tiaturi ra ia horoa te taata tataitahi ta ˈna e nehenehe e horoa. Hoê â haapopouraa tei horoahia ˈtu i na tavini toopiti, inaha ua haa toopiti atoa ra ma to raua puai atoa na to raua fatu. E nehenehe tatou paatoa e huti mai i te haapiiraa i te reira.

19 Parau mau, aita te toru o te tavini i haapopouhia. Ua hurihia hoi oia i roto i te pouri i rapaeau ra. I te mea hoi e ua horoahia ˈtu na ˈna hoê taleni, aita ïa e titauhia ra e ia faahotu mai oia mai te tavini i horoahia ˈtu e pae taleni. Aita râ oia i tamata! E haavaraa hopea tei roohia i nia ia ˈna no te “ino e te faatau” o te huru o to ˈna mafatu, tei faaite e ua erehia oia i te here i te fatu.

20. Mea nafea ta Iehova huru hiˈoraa mai i to tatou mau otia?

20 Te titau maira o Iehova e ia here tatou tataitahi ia ˈna ma to tatou puai atoa, e inaha auê hoi i te mahanahana ia ite tatou e “ua ite hoi oia i to tatou huru; te manaˈo ra oia e, e repo tatou nei”! (Salamo 103:14) Te na ô ra te Maseli 21:2 e “te imi maite ra râ Iehova i te mau aau o te taata nei”—eiaha te mau numera. Te taa ra ia ˈna i te mau otia atoa ta tatou e ore e nehenehe e haavî, i te pae no te moni, i te pae tino, i te pae no te mau manaˈo hohonu, aore ra te tahi atu. (Isaia 63:9) E te titau atoa maira oia e ia faaohipa tatou i ta tatou mau faufaa atoa i tei au ia tatou nei. Mea tia roa o Iehova, tera râ ia ohipa mai oia e to ˈna mau taata haamori tia ore, eita oia e titau i te huru tia roa i ta ˈna mau tavini. E ere oia i te Atua manaˈo tia ore i roto i ta ˈna mau haaraa e i roto i ta ˈna mau titauraa.

21. Mai te peu e na te here e turai ra i ta tatou taviniraa i te Atua, eaha ïa te mau faahopearaa maitatai i muri mai?

21 Te hereraa ia Iehova ma to tatou mafatu atoa, ma to tatou nephe atoa, ma to tatou manaˈo atoa, e ma to tatou puai atoa “e rahi ïa i tei hopoihia ia pau taatoa i te auahi, e te mau tusia atoa ra.” (Mareko 12:33) Mai te peu e na te here e turai ia tatou, e ohipa ïa tatou paatoa i ta tatou e nehenehe e rave i roto i te taviniraa a te Atua. Ua papai o Petero e mai te peu e te mau huru paieti, e tae noa ˈtu hoi te here, “tei ia outou te reira mau mea, e te rahi ra, na te reira e faaite e, aore outou i toaruaru e te hotu ore i te ite i to tatou Fatu ia Iesu Mesia ra.”—Petero 2, 1:8.

[Nota i raro i te api]

a Neneihia e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.

Haamanaˈoraa

◻ Eaha te puai i muri mai i ta tatou taviniraa i te Atua?

◻ Nafea te here o te Mesia ia turai ia tatou e tavini ia Iehova?

◻ Eaha te tapitapiraa a te mau Pharisea te tia ia tatou ia ape?

◻ No te aha e ere roa ˈtu i te mea tano ia faaau tatou i ta tatou taviniraa i ta te tahi atu kerisetiano?

[Hohoˈa i te api 16]

E taa ê te aravihi, te faaoromai, e te mau huru tupuraa o te taata tataitahi

    Papai reo Tahiti (1985-2025)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono