VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w96 1/6 api 14-19
  • A horo e imi i te ora hou te “ati rahi”

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • A horo e imi i te ora hou te “ati rahi”
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • “E tei taio ra a haapao!”
  • A horo, eiaha e tiai!
  • “Te mea faufau” i teie nei tau
  • Horo i rapae i te aha?
  • Eiaha te hoê mea e tapea ia outou ia horo!
  • “Ia faaohipa te taata taio i te ite maite”
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1999
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
w96 1/6 api 14-19

A horo e imi i te ora hou te “ati rahi”

“Ia hiˈo ra outou ia Ierusalema i te haaatiraahia e te nuu, . . . te feia i parahi i Iudea ra, a maue i nia i te mouˈa.”—LUKA 21:20, 21.

1. No te aha e mea ru mau â ia horo no te feia tei roto noâ i te ao a Satani?

NO TE feia atoa tei roto i te ao a Satani, e mea ru mau â ia horo. Ia hinaaro ratou e ora ia haamouhia te faanahoraa o te mau mea mai nia mai i te fenua nei, e tia ia ratou ia faaite papu e te turu mau ra ratou i te pae o Iehova e e ere faahou ratou no roto i te ao o Satani te arii.—Iakobo 4:4; Ioane 1, 2:17.

2, 3. Eaha te mau uiraa taaihia e te mau parau a Iesu i roto i te Mataio 24:15-22 ta tatou e tuatapapa?

2 I roto i ta ˈna parau tohu rahi no nia i te hopea o te faanahoraa o te mau mea, ua haapapu Iesu i te faufaaraa ia horo. Te faataa pinepine nei tatou i te Mataio 24:4-14; tera râ, e mea faufaa atoa te mau irava i muri iho. Te faaitoitohia ˈtu nei outou ia rave mai i ta outou Bibilia e ia taio i te mau irava 15 tae atu i te 22.

3 Eaha te auraa o teie parau tohu? I te senekele matamua ra, eaha “te mea riaria e pau ai ra”? Eaha te auraa o to ˈna vairaa “i te vahi moˈa ra”? Eaha te auraa o teie tupuraa no tatou?

“E tei taio ra a haapao!”

4. (a) Eaha ta te Daniela 9:27 i parau e e tupu i muri aˈe i te patoiraa te mau ati Iuda i te Mesia? (b) No nia i te reira, no te aha ïa Iesu i parau ai e: “E tei taio ra a haapao!”?

4 A tapao e, i roto i te Mataio 24:15, ua faahiti Iesu i te parau i papaihia i roto i te buka a Daniela. I te pene 9 o teie buka, te vai ra te hoê parau tohu o tei faaite atea i te haerea mai o te Mesia e te haavaraa e faatupuhia i nia i te nunaa ati Iuda no to ˈna patoiraa ia ˈna. Te na ô ra te pae hopea o te irava 27 e: “E riro ei roto i te hiero taua mea riaria faaano ra.” Ua faataa te parau tutuu ati Iuda tahito e, ua tupu teie tuhaa o te parau tohu a Daniela i to Antiochus IV haaviiviiraa i te hiero o Iehova i Ierusalema, i te piti o te senekele hou to tatou tau. Ua faaara râ Iesu e: “E tei taio ra a haapao!” Noa ˈtu e e mea riaria teie haaviiviiraa a Antiochus IV i te hiero, aita râ te reira i faatupu i te pau—o Ierusalema, o te hiero, aore ra o te nunaa ati Iuda. No reira, ua faaara Iesu i te feia e faaroo ra ia ˈna e, taua tupuraa ra, e ere ïa te tahi ohipa i tupu i mutaa ihora, e tupu râ a muri aˈe.

5. (a) Mea nafea te faaauraa i na faatiaraa Evanelia ia tauturu ia tatou ia ite e eaha “te mea riaria” i te senekele matamua ra? (b) No te aha o Cestius Gallus i tono oioi ai i te mau nuu roma i Ierusalema i te matahiti 66?

