E haamaitai anaˈe na ia Iehova — Te faatere ra te Basileia Mesia
“E haamaitai matou ia oe, e [Iehova], e te Atua Mana hope, (...) no te mea, ua faatupu oe i to oe mana rahi, e ua riro te hau ia oe.” — APOKALUPO 11:17.
1. Eaha ta te peretiteni o te Taiete i parau i muri aˈe i to ˈna tereraa i Europa i te matahiti 1911?
I TE omuaraa o te matahiti 1911, ua horoa o Charles Russell, peretiteni no te Taiete Watch Tower, i te hoê anairaa oreroraa parau bibilia i roto i te tahi mau oire rahi no Europa. No nia i taua tereraa ra, teie te mea ta ˈna i papai i roto i Te Pare Tiairaa no te 15 no me 1911 (neneiraa farani no te avae tenuare 1912): “Ua maere roa matou i te iteraa i te mau vahi atoa e rave rahi tapao o te ruperupe (...). Ua ite to matou feia taio e, tau matahiti i teie nei, te tiai noa nei matou ia ite i taua mau matahiti ra ia hope na roto i te hoê tau ati rahi mau e te tamau noa nei â matou i te tiaturi e e tupu te reira ma te haavîraa uˈana e ma te oioi i muri noa iho i te avae atopa 1914, taio mahana o te hopearaa o te mau ‘tau o te mau nunaa’, te faaoreraahia te faaauraa i horoahia i te mau faatereraa no te fenua nei — ia nehenehe tatou e taa i te mau Papai. I reira ïa te basileia o te Mesia e haamata ˈi i te faaohipa i to ˈna mana.” Ua tupu mau anei taua tiaturiraa ra?
2. Na te aha i faaore i te hau i te matahiti 1914, e eaha ˈtura ïa te mau faahopearaa peapea mau?
2 I roto i na avae matamua e ono o te matahiti 1914, mai te huru ra ïa e ua papu te ao nei e aita e tamaˈi e nehenehe e tupu mai. Tera râ, ua mutu taue noa te hau i te 28 no tiunu 1914, a taparahi haapohe ai te hoê taata no Serbie i te mono o te terono no te fenua Autriche. Oia mau, i muri noa iho, ua faatupu aˈera te fenua Autriche-Hongrie i te hoê parau tamaˈi e te fenua Serbie. I te 1 no atete, ua faatupu aˈera te fenua Helemani i te hoê parau tamaˈi e te fenua Rusia, o tei turu i te fenua Serbie, e i muri iho, i te 3 no atete, i te fenua Farani. Ua faatupu aˈera te fenua Beretane i te hoê parau tamaˈi e te fenua Helemani i te 4 no atete; te fenua Monténégro e te fenua Autriche-Hongrie i te 7 no atete; te fenua Tapone e te fenua Helemani i te 23 no atete; te fenua Autriche-Hongrie e te fenua Peretita i te 28 no atete. E rave rahi tei manaˈo e e hope oioi te tamaˈi. Tera râ, ua riro te reira ei tamaˈi ino roa ˈˈe ia faaau-anaˈe-hia i te mau tamaˈi atoa i tupu e tae roa i te reira tau. Ua faaô atoa hoê ahuru ma iva fenua ê atu i roto i taua tamaˈi ra o tei faatupu i te hoê faataheraa toto i nia i te fenua atoa nei, e o tei haapohe hau atu i te 13 mirioni taata i rotopu i te mau faehau e te mau civila, e ua hau atu i te 21 mirioni te feia aita to ratou mau melo faahou e te feia o tei pepe.
3, 4. Eaha te ohipa i tupu i te pu o te Taiete i te mahana pae 2 no atopa 1914 i te poipoi?
3 I te mahana pae 2 no atopa 1914 i te poipoi, ua parau aˈera o Charles Russell i te feia e rave ra i te ohipa i te pu a te Taiete Watch Tower e vai ra i Brooklyn, New York, e: “Ua hope te tau o te mau Etene, ua ite te mau arii i to ratou mahana.”yb 75 p. 73 I te Betela, “te fare o te Atua”, ua farii-popou-hia taua mau parau ra ma te oaoa.
4 No te aha o Charles Russell e to ˈna mau hoa i oaoa roa ˈi i taua poipoi ra o te avae atopa? No hea mai te parau ra “te tau o te mau Etene”? Na te aha e haapapu ra e ua hope taua mau tau ra i te avae atopa 1914? E no outou atoa taua mau parau ra, i roto i teihea auraa?
Ierusalema e te tau o te mau Etene
5. No hea mai te parau ra ‘te tau o te mau Etene’?
5 No roto mai te parau ra “te tau o te mau Etene”, aore ra “tau i tapaohia o te mau nunaa”, i te hoê parau tohu faufaa mau a Iesu o tei faaite i te haamouraahia o Ierusalema (Luka 21:5-36, Crampon 1905). E piti mahana na mua ˈˈe oia i faahiti ai i te reira, ua faaite o Iesu ia ˈna i te feia no Ierusalema mai te Mesia. A haere tia ˈtu ai oia i te oire ra, na nia iho i te hoê ateni, ma te haehaa, ua faahiti aˈera te mau tiaa rahi ati Iuda i te mau parau umereraa, mai ta Zekaria 9:9 i tohu. “Ia ora na te Arii i te haerea mai ma te iˈoa o [Iehova] ra”, ta ratou ïa i pii ma te uˈana. — Luka 19:28-40.
6, 7. Eaha te taparahiraa taata ino mau ta te feia no Iudea no te senekele I i rave, e eaha ˈtura ïa te mau faahopearaa?
6 Teie nei râ, ua ite o Iesu e ua fatata roa te huru feruriraa o te mau taata i te huri mai i nia ia ˈna no te riri rahi ta te mau upoo faatere haapaoraa no Ierusalema e faaite ra no ˈna ma te hinaaro e taparahi haapohe, e ua turaihia ratou e to ratou metua, te Diabolo (Genese 3:15; Ioane 8:44). No reira, i muri noa iho, i te 14 no Nisana, ua ani aˈera te hoê tiaa rahi ati Iuda ma te reo rahi e ia haapohehia o Iesu. ‘Ei nia ia matou to ˈna toto e ei nia i ta matou tamarii’ ta ratou ïa i faahiti atu i te tavana roma o tei feaa (Mataio 27:24, 25). Maoti i te farii ia Iesu mai te Arii mesia, ua haapapu aˈera te mau tahuˈa faatere e: “Aita o matou Arii, maori râ o Kaisara anaˈe ra.” (Ioane 19:15). Ua haapohehia ïa te Mesia mau, ma te patitihia i nia i te pou haamauiuiraa i muri aˈe i to ˈna faahaparaahia ma te hape i te orureraa i te hau roma e i te faainoraa ˈtu i te Atua o te mau ati Iuda. — Mareko 14:61-64; Luka 23:2; Ioane 18:36; 19:7.
7 Ma te papu maitai, e faatupu taua taparahiraa taata hairiiri mau ra i te riri o te Atua i nia i te mau taata e ora ra i Iudea. Eita atura ïa e nehenehe e pii faahou ia Ierusalema, e to ˈna hiero nehenehe mau, ‘te oire o te Arii rahi’, oia hoi o Iehova (Mataio 5:35; Luka 13:33-35). Tau mahana noa na mua ˈˈe i te poheraa o Iesu, ua haafaahiahia ta ˈna mau pǐpǐ i te mau patu o te hiero o taua oire ra. Ei pahonoraa, ua tohu aˈera o Iesu e: “Teie nei mau mea ta outou e hiˈo nei, te fatata maira te tau e ore e vaiihohia ˈi te tahi ofai i nia iho i te tahi, e ore e toe ai i te hurihia i raro.” — Luka 21:5, 6.
8. A horoa ˈi Iesu i “te tapao” o te mau ohipa e aratai atu i te haamouraa o Ierusalema, eaha atoa ta ˈna e tohu ra?
8 Ma te maere, ua ani aˈera te mau pǐpǐ a Iesu e: “E te orometua, afea ïa mau mea e tupu ai? e eaha te tapao e ite ai e, ua fatata i te tupu?” (Luka 21:7). Ei pahonoraa, ua tohu aˈera o Iesu i te mau ohipa papu e tupu e o te aratai i te haamouraa o Ierusalema, e ua parau faahou oia i teie mau parau faufaa mau: ‘E taataahihia Ierusalema e te Etene, e ia hope noa ˈtu te tau o te mau Etene.’ (Luka 21:8-24). Ua tohu ïa o Iesu i te hoê ohipa o te tupu i muri aˈe i te haamouraa o Ierusalema — te hoê ohipa o te ore e tupu na mua ˈˈe ‘e hope ai te tau o te mau Etene’. No nia i te “tapao”, ua parau aˈera o Iesu e: “Ia hiˈo outou i taua mau mea nei i te tupuraa, ua fatata ïa te basileia o te Atua, ia ite hoi outou.” (Luka 21:31). No reira, e piti tupuraa to te tapao. E faaite te tapao matamua, i nia i te hoê tuhaa nainai, e ‘ua fatata ïa te pau o Ierusalema’. (Luka 21:20.) Te piti e te hoê tupuraa rahi aˈe ïa, e tupu te reira i muri aˈe i te hoperaa o te tau o te mau Etene, e e faaite te reira e “ua fatata ïa te basileia o te Atua”. — Hiˈo Mataio 24:3.
Ua monohia te Ierusalema no te fenua nei e te hoê oire hau ê
9. Afea râ te Ierusalema no te fenua nei i te ereraa i to ˈna tiaraa hanahana, e ua monohia oia e te aha?
9 Ma te parau e ‘E taataahihia Ierusalema e te Etene, e ia hope noa ˈtu te tau o te mau Etene’, te hinaaro ra anei o Iesu e parau e e farii faahou te Atua i taua oire ra i nia i te fenua nei? Aita. I muri aˈe i te taparahiraahia te Tamaiti herehia a te Atua, ua ere-roa-hia e Ierusalema i to ˈna tiaraa taa ê e ua monohia aˈera e te hoê oire hau ê, “te oire o te Atua ora ra, Ierusalema i te ao ra”. — Hebera 12:22; Mataio 23:37, 38; 27:50, 51.
10. Eaha te auraa o te parau ra ‘Ierusalema no te raˈi’?
10 I roto i te Bibilia, te auraa o te parau ra ‘Ierusalema no te raˈi’, o te Basileia ïa i te raˈi o te ore e nehenehe e haamouhia, i reira te mau kerisetiano i faatavaihia i piihia ˈi no te haerea (Hebera 11:10; 12:22, 28). A papai ai te aposetolo Paulo i taua mau parau ra, te haafaahiahia rahi noâ ra te mau ati Iuda i te Ierusalema no te fenua nei e to ˈna hiero. Ua faahaamanaˈo atura ïa oia i te mau kerisetiano hebera e: “Aore hoi o tatou e oire e mau i ǒ nei, te titau nei râ tatou i taua oire ra no a muri atu.” — Hebera 13:14.
Te hoê Ierusalema no te raˈi
11. Tae roa i te taime a erehia ˈi oia i te haamaitairaa a Iehova, ua faahohoˈahia te Ierusalema no te fenua nei i te aha?
11 Mea roa to Ierusalema riroraa ei oire pu no te nunaa no Iseraela, e ‘ua parahi aˈera’ te mau arii ‘i nia i te terono o Iehova’. (Paraleipomeno 1, 29:23.) I te tahi aˈe pae, ua faaoti o Iehova i te hoê faufaa e o Davida, o te faaite ra e e tamau â to ˈna utuafare i te tapea mai i te tiaraa arii. Oia atoa i to tatou nei tau, ua riro te mau oire pu — mai ia Washington, Moscou, Canberra e Pretoria, ei hiˈoraa — ei tia no te mau faatereraa taa ê e faatere ra i reira, e oia atoa, i roto i te Bibilia, ua riro o Ierusalema ei hohoˈa no te basileia a Davida. — Samuela 2, 7:16; Luka 1:32.
12. Nafea tatou ia taa i te parau ra ‘te tau o te mau Etene’?
12 E tuhaa fenua taotiahia to te basileia a Davida, o te ore e haere na rapae mai i te mau otia ta te Atua i horoa ia Iseraela i tahito ra. E hohoˈa noa ïa te Ierusalema no te fenua nei no te Basileia mesia mau, o te faatere mai te raˈi mai e o te fenua taatoa nei to ˈna tuhaa fenua (Salamo 2:2, 7, 8; Daniela 7:13, 14; Timoteo 2, 4:18). No reira, te faaite maramarama ra te buka ra Ua fatata te taime (beretane), neneihia e te Taiete Watch Tower i te matahiti 1889, e: “Ua horoahia te parau ra ‘te mau Tau o te mau Nunaa’ [nota i raro i te api: aore ra te Tau o te mau Etene] e to tatou Fatu, i taua area tau ra o te aamu o te ao nei, i rotopu i te faatahuriraahia te basileia o Iseraela o tei riro ei basileia taipe o te Atua (Ezek. 21:25-27), e te faaôraahia e te haamauraahia i to ˈna hohoˈa, oia hoi te basileia mau o te Atua.”
Te maororaa o te tau o te mau Etene
13. Afea râ te tau o te mau Etene i te haamataraa? A faataa mai i ta outou pahonoraa.
13 Ua faatahurihia te basileia tahito o te Atua e te arii no Babulonia ra o Nebukanesa i te matahiti 607 hou to tatou nei tau. I te hituraa o te avae o te kalena ati iuda, i te ropuraa o te avae atopa, ua vai ano noa te fenuab (Te mau Arii 2, 25:8, 9, 22, 25, 26). No te haapapu e ua tupu taua mau ohipa ra na roto i ta ˈna faatiaraa, ua rave aˈera te Atua ra o Iehova e ia moemoeâ o Nebukanesa e ia ite taua arii ra i te hoê tumu raau o tei tâpûhia e o tei vaiihohia e ia tupu faahou i muri aˈe i te hoê area tau e ‘hitu tau’. Ua tupu taua moemoeâ ra i te taime matamua, a hoˈi faahou ai o Nebukanesa i nia i to ˈna terono i muri aˈe i te hoê tau i riro ai oia ei taata maamaa. — Daniela 4:10-17, 28-36.
14. Eaha te manaˈo matamua e matara ra na roto mai i te moemoeâ a Nebukanesa?
14 Teie nei râ, ua faaite te tumu parau o te moemoeâ o Nebukanesa e e tupu taua moemoeâ ra i nia iho â râ i te basileia tahito a te Atua, basileia o tei faatiahia e na taua arii ra, te hoê Etene, e ‘tâpû’. Oia mau, ua faaoti taua moemoeâ ra na roto i teie faahitiraa no nia i te hoê opuaraa e: “Ia ite te feia e ora nei, e e mana to Tei Teitei ra i te basileia o te taata, e te horoa nei i ta ˈna ra taata hinaaro, e te tuu nei i te feia haehaa roa i nia iho.” — Daniela 4:17.
15. No te aha o Iesu Mesia anaˈe te taata te tia ia piihia ‘te taata haehaa roa ˈˈe’? (Mataio 11:29.)
15 Hoê anaˈe taata tei tano i te mau tuhaa atoa ia piihia ‘te taata haehaa roa’: te Tamaiti otahi a te Atua o tei faarue, ma te hinaaro, i to ˈna hanahana i nia i te raˈi no te riro mai ei taata. Ua ite taua taata ra o Iesu i te hoê pohe haehaa mau e te ino i roto i te rima o Satani (Philipi 2:3, 5-11). I muri aˈe i to ˈna faatia-faahou-raahia e i to ˈna ite-faahou-raa i to ˈna hanahana i nia i te raˈi, ua tia ia Iesu ia tiai e ia hope na tau e hitu o te mau Etene, hou a faakoronahia ˈi oia ei Arii mesia i nia i te huitaata nei. — Hebera 10:12, 13.
