Te Mǎtaˈu—Matau-roa-hia i teie nei eiaha râ e a muri noa ˈtu!
AITA te feia e haapii ra i te Parau a te Atua e maere ra e mea matau-roa-hia te mǎtaˈu. Mai ta te mau Ite no Iehova i faaite haere i roto i ta ratou taviniraa, te vai ra te haapapuraa rahi e te ora nei tatou i te hoê tau tapaohia i roto i te aamu o te taata nei. Ua ite outou e ua tapaohia te reira e te mǎtaˈu tei parare. Mea maoro râ i teie nei, ua tapao, aore ra ua huti o Iesu i te ara-maite-raa, i nia i to tatou nei tau. Te pahono ra oia i te mau uiraa a te mau aposetolo no nia i to ˈna vairaa mai e te hopea o te faanahoraa o te mau mea nei, aore ra “te hopea o teie nei ao.”—Mataio 24:3.
Teie te tahi tuhaa o te parau tohu a Iesu:
“E tia mai te tahi fenua e aro i te tahi fenua, e te tahi basileia e aro e te tahi basileia: e te aueue rahi i te fenua i tera vahi, i tera vahi, i te oˈe hoi, e te maˈi rahi, e te mea mehameha e te semeio rahi i te itearaa i nia i te raˈi.”—Luka 21:10, 11.
Ua tapao anei outou i ta ˈna faahitiraa no nia i te “mea mehameha”? I muri aˈe i roto i taua noâ pahonoraa ra, ua rave o Iesu i te tahi atu hiˈopoaraa faufaa no nia i te mǎtaˈu o te ohipa tia ˈtu ma te papu i nia ia outou e te feia herehia e outou ra. Hou râ a haapao ai i te reira, e hiˈo poto faahou anaˈe na tatou i te tahi atu â haapapuraa e te ora mau ra tatou i te mau mahana hopea.—Timoteo 2, 3:1.
Ua haapapuhia te mǎtaˈu e te tamaˈi
Ua vavahi te mau aroraa a te mau nuu e rave rahi mau tuhaa o te fenua nei. Ei hiˈoraa, te pii ra te vea Geo i te mau apoo mori o tei tutuihia i te hopea o te hoê aroraa i Hitia o te râ no Ropu tei tupu aita i maoro aˈenei “te ati rahi roa ˈˈe i nia i te fenua tei ore i faatupu-aˈenei-hia e te taata.” Ua haapohe aore ra ua haapepe te mau tamaˈi te tahi tau ahuru mirioni taata. Taa ê atu i te mau mirioni faehau e tivila tei pohe i roto i te Tamaˈi Rahi Matamua, ua pohe e 55 mirioni taata i roto i te Piti o te Tamaˈi Rahi. A haamanaˈo e ei tuhaa o te tapao e te fatata ra te hopea o teie nei ao, ua parau o Iesu e “e tia mai te tahi fenua e aro i te tahi fenua, e te tahi basileia e aro e te tahi basileia.”
Eita atoa e moe ia tatou i te mau tutavaraa a te taata e faaore roa i te hoê nunaa taata—te haamou-roa-raa i te tahi mau pǔpǔ taata aore ra mau opu. Ua anoihia te mau mirioni taata no Arménie, Cambodge, Iuda, Rwanda, Ukraine, e vetahi atu tei pohe i roto i te haamaniiraa toto ta te huitaata i rave i te roaraa o te senekele 20. Te tupu noa ra te taparahiraa taata i roto i te mau fenua i reira e faaitoitohia ˈi te mau feiiraa i rotopu i te mau pǔpǔ taata iri ê e te feia faaroo etaeta. Oia, te tamau noa ra te mau tamaˈi i te tutau i te fenua i roto i te toto taata nei.
Te haapohe nei te mau tamaˈi o teie nei tau e rave rahi mau taata i muri aˈe atoa i te hopea o te aroraa. Ei hiˈoraa, a rave na i te eru-matapo-raahia te mau paura na raro i te fenua. Ia au i te hoê tabula a te faanahonahoraa maimiraa no nia i te Faaherehereraa i te mau tiaraa o te taata nei, “te haamǎtaˈu ra te tahi tau 100 mirioni paura na raro i te fenua i roto i te ao nei i te mau tivila.” Mea atâta noâ teie mau paura no te mau tane, mau vahine, e mau tamarii hapa ore i muri aˈe i te hopea o te tamaˈi i reira te reira i te faaohiparaahia. Te parauhia ra e i te avaˈe hoê tau tausani o te pepe aore ra o te pohe i te mau paura na raro i te fenua i roto hau atu i te 60 fenua. No te aha aita teie mau paura o te haapohe aore ra o te haapepe ino i iritihia? Te tapao ra The New York Times e: “Mea rahi roa ˈˈe te mau paura na raro i te fenua o te tanuhia i te mau mahana atoa i tei iritihia na roto i te mau ravea faaoreraa i te paura, no reira te maraa noa ˈtura te feia pohepohe.”