5 Eaha “te mea riaria” te tia ia ratou ia tamoemoe? Te na ô ra hoi te faatiaraa a Mataio e: “Ia hiˈo outou i te mea riaria e pau ai ra, . . . i te tiaraa i te vahi moˈa ra.” Te na ô ra râ te faatiaraa tuea a Luka 21:20 e: “Ia hiˈo ra outou ia Ierusalema i te haaatiraahia e te nuu, ua fatata ïa to ˈna pau ia ite mai outou.” I te matahiti 66 o to tatou tau, ua ite mau â te mau Kerisetiano e ora na i Ierusalema i te mea ta Iesu i tohu. Na roto i te tahi mau peapea i tupu i rotopu i te mau ati Iuda e te mau tia roma, ua ineine noa ˈˈera Ierusalema i te orure i te hau roma. E inaha, ua parare atura te haavîraa uˈana na roto ia Iudea, Samaria, Galilea, te Dekapoli, e Phoinikia, i Suria roa i te pae apatoerau, e i Aiphiti atoa i te pae apatoa. No te faahau i taua tuhaa o te Hau Emepera Roma ra, ua tono oioi atura o Cestius Gallus i te mau nuu mai Suria ˈtu i Ierusalema roa, ta te mau ati Iuda hoi i faariro ei “oire moˈa” na ratou.—Nehemia 11:1; Isaia 52:1.

6. No te aha e tano ai ia parau e ua tia “te mea riaria” e pau ai ra “i te vahi moˈa ra”?

6 E peu matauhia e te mau nuu roma ia amo i te mau reva ta ratou hoi i faariro ei taoˈa moˈa, ta te mau ati Iuda râ i faariro ei peu haamori idolo. Te vahi anaanatae, te taˈo hebera i hurihia na roto i te pereota “mea riaria” aore ra “mea faufau,” i roto i te buka a Daniela, e faaohipahia iho â râ no te mau idolo e te haamoriraa idolo.a (Deuteronomi 29:17) Noa ˈtu te haapaariraa a te mau ati Iuda, ua tomo roa ˈtu te mau nuu roma e ta ratou mau reva faaidolohia ra, i roto ia Ierusalema i te avaˈe Novema 66 o to tatou tau, e ua haamata ˈtura i te tuparari i te patu o te hiero i te pae apatoerau. Aita e feaaraa—‘te tia ra’ te hoê “mea riaria” o te nehenehe e faaano roa ia Ierusalema “i te vahi moˈa ra”! Nafea râ te taata ia horo?

A horo, eiaha e tiai!

7. Eaha ta te nuu Roma i rave ma te manaˈo-ore-hia?

7 Ma te tupu taue e aita hoi e tumu ia hiˈohia ia au i te manaˈo taata, i te taime e manaˈohia ˈi e e pau ohie noa o Ierusalema, faareva ˈtura te nuu Roma. Ua tapapa te mau ati Iuda orure hau i te mau nuu Roma e faarue ra, ua tapea râ ratou i Anetipaterisi, tau 50 kilometera te atea ia Ierusalema. E ua hoˈi maira ratou. I to ratou tapaeraa i Ierusalema, ua putuputu aˈera ratou i te hiero no te faanaho e nafea ratou ia rave i ta ratou tamaˈi. Ua tihepuhia te mau taurearea no te paruru i te mau vahi haapaarihia e no te tavini i roto i te nuu. E amui atoa ˈtu anei te mau Kerisetiano i roto i teie mau ohipa? Noa ˈtu e eita, e vai noa anei ratou i te vahi atâta ia hoˈi anaˈe mai te mau nuu Roma?

8. Eaha te ohipa ru ta te mau Kerisetiano i rave ia au maite i te mau parau tohu a Iesu?

8 Ua ohipa ihora te mau Kerisetiano i Ierusalema e i Iudea taatoa, ia au i te faaararaa i tohuhia mai e Iesu Mesia e ua horo aˈera ratou i rapae i te vahi atâta ra. A horo, eiaha e tiai! I muri iho, ua tapae atura ratou i te vahi mouˈa, peneiaˈe ua faaea vetahi i Pella, i te mataeinaa no Perea. Te feia i haapao i te faaararaa a Iesu, aita ratou i rave i te ohipa maamaa ra e hoˈi atu no te tamata i te haaputu mai i ta ratou mau taoˈa materia. (A faaau e te Luka 14:33.) I to ratou faarueraa ia Ierusalema mai te reira te huru, eita e ore e ua fifihia te mau vahine hapû e te mau mama e aiû iti ta ratou, i te haere-noa-raa na raro. Aita ta ratou hororaa i faataupupuhia e te mau opaniraa a te mahana sabati, e noa ˈtu e ua fatata roa te tau toetoe, aitâ ïa i tae mai atura. E ua tapae atura te feia i haapao i te faaararaa a Iesu i te vahi papu i rapaeau ia Ierusalema e ia Iudea. O to ratou hoi ora tera.—A faaau e te Iakobo 3:17.

