-
Afea te Faatereraa arii a te Atua e faatere ai i te fenua?Te Pare Tiairaa (No te taata atoa) 2020 | N° 2
-
-
Ua parau Iesu: “E aro te tahi nunaa i te tahi atu nunaa e te tahi faatereraa i te tahi atu faatereraa. E tupu te aueueraa fenua rahi, e i tera e tera vahi te oˈe e te maˈi pee.” (Luka 21:10, 11) E riro te patiri e te uira ei tapao papu e ua fatata te ûa i te topa. Hoê â huru, e riro teie mau tupuraa atoa o te tupu i te hoê â taime ei tapao papu e ‘ua fatata te Faatereraa arii a te Atua.’ Ua tupu anei te reira i te hoê â taime e na te ao atoa nei? A hiˈo i te haapapuraa.
-
-
Afea te Faatereraa arii a te Atua e faatere ai i te fenua?Te Pare Tiairaa (No te taata atoa) 2020 | N° 2
-
-
2. TE MAU AUEUERAA FENUA
Ia au i te Britannica Academic, i te mau matahiti atoa, e itehia fatata 100 aueueraa fenua puai. E ia au i te tahi pu (United States Geological Survey), ia hiˈopoahia te mau titorotororaa mai te matahiti 1900 mai, fatata 16 aueueraa fenua puai mau te tiaihia i te matahiti atoa. No vetahi, auaˈe te mau matini apî e itehia ˈi te rahiraa o te mau aueueraa fenua. Tera râ, te rahi noa ˈtura te taata e mauiui nei e e pohe nei na te ao no te mau aueueraa fenua puai mau.
3. TE MAU OˈE
E pinepine e itehia te oˈe no te tamaˈi, te ohipa taviri, te fifi peapea mau i te pae moni, te tiaauraa hape o te mau ohipa faaapu aore ra te oreraa e faanaho i te ohipa ia au i te anuvera. Ia au i te hoê faanahonahoraa no nia i te opereraa maa i 2018: “Na te ao, e 821 mirioni taata aita e navai ra te maa, 124 mirioni râ o ratou te pohe nei i te poia.” Fatata e 3,1 mirioni tamarii te pohe nei i te mau matahiti atoa no te tano-ore-raa o te maa. I 2011, fatata ïa te afaraa o te mau tamarii o te pohe nei na te ao.
4. TE MAU MAˈI PEE
Te na ô nei te hoê papai a te Faanahonahoraa no te ea na te ao: “Ua itehia te maˈi pee peapea mau i te mau matahiti 2000. Ua fa faahou mai te mau maˈi tahito mai te choléra, te peste e te fiva rearea. E ua faura mai te mau maˈi apî taaihia i te mau fifi ia huti i te aho mai te SRAS e te MERS, te fiva Paniora, te Ébola e te Zika.” O te COVID-19 te hopea ta tatou i faaruru. Noa ˈtu mea rahi ta te aivanaa e te taote i ite mai no nia i te maˈi, aita i tia ia ratou ia faaore i tera mau maˈi atoa.
-