Ua faataa taua tumu parau ra i roto i te vea no te matahiti 1993 e ua riro te hooraa i teie mau paura na raro i te fenua ei ohipa tapihooraa o te “aufau hau atu i te 200 mirioni dala i te matahiti hoê.” Te ravehia ra te reira e “te tahi tau 100 fare tapihooraa e piha o te faatereraa i roto e 48 fenua” o tei “hapono e 340 huru [paura] taa ê.” Ei haerea diabolo mau, ua hamanihia te tahi mau paura na raro i te fenua mai te mau hauti ra te huru no te arato i te manaˈo o te mau tamarii! A feruri na, te raveraa ma te hinaaro mau i te mau tamarii hapa ore no te haapepe e no te haamou! Te parau ra te hoê vea i te upoo parau “100 mirioni matini pohe” e ua “haapohe aore ra ua haapepe [te mau paura na raro i te fenua] e rave rahi aˈe taata i te tamaˈi e te mataˈi taero, te tamaˈi e faaohipa i te mau manumanu maˈi e te tamaˈi atomi.”
E ere râ te mau paura na raro i te fenua te taoˈa haapohe anaˈe o te hoohia ra i te ao nei. Te rave nei te feia hoo mauhaa tamaˈi nounou i te hoê ohipa tapihooraa e hoona nei e rave rahi miria dala na te fenua atoa nei. Te faataa ra The Defense Monitor, neneihia e te Pu o te haamaramaramaraa no te paruru e: “I te roaraa o na ahuru matahiti hopea nei ua hapono [te hoê nunaa mana rahi] i te mau mauhaa tamaˈi e 135 miria dala to ratou hoo.” Ua “faatia [atoa teie nunaa puai] e ia hoohia te mau mauhaa tamaˈi, te paturaa a te nuu, e te faaineineraa no e 142 nunaa no te hoê moni rahi mau e 63 miria dala.” Ua ueuehia ïa te mau huero no te tamaˈi e ia mauiui te taata a muri aˈe. Ia au i The Defense Monitor, i te “matahiti 1990 noa, ua mataro e 5 mirioni taata i te faaohipa i te mau mauhaa tamaˈi no te aroraa, ua hau atu i te 50 miria dala ta ratou hoo, e ua haapohe te reira i te hoê i nia i te maha o te hoê mirioni taata, e tivila te rahiraa o ratou.” E nehenehe mau outou e feruri i te mau rahiraa tamaˈi o tei paaina mai taua matahiti ra mai â, o tei haamǎtaˈu e o tei haapohe e rave rahi atu â mau mirioni taata!
Ua rahi roa ˈtu â te fenua e to ˈna oraraa i te faainohia
Te faaara ra te orometua haapii ra o Barry Commoner e: “Te tiaturi nei au e e haamou roa te haaviiviiraa tamau o te fenua, mai te peu e eita te reira e tapeahia, i te mea atoa e faariro i teie palaneta ei vahi au no te oraraa taata nei.” Te parau roa ra o ˈna e te fifi e ere ïa te ite-ore-raa, o te nounou hinaaro-mau-hia râ. Te manaˈo ra anei outou e e faatia noa to tatou Atua parau-tia e te here i teie huru tupuraa e a muri noa ˈtu, ma te faarahi atu â i to tatou mǎtaˈu i te haaviiviiraa? Te titau ra te faainoraahia te fenua e ia faahapahia te feia faaino e i muri iho ia faatitiaifaro-faahou-hia te palaneta. E tuhaa teie o te pahonoraa a Iesu i te mau aposetolo no nia i “te hopea o teie nei ao.”
Hou a tuatapapa ˈi tatou e nafea te Atua ia ani i te faahaparaa, e hiˈopoa hau atu â anaˈe na tatou i te aamu o te taata nei. Mea peapea mau atoa te hoê noa tabula iti no nia i te mau haaviiviiraa a te taata nei: te ûa taero e te ohipa nounou tâpûraa i te mau tumu raau o te faaore i te mau uru raau taatoa; te faarueraa ma te haapao ore i te mau pehu atomi, te mau raau taero, e te mau pape ino; te iti-roa-raa o te tapoˈi paruru ozone; e te faaohiparaa ma te haapao ore i te mau raau tupohe i te aihere e te manumanu.