9. Afea to te mau nuu Roma hoˈiraa mai, e eaha ˈtura te ohipa i tupu?

9 I te matahiti i muri iho, te matahiti 67 o to tatou tau, ua tamaˈi faahou to Roma i te mau ati Iuda. A tahi, ua pau o Galilea. Te matahiti i muri iho, o Iudea tei vavahihia. Taeraa i te matahiti 70, ua haaati aˈera te mau nuu roma ia Ierusalema iho. (Luka 19:43) Ua tupu atura te oˈe ino mau. Ua tairi ihora te feia i mau i roto i te oire ia ratou ratou iho. Ua taparahi-pohe-roa-hia te taata i tamata noa ˈtu i te horo i rapae. Ua roo-mau-hia ratou, mai ta Iesu i parau, i te “ati rahi.”—Mataio 24:21.

10. Ia taio tatou ma te haapao, eaha ˈtu â ta tatou e tapao?

10 Ua hope anei te mau ohipa ta Iesu i tohu? Aitâ, te toe râ. Mai te peu e e taio tatou i te mau Papai ma te haapao, mai ta Iesu i faaue, e papu ïa ia tatou i te mea e toe râ i te tupu. E feruri maite atoa tatou i to te reira auraa no to tatou iho oraraa.

“Te mea faufau” i teie nei tau

11. Eaha na irava e piti ê atu i reira Daniela e faahiti ai i “te mea faufau,” e eaha te tau e faahitihia ra?

11 A tapao na e, taa ê atu i ta tatou i taio iho nei i roto i te Daniela 9:27, te faahiti-atoa-hia ra “te mea faufau e ano ai ra,” i roto i te Daniela 11:31 e te 12:11. Aita e parauhia ra no te haamouraa o Ierusalema i roto i teie nau faaiteraa. Inaha, ua papaihia te parau i roto i te Daniela 12:11, e piti noa irava i muri aˈe te faahitiraahia “te tau hopea.” (Daniela 12:9) Te ora nei tatou i roto i tera tau mai te matahiti 1914 mai â. No reira, e tia ia tatou ia vai ara no te iteraa e eaha “te mea faufau e ano ai ra” i teie nei tau, e ia haapapu atoa e ua horo tatou i rapae i te vahi atâta.

12, 13. No te aha e tano ia parau e, o te Totaiete o te mau Nunaa te “mea faufau”?

12 Eaha “te mea faufau” aore ra “te mea riaria” i teie nei tau? Te haapapu ra te mau tupuraa e, o te Totaiete ïa o te mau Nunaa, o tei haamata i te matahiti 1920 ra, i muri noa ˈˈe i te taime a ô ai teie nei ao i roto i te tau hopea. Nafea râ oia i riro ai ei “mea riaria e pau ai ra”?

13 A haamanaˈo, e faaohipahia iho â râ te taˈo hebera no te pereota “mea riaria” aore ra “mea faufau” i roto i te Bibilia, no te mau idolo e te mau peu haamori idolo. Ua faaidolohia anei te Totaiete o te mau Nunaa? Oia mau! Ua tuu te mau upoo faatere haapaoraa ia ˈna “i te vahi moˈa ra,” e ua faatae te feia i apee ia ratou i te haamoriraa rahi no ˈna. Ua faaite te Apooraa rahi a te mau Ekalesia a te Mesia no Marite e, e riro te Totaiete o te mau Nunaa ei “faaiteraa politita o te Basileia o te Atua i nia i te fenua nei.” E mau rahiraa rata tei faataehia i te Apooraa huimana no Marite no ǒ mai i te mau pǔpǔ faaroo o tei titau e ia tarimahia te Parau fafau a te Totaiete o te mau Nunaa. Ua haapopou te rahiraa o te mau faaroo baptiste, congrégationaliste, e presbytérien i Beretane, ia ˈna ei “ravea otahi roa e tupu ai [te hau i nia i te fenua nei].”—A hiˈo i te Apokalupo 13:14, 15.

14, 15. Mea nafea to te Totaiete o te mau Nunaa e i muri iho te mau Nunaa Amui i te vairaa “i te vahi moˈa ra”?