16. Eaha te haapapuraa horoahia e te buka o te Apokalupo o te tauturu ra i te mau kerisetiano ia numera e afea na tau e hitu i hope ai?
16 Mea nafea râ to te mau Ite no Iehova haapapuraa i te maororaa o na tau e hitu ra? Te faaite ra te Bibilia e ‘hoê tau, e piti atu tau, e e maa tau vaehaa e tahi’, oia hoi e toru tau e te afa, e tuea ïa i na 1 260 mahana (Apokalupo 12:6, 14). No reira, ia tataipiti-anaˈe-hia, oia hoi e hitu tau, e tano ïa i na 2 520 mahana. Ia au i te haapapuraa o te parau tohu “hoê mahana hoê ïa matahiti”, e tuea ïa na tau e hitu i te 2 520 matahiti (Numera 14:34; Ezekiela 4:6). E nehenehe taua numeraraa ra e faaite e ua hope te tau o te mau Etene, o tei haamata i te avae atopa 607 hou to tatou nei tau, e 2 520 matahiti i muri iho, oia hoi i te avae atopa 1914.
17. Eaha te faaiteraa oaoa tei tia ia horoahia i te matahiti 1914?
17 I te avae atopa 1914, ua tuu te Atua ra o Iehova i ta ˈna Tamaiti herehia, te Fatu ra o Iesu Mesia, i nia i te terono i roto i te Basileia i te raˈi. I reira, ua haamata ïa te orama o te Apokalupo i horoahia i te aposetolo Ioane i te riro ei ohipa mau, e e nehenehe atura ïa e faahiti i teie faaiteraa: “O te basileia ra o teie nei ao ua riro ei basileia no to tatou Fatu [Iehova] e no ta ˈna ra Mesia, e e vai ïa te hau ia ˈna [Iehova] e a muri noa ˈtu.” (Apokalupo 1:10; 4:1; 11:15). Auê ïa parau apî faahiahia mau e, e auê te oaoa rahi no te feia aiˈa atoa e no te feia atoa e ora i raro aˈe i taua Basileia ra! — Apokalupo 11:17.
18. No te aha te huitaata e ite ai i te mau tupuraa iino mau mai te matahiti 1914?
18 Oia mau, aita te rahiraa o te huitaata nei e ite ra i te oaoa mai te matahiti 1914 mai â. Ua riro râ te mau ati e vai ra i nia i te fenua nei ei haapapuraa e ua fatata roa te faatereraa a Satani i te hope. Nafea tatou e ite ai i te reira? Ua faaite te buka o te Apokalupo e e faatupu te haamauraahia te Basileia a te Atua i te hoê tamaˈi i nia i te raˈi. E tiavaruhia o Satani e ta ˈna mau demoni i rapae i te mau raˈi e e huri-tia-hia ratou na pihai iho i te fenua. I muri aˈe i to ˈna iteraa i taua upootiaraa ra na roto i te hoê orama taipe, ua faaroo aˈera o Ioane i te hoê reo rahi o tei parau e: “A oaoa, e te mau raˈi ra e, e o outou atoa hoi o tei parahi i reira ra. E ati ra hoi to te fenua e to te tai, tei raro atu na hoi te diabolo ia outou na; e riri rahi hoi to ˈna, no te mea ua ite oia e maa taime poto to ˈna e toe nei.” — Apokalupo 12:1-12.
19. No te aha te mau kerisetiano mau i oaoa roa ˈi i te ora i to tatou nei tau?
19 Te haapapu ra te mau tupuraa i roto i te ao nei o te haere noa ra i te inoraa mai te matahiti 1914, e ua riro te orama a Ioane ei ohipa mau e te fatata maira te hopea o te mau taata atoa o te ore e hinaaro e auraro i te mana arii o te Atua (Luka 21:10, 11, 25-32). Auê hoi i te mea oaoa ia ora i te tau faahiahia i reira te Atua ra o Iehova, te Mana Hope, e faatitiaifaro ai i te tumu parau rahi no nia i to ˈna mana arii i nia i te fenua nei! I muri iho, e faarirohia te fenua ei paradaiso nehenehe mau, e e faarirohia te feia e ora mai i te tia-roa-raa. E faatia-atoa-hia te feia pohe e e nehenehe ratou e faaite e mea tano iho â e ia horoahia te ora mure ore no ratou. — Apokalupo 20:1-3, 12, 13; 21:3-5.
Te titauhia ra te hoê faatitiaifaroraa i to tatou nei tau
20. a) O vai te mau taata o tei faaite e o ratou te mau tavini mau a Iehova na mua ˈˈe i te matahiti 1914? b) Eaha te mau faatitiaifaroraa ta te mau kerisetiano haapao maitai faatavaihia i ineine i te faatupu?
20 I roto i te roaraa o na 38 matahiti na mua ˈˈe i te matahiti 1914, ua faaite te Feia haapii Bibilia, mai tei piihia te mau Ite no Iehova i taua tau ra, e e hope te tau o te mau Etene i taua matahiti rac. Ua haapapu te reira ma te faahiahia mau, e o ratou te mau tavini mau a Iehova! Teie râ, mai te mau tavini a te Atua i te senekele I, ua atuatu atoa ratou i te mau tiaturiraa hape. Ei hiˈoraa, ua manaˈo ratou e e haere te taatoaraa o te pǔpǔ o te mau kerisetiano faatavaihia i nia i te raˈi i te avae atopa 1914. Ua manaˈo atoa ratou e e haere tia ˈtu te tamaˈi i tupu i te matahiti 1914 ra, i nia i te hopearaa o te ao a Satani.
21. Eaha te faatitiaifaroraa i horoahia i te mau kerisetiano mau i roto i te roaraa o te Tamaˈi rahi Matamua?
21 I roto râ i te roaraa o te tau, ua taa i te mau kerisetiano faatavaihia e e ohipa rahi mau tei tia ia ratou ia rave i nia i te fenua nei. Ua faatupu to ratou tamauraa i te horoa i te hoê faaiteraa i mua i te taatoaraa i roto i te roaraa o te Tamaˈi rahi Matamua, i te hamani-ino-raa no ǒ mai i te feia mana politita tei turaihia e te upoo faatere haapaoraa o te amuiraa faaroo kerisetiano (Salamo 2:1-6). Ua haafifihia te ohipa a te mau kerisetiano mau i te 21 no tiunu 1918, a faatopahia ˈi i nia i te mau tia matamua o te Taiete Watch Tower i te mau Etats-Unis, i te hoê utua e 20 matahiti tapearaa na roto i te mau faahaparaa hape.
22, 23. a) Eaha te ohipa ta te mau kerisetiano haapao maitai faatavaihia e rave ra mai te matahiti 1919, e eaha na faahopearaa e piti ta ratou e ite ra? b) I to tatou nei tau, eaha te Ierusalema taiva?
22 Ua hope taue atura te Tamai rahi Matamua i te avae novema 1918. I muri noa iho, i te 25 no mati 1919, ua faaorahia te mau tia o te Taiete Watch Tower. E i muri iho, ua faatiamâ-roa-hia ratou. Ua matara atura ïa te hoê tau hau manaˈo-ore-hia i mua i taua mau kerisetiano haapao maitai faatavaihia ra, e e nehenehe e haamanaˈo i te mau ohipa tei horoahia i te mau pǐpǐ matamua a te Mesia i muri aˈe to te varua moˈa horoaraa i te puai no ratou i te matahiti 33. — Ohipa 2:17-21, 41.
23 Mai te matahiti 1919 ra, ia rave-amui-hia ratou, ua auraro te mau kerisetiano haapao maitai faatavaihia, ma te itoito, i te faaueraa e itehia i roto i te mau parau a Iesu i papaihia i roto i te Mataio 24:14: “E parau-haere-hia te evanelia o te basileia nei e ati noa ˈˈe teie nei ao, ia ite te mau fenua atoa: o te hopea ihora ïa i reira ra.” Eaha ˈtura ïa te faahopearaa? Te pûpû nei fatata e maha mirioni o te mau “mamoe ê atu” a te Mesia i to ratou ora no Iehova, no te tavini ia ˈna ma te autahoê e te toea i faatavaihia (Ioane 10:16). Area te amuiraa faaroo kerisetiano, i raro aˈe i te mana o to ˈna upoo faatere haapaoraa, te tamau noa nei â oia i te patoi i te poroi o te Basileia. Ma te au aˈe i te mau opuaraa politita a te mau taata e ma te hamani ino i te mau Ite no Iehova, te pee nei oia i te feia no Iudea no te senekele I o tei faatupu i te hoê hamani-ino-raa hairiiri mau i nia i te Mesia. Mai ta ˈna i rave no Ierusalema, e faatupu o Iehova i ta ˈna haavaraa i nia i te Ierusalema taiva o to tatou nei tau, te amuiraa faaroo kerisetiano. E oia atoa, mai te ui o tei faaroo i te poroi faautuaraa a te Mesia i ite i te haamouraa ta ˈna i tohu, oia atoa i to tatou nei tau, “e ore e mou” te ui no te matahiti 1914 e tae mai ai te “ati rahi” tei tohuhia. — Mataio 24:21, 22, 34.
24. Eaha te tia ia tatou ia rave no te ora ˈtu e no te tomo atu i roto i te ao api tǎpǔhia e te Atua?
24 Eaha tei tia ia tatou ia rave no te ora ˈtu i te ati rahi e no te ô atu i roto i te ao apî a te Atua? Noa ˈtu eaha te mau tiaturiraa hape ta tatou i atuatu, e tia ia tatou ia ara e ia ore tatou ia taoto i te pae o ta tatou mau hopoia kerisetiano (Habakuka 2:3; Tesalonia 1, 5:1-6). Te iti noa ˈtura te feia o tei ora i te mau ohipa i tupu mai te matahiti 1914 mai â. Ia vai ara noa ïa tatou; eiaha e haamâuˈa i te taime (Mataio 24:42). E tia i te feia atoa e hinaaro ra e ora ˈtu i te hopearaa o te ao ino a Satani, ia ohipa, mai teie atu nei, ia au i teie mau parau i faauruahia e te Atua e: “E haamaitai matou ia oe, e [Iehova], e te Atua Mana hope, (...) no te mea, ua faatupu oe i to oe mana rahi, e ua riro te hau ia oe.” — Apokalupo 11:17.
[Nota i raro i te api]
a Hiˈo i Te Pare Tiairaa no te 1 no atopa 1983, api 7.
b No te tahi atu â mau haamaramaramaraa no nia i te tumu te mau tau o te mau Etene i haamata ˈi i taua taio mahana ra, a hiˈo i te pene 14 o te buka ra “Que ton royaume vienne!” neneihia e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.
c Ua nenei o Charles Russell i te hoê tumu parau teie te upoo parau “Te mau tau o te mau Etene: Afea râ te reira e hope ai?” i roto i te Le scrutateur de la Bible (The Bible Examiner) o te avae atopa 1876. I te api 27, e nehenehe e taiohia e: “E hope na tau e hitu i te matahiti 1914.”ka p. 183, 184
Eaha ta outou e pahono atu?
◻ Ua faahohoˈahia te Ierusalema i tahito ra i te aha, e no te aha râ i erehia ˈi e ana i to ˈna tiaraa hanahana?
◻ Afea râ te tau o te mau Etene i te haamataraa? Afea râ te reira i te hoperaa, e, mai tei tohuhia, eaha ˈtura ïa te faahopearaa?
◻ Ua faataipehia te haamouraa o te Ierusalema taiva i te aha?
◻ Nafea tatou e ite ai e ua fatata roa te ati rahi, e eaha tei tia ia tatou ia rave no te ora ˈtu?
[Hohoˈa i te api 27]
Ua erehia e Ierusalema e to ˈna hiero i to ratou tiaraa hanahana, ua tamau noa râ te Atua i te haamaitai i ta ˈna Tamaiti, te Mesia e tae roa i te paraparau atu ia ˈna mai te raˈi mai.