Te haaviivii nei te mau faufaa i te pae tapihooraa i te fenua na roto i te tahi atu mau ravea no te hoona. Te faaruehia ra tau tane pehu i te mau mahana atoa i roto i te mau anavai, te mau moana, te reva, e te repo fenua. Te haaviivii nei te mau aivanaa i te mau raˈi e te mau pehu o te reva, ma te ore e ohi i te reira na muri ia ratou, ei auraa parau. Te haaati-oioi-hia ra te fenua e te hoê faarueraa pehu i roto i te reva. Ahiri e aita e faanahoraa natura ta te Atua i rave ia nehenehe te fenua e faaapî ia ˈna iho, eita e itehia te ora i nia i to tatou fenua, e e taero aˈena te taata noa ˈtu ta ˈna iho patoiraa.
Te haaviivii atoa ra te taata ia ˈna iho. Ei hiˈoraa, a rave na i te puhipuhiraa i te avaava e te tahi atu rave-hua-raa i te raau taero. I te mau Hau Amui no Marite, te piihia ra taua rave-hua-raa i te raau taero “te fifi matamua i te pae o te oraora-maitai-raa o te nunaa.” Te aufauhia ra i roto i taua fenua ra e 238 miria dala i te matahiti hoê, 34 miria dala o te aufauhia no te hoê “rapaauraa i te oraora-maitai-raa faufaa ore [o te nehenehe e apehia].” Eaha ïa no nia i te hoo o te avaava e o te taata i to outou vahi faaearaa?
Ua faatupu te mau huru oraraa faatia noa e te ino, tei onoonohia e te rahiraa mai te hoê tiaraa, i te hoê maraaraa riaria mau o te mau maˈi pee pohe o te taatiraa i te pae tino, o tei haapohe e rave rahi i to ratou apî-noa-raa. Ua tapaohia e i teie nei te faataa ra te mau tabula o te feia pohe i roto i te mau vea o te oire rahi i te hoê numera e maraa noa ˈtura o te feia e pohe nei i te 30raa e te 40raa o to ratou matahiti. No te aha? Mea pinepine no te mea ua pohe iho â ratou i te mau faahopearaa o ta ratou mau peu atâta. Te ite-atoa-hia ra teie maraaraa peapea mau o te mau maˈi o te taatiraa i te pae tino e vetahi atu mau maˈi i roto i te parau tohu a Iesu, i te mea e ua parau oia e e tupu “i tera vahi, i tera vahi . . . te maˈi rahi.”
Te haaviiviiraa peapea roa ˈˈe râ, o te viivii ïa o te manaˈo e te huru feruriraa, aore ra o te haerea o te taata nei. Mai te peu e e hiˈo faahou outou i te mau huru haaviiviiraa atoa i faahitihia tae roa mai i teie nei, aita anei te rahiraa o te reira e tupu ra no te mau huru feruriraa viivii mau? A hiˈo na i te mau huru feruriraa huenane tei maˈihia oia hoi na roto i te mau taparahiraa taata, te maferaraa, te ohipa eiâ, e vetahi atu mau huru haavîraa uˈana ravehia e te hoê taata i nia i te tahi atu taata. Te faˈi atoa nei e rave rahi e ua riro te mau mirioni haamaruaraa tamarii e ravehia ra i te mau matahiti atoa ei tapao no te viiviiraa i te pae feruriraa e i te pae varua.
Te tapao-rahi-hia ra i nia i te haerea o te mau taurearea. Te turu ra te faatura-ore-raa i te mau metua e i te tahi atu mau mana faatere i te toparaa o te utuafare fetii e te patoiraa i te ture e te nahonahoraa. Ua taai-roa-hia teie ereraa i te mǎtaˈu tia i te mana faatere i te ereraahia te taurearea i te huru i te pae varua. No reira, e utua rahi ta te feia e haapii ra e mea tupu noa mai te mau mea, i te tiaturi-ore-raa i te Atua e te tahi atu mau haapiiraa o te faaore i te faaroo. E utua atoa ta te mau orometua haapii a te faaroo e rave rahi, i roto i ta ratou mau tutavaraa e ia fariihia mai ratou ei mau taata “tia” no teie nei tau, ua huri ratou i to ratou tua i te Parau a te Atua. Ua faaô roa ratou e vetahi ê atu i roto i te paari o te mau haapiiraa philosopho a te taata nei o te patoi ia ratou iho e o te haapiihia ra i roto i te ao nei.
Te ite-maitai-hia ra te mau faahopearaa i teie nei mahana. Te turaihia ra te mau taata, eiaha e te here i te Atua e te taata-tupu, e te miimii râ e te riri. Te mau hotu ino e faatupuhia ra, o te peu tia ore i te pae morare ïa e parare nei, te haavîraa uˈana, e te tiaturi ore. Ma te peapea, te haamǎtaˈu ra te reira i te mau taata maitai, o te riaria atoa nei e e haamou te taata ia ˈna iho e te palaneta.
E haere noa anei i te ino aore ra i te maitai?
Eaha te tupu i te tau no a muri aˈe e piri maira no nia i te mǎtaˈu? E haere noa anei te mǎtaˈu i te rahi, aore ra e upootiahia i nia i te reira? E tapao faahou na tatou i te parau tohu a Iesu i ta ˈna mau aposetolo.
Ua huti oia i te ara-maite-raa i nia i te hoê mea o te tupu i te tau no a muri aˈe e piri maira—te ati rahi. Ua parau oia e: “E i muri iho â i taua anotau pohe ra, e haapourihia te mahana, e ore hoi te marama e anaana mai, e mairi mai hoi te mau fetia o te raˈi, e e pau hoi te mana o te raˈi i te ueuehia: ei reira e itea mai ai te tapao no te Tamaiti a te taata i te haerea mai na nia i te ata o te raˈi ra, ma te mana e te hanahana rahi.”—Mataio 24:29, 30.
E nehenehe ïa tatou e tiaturi e e fatata roa te ati rahi i te tupu. Te faaite ra te tahi atu mau parau tohu bibilia e ta ˈna tuhaa matamua, e faautua oia i te haapaoraa hape e ati noa ˈˈe te fenua nei. I muri iho e tupu te mau ohipa riaria mau mai tei faahitihia, tae noa ˈtu te tahi ohipa huru ê i nia i te raˈi ra. Eaha ïa te faahopearaa i nia i te tahi tau mirioni taata?
Oia hoi, a hiˈo na i te faatiaraa e tuea i te pahonoraa a Iesu, i reira e itehia ˈi i te mau faahitiraa hau atu â no nia i te parau tohu:
“E e piri to roto i te mahana i reira, e to roto i te marama, e to roto i te mau fetia; e e ati rahi to te mau fenua i te ao nei, e te ahoaho; e te miti e te are i te harururaa; e te tarapaperaa o te aau taata i te mǎtaˈu, e te manaˈoraa i taua mau mea e fatata i te tupu i te ao nei; e pau hoi te mau mea o te raˈi ra i te ueuehia.”—Luka 21:25, 26.
E tupu te reira i mua ia tatou. Eita râ te mau taata atoa e faatupu i teie huru mǎtaˈu o te haaparuparu roa ia ratou. I te taa-ê-raa, ua parau o Iesu e: “E ua tupu anaˈe teie nei mau mea, e nânâ i to outou mata i nia, e faateitei i to outou upoo, te fatata maira hoi to outou ora.”—Luka 21:28.
Ua faahiti oia i teie mau parau faaitoito mau i ta ˈna mau pǐpǐ mau. Maoti i te paruparu aore ra i te î roa i te mǎtaˈu, e tumu papu to ratou no te nânâ i to ratou upoo i nia ma te mǎtaˈu ore, noa ˈtu e ua ite ratou e te fatata roa ra te tatararaa hopea o te ati rahi. No te aha eita ratou e mǎtaˈu?
No te mea te haapapu maitai ra te Bibilia e e itehia te feia o te ora mai i taua “ati rahi” taatoa ra. (Apokalupo 7:14) Te parau ra te faatiaraa e tǎpǔ maira i te reira e mai te peu e tei rotopu tatou i te feia o te ora mai, e nehenehe tatou e fanaˈo i te mau haamaitairaa faito ore no ǒ mai i te Atua ra. Te faahope ra oia e te tiaturiraa e na Iesu “e faaamu ia ratou, e e aratai hoi ia ratou i te mau pape ora pihaa ra; e na te Atua e horoi hua i to ratou roimata.”—Apokalupo 7:16, 17.
Eita te feia—e o tatou atoa—e fanaˈo ra i taua mau haamaitairaa ra e mǎtaˈu mai ta te mau taata e mehameha ra i teie nei mahana. E ere râ te auraa e eita ratou e mǎtaˈu faahou, i te mea e te faaite ra te Bibilia e te vai ra te hoê mǎtaˈu maitai e te tia. E tuatapapa te tumu parau i muri iho i te reira e nafea te reira ia ohipa i nia ia tatou.
[Hohoˈa i te api 8]
Te tiai nei te feia haamori ia Iehova ma te oaoa i te ao apî e fatata maira
[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 7]
Haaviiviiraa: Hohoˈa: Godo-Foto; ahi tiri: U.S. Army photo; tumu raau e ura ra: Richard Bierregaard, Smithsonian Institution