14 Ua haamauhia te Basileia Mesia o te Atua i nia i te raˈi i te matahiti 1914 ra, ua aro râ te mau nunaa no te faatia i to ratou iho mana arii. (Salamo 2:1-6) I te taime a opuahia ˈi te Totaiete o te mau Nunaa, ua haapapu aˈena te mau nunaa no aro noa ˈtura i roto i te Tamaˈi Rahi Matamua, e te mau upoo faatere haapaoraa atoa tei haamaitai i ta ratou mau nuu, e ua faarue ratou i te ture a te Atua. Aita ratou i hinaaro i te Mesia ei Arii no ratou. No reira, ua nomino aˈera ratou i te hoê faanahonahoraa taata i nia i te tiaraa o te Basileia o te Atua; ua tuu ïa ratou i te Totaiete o te mau Nunaa “i te vahi moˈa ra,” i te vahi eita e tia ia ˈna ia parahi.

15 Ei mono no te Totaiete o te mau Nunaa, ua haamauhia te mau Nunaa Amui i te 24 no Atopa 1945. I muri iho, ua farii aˈera te mau pâpa no Roma i te mau Nunaa Amui ei “tiaturiraa hoê roa no te au-maite-raa e te hau” e ei “tahua teitei no te hau e te parau-tia.” Oia mau, ua riro roa te Totaiete o te mau Nunaa, e to ˈna atoa mono, te mau Nunaa Amui, ei idolo, ei “mea faufau” i mua i te aro o te Atua e to ˈna ra nunaa.

Horo i rapae i te aha?

16. E tia i te feia here i te parau-tia ia horo i rapae i te aha i teie mahana?

16 “Ia hiˈo” ratou i te reira, ia ite ratou e eaha mau na taua faanahonahoraa rahi na te ao nei ra, e mea nafea to ˈna faaidoloraahia, e tia i te feia here i te parau-tia ia horo e ia imi i te ora. E horo i rapae i te aha? I rapae ïa i te tuhaa e faahohoˈa ra i te Ierusalema faaroo ore i teie nei tau oia hoi, te Amuiraa faaroo kerisetiano, e i rapae atoa ia Babulonia Rahi taatoa, te faanahoraa o te haapaoraa hape na te ao nei.—Apokalupo 18:4.

17, 18. Eaha te faaanoraa ta te “mea faufau” no teie nei tau e rave?

17 A haamanaˈo atoa e, i te senekele matamua ra, i to te nuu roma e to ˈna mau reva faaidolohia, tomoraa i roto i te oire moˈa a te mau ati Iuda, ua tae oia i reira no te faaano ia Ierusalema e i ta ˈna huru faanahoraa no te haamoriraa. I to tatou tau, e tupu te faaanoraa, eiaha i nia i te hoê anaˈe oire, eiaha i nia anaˈe i te Amuiraa faaroo kerisetiano, i nia râ i te faanahoraa o te haapaoraa hape taatoa na te ao nei.—Apokalupo 18:5-8.

18 I roto i te Apokalupo 17:16, te tohuhia ra e, na te hoê puaa taehae taipe uteute, oia hoi te mau Nunaa Amui, e haru ia Babulonia Rahi tei faaauhia i te vahine faaturi, a haamou uˈana ˈtu ai ia ˈna. Na roto i te mau parau puai, te na ô ra teie irava e: “Na tara hoê ahuru ta oe i hiˈo ra, e te puaa ra, e faufau ïa i taua faaturi ra, e e pau oia ia ratou i te haru, e e veve roa, e e amu i to ˈna tino, e e tutui ia ˈna i te auahi.” Mea horuhoru mau ia feruri i te auraa o teie ohipa. O te hopea ïa o te mau haapaoraa hape atoa na te ao nei. Tera ïa te tapao faaite e ua haamata te ati rahi.

19. Eaha te mau huru nunaa tei riro ei melo no te mau Nunaa Amui mai to ˈna haamauraahia mai â, e no te aha e mea faufaa?

19 Mea anaanatae ia tapao e, mai te taime a haamata ˈi te mau Nunaa Amui i te matahiti 1945 ra, mea puai te mau nunaa tiaturi ore i te Atua e te patoi haapaoraa atoa, i rotopu i to ˈna mau melo. I tera e tera taime na te ao nei, ua haa teie mau nunaa etaeta no te taotia rahi aore ra no te opani roa i te mau ohipa faaroo. I roto râ i te mau matahiti i mairi iho nei, ua iti mai te haavîraa a te hau i nia i te mau pǔpǔ faaroo i roto e rave rau fenua. Peneiaˈe te manaˈo ra vetahi e, aita e peapea faahou no te haapaoraa.

20. Eaha te roo i noaa i te mau haapaoraa o teie nei ao?

20 Te riro noa nei â te mau haapaoraa a Babulonia Rahi ei puai amahamaha rahi na te ao nei. Mea pinepine te mau vea i te faatuati i te mau pǔpǔ tamaˈi e te mau pǔpǔ feia totova, e te haapaoraa ta ratou e turu ra. Ua tae roa te mau mutoi faahau i te mau faahuehueraa e te mau faehau i te tomo atu ma te faaohipa i te puai, i roto i te mau hiero no te tapea i te mau taputôraa i rotopu i te mau pǔpǔ faaroo enemi. Ua turu te mau amuitahiraa faaroo i te mau orureraa hau politita, i te pae moni. Ua faahuehue te feiiraa i te pae faaroo i te mau tutavaraa a te mau Nunaa Amui no te tapea noa i te mau taairaa hau i rotopu i te mau opu ěê. Ia naeahia te tapao o te hau e te ino ore, te hinaaro nei te tahi mau nunaa melo o te mau Nunaa Amui e ia faaorehia te mau mana faaroo atoa e faataupupu nei ia ratou.

21. (a) O vai te faataa afea Babulonia Rahi e haamouhia ˈi? (b) Eaha te mea ru e tia ia rave hou taua taime ra?

21 Teie râ te tahi tuhaa e tia ia haamanaˈo. Noa ˈtu e e faaohipahia na tara a te nuu no roto i te mau Nunaa Amui no te haamou ia Babulonia Rahi, i te parau mau râ, e riro teie haamouraa ei haavaraa no ǒ mai i te Atua ra. E tupu teie haavaraa i te taime i faataahia e te Atua. (Apokalupo 17:17) Eaha ïa ta tatou e rave a tiai noa ˈtu ai? Te pahono nei te Bibilia, ‘A haere ê mai i rapae’—a haere ê mai i rapae ia Babulonia Rahi.—Apokalupo 18:4.

22, 23. Mai te aha te huru o teie hororaa?

22 E ere teie i te hororaa mai te hoê vahi i nia i te fenua nei i te tahi atu vahi, mai ta te mau Kerisetiano ati Iuda i rave i to ratou faarueraa ia Ierusalema. E tia râ ia horo i rapae i te mau haapaoraa a te Amuiraa faaroo kerisetiano, i rapae i te mau tuhaa atoa a Babulonia Rahi. Te auraa ra, ia faataa ê roa mai, eiaha noa i te mau faanahonahoraa faaroo hape, i ta ratou atoa râ mau peu e to ratou huru feruriraa. E tia ia horo i te vahi papu i roto i te faanahonahoraa teotaratia a Iehova.—Ephesia 5:7-11.

23 I to te mau tavini faatavaihia a Iehova haapapu-matamua-raa e o vai te mea faufau i teie nei tau, oia hoi te Totaiete o te mau Nunaa, i muri aˈe i te Tamaˈi Rahi Matamua, eaha ta te mau Ite i rave? Ua tâpû aˈena ratou i to ratou tiaraa melo i roto i te mau ekalesia a te Amuiraa faaroo kerisetiano. Tera râ, ua taa mǎrû noa ia ratou e te haapao noa râ ratou i te tahi mau peu e mau ohipa a te Amuiraa faaroo kerisetiano, mai te faaohiparaa i te satauro e te faatupuraa i te oroa Noela e vetahi atu mau oroa etene. I to ratou papuraa i te parau mau no nia i teie mau mea, ua ohipa oioi noa ratou. Ua haapao ratou i te aˈoraa i roto i te Isaia 52:11: “A haere, a haere, haere outou i rapae; eiaha e rave noa ˈtu i te mea viivii ra; e haere outou i rapae mai rotopu mai ia ˈna ra; ia mâ outou, e tei hopoi i te mau farii a Iehova ra!”

24. Mai te matahiti 1935 iho â râ, o vai atoa tei horo?

24 Mai te matahiti 1935 iho â râ, ua rave atoa te hoê nahoa taata ê atu i haere noa i te rahi, e tiaturi nei e ora e a muri noa ˈtu i roto i te paradaiso i nia i te fenua nei, i taua ohipa ra. Ua ‘hiˈo atoa ratou i te mea riaria e pau ai ra i te tiaraa i te vahi moˈa ra,’ e ua papu ia ratou te auraa. I muri aˈe i to ratou faaotiraa e horo, ua tâpû ratou i to ratou iˈoa i nia i te mau tabula melo o te mau faanahonahoraa no roto ia Babulonia Rahi.—Korinetia 2, 6:14-17.

25. Eaha tei titauhia taa ê atu i te tâpûraa i te mau taairaa atoa e te haapaoraa hape?

25 Noa ˈtu râ, te hororaa i rapae ia Babulonia Rahi, e ere noa ïa te faarueraa i te haapaoraa hape. E ere noa ïa te haereraa i te tahi mau putuputuraa i te Piha no te Basileia, aore ra te haereraa e poro i te parau apî maitai hoê aore ra e piti taime i te avaˈe. Peneiaˈe ua haere tino mai te hoê taata i rapae ia Babulonia Rahi, tera râ, ua faarue mau anei oia ia ˈna? Ua faataa ê mai anei oia i teie nei ao, o Babulonia Rahi te tahi tuhaa mana? Te rave noa ra anei oia i te mau mea e faahohoˈa ra i to ˈna huru feruriraa—huru feruriraa o te ofati nei i te mau ture tia a te Atua? Mea tâuˈa ore anei oia i te tiaraa morare mâ i te pae taatiraa e te oreraa e taiva i to ˈna hoa faaipoipo? Te tuu ra anei oia i mua to ˈna iho maitai e te mau faufaa i te pae materia, hau atu i te mau faufaa i te pae varua? Eiaha oia ia vaiiho ia ˈna ia pee i teie faanahoraa o te mau mea.—Mataio 6:24; Petero 1, 4:3, 4.

Eiaha te hoê mea e tapea ia outou ia horo!

26. Na te aha e tauturu ia tatou, eiaha noa ia haamata i te horo, ia faahope roa râ?

26 Ia horo tatou e imi i te ora, e mea faufaa roa ia ore tatou ia hiaai faahou i te mau mea i muri. (Luka 9:62) E tia ia tatou ia haamau papu i to tatou feruriraa e to tatou mafatu i nia i te Basileia o te Atua e ta ˈna ra parau-tia. Ua opua papu anei tatou e faaite i to tatou faaroo na roto i te imiraa na mua i te reira, ma te tiaturi e e haamaitai mai Iehova i teie haerea haapao maitai? (Mataio 6:31-33) E tia i to tatou mau tiaturiraa niuhia i nia i te mau Papai ia turai ia tatou ia tapapa i taua tapao ra, a tiai noa ˈi tatou i te tupuraa o te mau ohipa faufaa roa i nia i teie nei ao.

27. No te aha e mea faufaa ia feruri i te mau uiraa e uihia ra?

27 E haamata te haavaraa a te Atua na roto i te haamouraa o Babulonia Rahi. E tumâ-roa-hia teie hau emepera o te haapaoraa hape faaauhia i te vahine faaturi e a muri noa ˈtu. Ua fatata roa tera taime! Eaha ïa to tatou tiaraa tataitahi ia tae mai taua taime faufaa roa ra? Ia naeahia te faito puai roa o te ati rahi, ia haamouhia te toea o te faanahoraa ino a Satani, tei teihea pae tatou? Ia ohipa tatou mai tei hinaarohia i teie nei, e papu ïa to tatou ora. Te na ô maira Iehova: “O tei faaroo mai râ ia ˈu ra, e parahi noa ïa ma te ora.” (Maseli 1:33) A tamau noa ˈi tatou i te tavini ia Iehova ma te taiva ore e te oaoa i roto i te tau hopea o teie faanahoraa, e riro tatou i te fariihia no te tavini ia Iehova e a muri noa ˈtu.

[Nota i raro i te api]

a Hiˈo Insight on the Scriptures, neneihia e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc., Buka 1, mau api 634-5.

Te haamanaˈo ra anei outou?

◻ Eaha “te mea riaria” i teie nei tau?

◻ Mea nafea “te mea riaria . . . i te tiaraa i te vahi moˈa ra”?

◻ Eaha te tia ia rave no te horo e imi i te ora i teie nei?

◻ No te aha e mea ru?

[Hohoˈa i te api 16]

No te ora, ua horo te mau pǐpǐ a Iesu ma te ore e tiai

    Papai reo Tahiti (1985-2025)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono