Taio mahana
Auraa: Na te mau taio mahana e faataa i te taime e tupu ai te mau ohipa. Te horoa mai nei te Bibilia i te mau taio mahana no nia i te oraraa o te taata, te faatereraa a te tahi mau arii aore ra vetahi atu mau tupuraa faufaa. I roto anaˈe i te Bibilia e itehia ˈi te hoê tuatapaparaa taatoa o te tau o te hoˈi roa ˈtu i te poieteraa o Adamu. Ua faataa atoa teie tuatapaparaa o te tau o te Bibilia ma te tano mau, i te taime e naeahia ˈi te mau tuhaa faufaa o te opuaraa a te Atua. Ua faaohipa-noa-hia te tarena Grégorien, o te matau-roa-hia nei fatata na te ao atoa, mai te matahiti 1582. Aita te mau buka no teie nei ao e tuea ra i te mau taime atoa no nia i te taio mahana o tera aore ra tera ohipa o te aamu tahito. Teie râ, ua haamau-papu-hia vetahi mau taio mahana ei niu, mai te matahiti 539 H.T.T. no te toparaa o Babulonia e, i muri iho, te matahiti 537 H.T.T. no te hoˈiraa ˈtu te mau ati Iuda i muri aˈe i to ratou tapea-tîtî-raahia. (Eze. 1:1-3) Mai te peu e e ravehia teie mau taio mahana ei mau vahi haamataraa, e nehenehe e faataa ia au i te mau tarena e faaohipahia nei i te mau tupuraa i mutaa ihora e faatiahia ra i roto i te Bibilia.
Ua haapapu anei te mau aivanaa e e mau mirioni matahiti i teie nei to te taata oraraa i te fenua nei, e ere râ tau tausani matahiti mai ta te Bibilia e faaite ra?
Ua niuhia te mau ravea faitoraa i te tau e faaohipahia ra e te mau aivanaa i nia i te mau manaˈo papu ore, e noa ˈtu e te vai ra to ratou faufaa, mea pinepine e aratai te reira i te mau faahopearaa tuea ore roa. No reira, e taui-noa-hia te mau taio mahana e horoahia mai.
I roto i te vea ra New Scientist (18 no Mati 1982), te na ôhia ra: “‘Te mehameha nei au ia manaˈo vau i te parau ta ˈu i faahiti hoê noa matahiti i teie nei,’ o ta Richard Leakey ïa i parau i roto i te hoê oreroraa parau o ta ˈna i horoa i te po Mahana pae ra i mua i te feia teitei o tei ruru mai i te Royal Institution. I muri iho, ua faˈi oia e ‘eita e ore e ua hape’ te manaˈo matauhia, ta ˈna i turu na aita i maoro iho nei i roto i ta ˈna porotarama afata teata The Making of Mankind, ‘i roto e rave rahi tuhaa faufaa roa.’ Maori, te manaˈo nei oia i teie nei e te tupuna tahito roa ˈˈe o te taata, mea iti aˈe ïa to ˈna matahiti i na 15-20 mirioni matahiti ta ˈna i faaite na roto i te afata teata.”—Api 695.
I te tahi mau taime, e itehia mai te mau ravea apî no te faitoraa i te tau. Eaha to ratou papuraa? No nia i te hoê o te reira, o tei parauhia thermoluminescence (te puraraa o te hoê taoˈa i muri aˈe i te ahuraa mǎrû), te na ô ra The New Encyclopædia Britannica (1976, Macropædia, Buka 5, api 509) e: “I teie nei taime, ua haapapu-noa-hia te ravea faitoraa tau thermoluminescence e te mau tiaturiraa ta ˈna e faatupu ra eiaha râ i te mau ohipa mau ta ˈna i rave.” Ua faataa atoa te vea ra Science (28 no Atete 1981, api 1003) e te mau ivi taata tei parauhia e e 70 000 matahiti to ratou ia au i te hoê ravea faitoraa parauhia racémisation des acides aminés, ua topa roa mai ïa i nia e 8 300 aore ra e 9 000 matahiti na roto i te ravea faitoraa huˈa atomi.
Ia au i te vea ra Popular Science (Novema 1979, api 81) “te tiaturi nei” te taata tuatapapa i te mau puai o te taoˈa ra o Robert Gentry “e ua hau atu paha te mau taio mahana i noaa mai na roto i te haamouraa o te mau tuhaa huˈa atomi, e ere i nia i te tahi tau matahiti noa, e rave rahi râ.” Te faataa ra teie tumu parau e ua aratai ta ˈna mau maimiraa ia ˈna ia faaoti e, “e ere hoi e 3,6 mirioni matahiti i teie nei to te taata taahiraa i nia i te fenua, tau tausani matahiti anaˈe râ paha oia i ǒ nei.”
E tapao râ tatou e te horoa nei te mau aivanaa no te fenua i te hoê taio matahiti rahi aˈe i to te taata. Aita hoi te reira e patoi ra i ta te Bibilia e haapii ra.
Te mau matahiti ta te Bibilia e horoa ra no te mau taata o tei ora hou te Diluvi, hoê â anei e te mau matahiti ta tatou e faaohipa ra?
Mai te peu e e hinaaro tatou e faatuea i te mau “matahiti” e ta tatou mau avaˈe, ua riro mai ïa o Enosa ei metua tane i te hituraa o to ˈna matahiti e aita o Kainana i naeahia hau atu i te pae matahiti a fanauhia mai ai ta ˈna tamaiti. (Gen. 5:9, 12) Mea papu ïa e e ere roa ˈtu mai te reira.
Maoti te tuatapaparaa o te tau faataa-maitai-hia e horoahia ra no nia i te Diluvi, e nehenehe tatou e ite eaha te roaraa o te mau avaˈe e te mau matahiti i tera ra tau. Ia faaauhia te Genese 7:11, 24 e te 8:3, 4, te itehia ra e e pae avaˈe (mai te 17raa o te mahana o te 2raa o te avaˈe tae atu i te 17raa o te mahana o te 7raa o te avaˈe) e tano ïa i te 150 mahana, oia hoi e pae avaˈe e 30 mahana. Te faahiti-papu-hia ra te “ahuru o te marama,” e i muri iho, e rave rau mau tau o tei mairi hou e haamata ˈi te hoê matahiti apî. (Gen. 8:5, 6, 8, 10, 12-14) E au ra ïa e, i roto i te hoê matahiti, te vai ra hoê ahuru ma piti avaˈe e 30 mahana i te avaˈe hoê. Ua haamata-oioi-hia i te faatano tamau i te tarena avaˈe ia au i te matahiti mahana, mai te haapapuhia ra i te mea e e faatupu na te mau ati Iseraela i te oroa o te tau o te auhuneraa i te mau taio mahana tia. No reira, e topa noa ïa te oroa i te tau e tano.—Lev. 23:39.
Eiaha ia moehia ia tatou e ua poiete te Atua i te taata ia ora oia e a muri noa ˈtu. Na te hara a Adamu i faaô mai i te pohe. (Gen. 2:17; 3:17-19; Roma 5:12) Hou te Diluvi, mea piri aˈe te taata i te huru tia ia faaauhia ia tatou nei i teie mahana, no reira ratou i ora maoro aˈe ai. Aita râ hoê o ratou i naeahia i te tausani matahiti.
No te aha te mau Ite no Iehova e parau ai e ua haamauhia te Basileia o te Atua i te matahiti 1914 ra?
E piti huru haapapuraa e haamau ra i taua matahiti ra: (1) Te tuatapaparaa o te tau o te Bibilia e (2) te mau ohipa o te faatupu ra i te mau parau tohu mai te matahiti 1914 mai â. E hiˈopoa tatou i ǒ nei i te tuatapaparaa o te tau. No te tupuraa o te mau parau tohu, a hiˈo i te tumu parau “Mahana hopea.”
A taio i te Daniela 4:1-17. Mai ta te mau irava 20-37 e faaite ra, ua tupu teie parau tohu i nia ia Nebukanesa. Tera râ, e tupuraa rahi atu â to te reira. Nafea tatou e ite ai? Te matara atoa ra na roto i te mau irava 3 e te 17, no nia i te moemoeâ ta Iehova i horoa i te arii ra o Nebukanesa no nia ïa i te Basileia o te Atua e ta ˈna parau tǎpǔ e horoa ˈtu ‘i ta ˈna ra taata e hinaaro, tei haehaa roa ˈˈe’ i rotopu i te mau taata. Te faaite ra te Bibilia taatoa e ua hinaaro Iehova e na ta ˈna iho Tamaiti, o Iesu Mesia, e faatere i nia i te taata ei Tia na ˈna. (Sal. 2:1-8; Dan. 7:13, 14; Kor. 1, 15:23-25; Apo. 11:15; 12:10) Ia au i te faataaraa a te Bibilia o Iesu mau â te taata ‘haehaa roa ˈˈe’ i rotopu i te mau taata. (Phil. 2:7, 8; Mat. 11:28-30) Ua tano ïa teie moemoeâ no nia i te parau tohu i te tau i reira Iehova e horoa ˈi i te faatereraa i nia i te mau taata na ta ˈna Tamaiti.
Eaha te ohipa e tupu i roto i taua area taime ra? E horoahia te hoê “aau puaa” no te faatereraa i nia i te huitaata, o tei faahohoˈahia e te tumu raau e to ˈna tumu. (Dan. 4:16) E tapaohia te aamu o te huitaata nei e te mau faatereraa e au to ratou huru i to te puaa taehae ra. I to tatou tau, e ravehia te aeto no te faahohoˈa i te mau Hau Amui; te liona i te fenua Beretane; te teni i te fenua Taina. Te rave atoa nei te Bibilia i te mau puaa taehae ei mau taipe no te mau faatereraa o te ao nei e te mau faanahoraa o te faatereraa taata atoa i raro aˈe i te mana o Satani. (Dan. 7:2-8, 17, 23; 8:20-22; Apo. 13:1, 2) I roto i ta ˈna parau tohu no nia i te hopea o te faanahoraa o te mau mea, ua faataa o Iesu e e riro Ierusalema i te ‘taataahihia e te Etene, e ia hope noa ˈtu to te Etene anotau.’ (Luka 21:24) Ua faahohoˈa o “Ierusalema” i te Basileia o te Atua no te mea ua parauhia na no nia i te mau arii no Iseraela e te parahi ra ratou “i nia i te terono o te basileia o Iehova.” (Par. 1, 28:4, 5; Mat. 5:34, 35) No reira, e ‘taataahi’ te mau faatereraa Etene, tei faahohoˈahia e te mau puaa taehae, i te tiaraa o te Basileia o te Atua e faatere i te mau ohipa a te taata e e vai ratou i raro aˈe i te mana o Satani.—Hiˈo Luka 4:5, 6.
Eaha te maororaa teie mau faatereraa e faatiahia ˈi ia faatere hou o Iehova e horoa ˈi i te Basileia ia Iesu Mesia? ‘E hitu matahiti’ (na “tau e hitu,” V.C.J.S. [irava 13]) ia au i te pahonoraa a Daniela 4:16. Te faaite ra te Bibilia e, i roto i te mau numeraraa parau tohu, hoê mahana, hoê ïa matahiti. (Ezek. 4:6; Num. 14:34) Ehia ïa “mahana” teie na tau e hitu (aore ra na matahiti e hitu)? Te haapapu ra te Apokalupo 11:2, 3 e e 42 avaˈe (e toru matahiti e te afa), 1 260 mahana ïa. Ia noaa mai e hitu matahiti, e tataipitihia ïa, oia hoi e 2 520 mahana. Ia faaohipa tatou i te ture ra “hoê mahana hoê ïa matahiti,” e noaa mai e 2 520 matahiti.
Afea na “tau e hitu” i te haamataraa? Ua haamata te reira i muri aˈe i to Babulonia iritiraa ia Zedekia, te arii hopea o te Basileia taipe o te Atua i Ierusalema. (Ezek. 21:25-27) Tau taime i muri iho, i te omuaraa no Atopa 607 H.T.T., ua mou te toea hopea o te tiaraa faatere ati Iuda. Oia mau, ua taparahihia te tavana ati Iuda ra o Gedalia, tei faatoroahia e to Babulonia, e ua horo te toea o te mau ati Iuda i Aiphiti. (Ieremia, mau pene 40-43) Te faataa ra te tuatapaparaa o te tau o te Bibilia o te nehenehe e tiaturihia, e ua tupu teie ohipa e 70 matahiti hou te matahiti 537 H.T.T., matahiti i hoˈi ai te mau ati Iuda na te tîtîraa, i te omuaraa no Atopa 607 H.T.T. (Ier. 29:10; Dan. 9:2; no te mau haamaramaramaraa hau, hiˈo i te buka “Que ton royaume vienne!,” mau api 186-189.)
Nafea ia numerahia e tae atu ai i te matahiti 1914? Mai te peu e e taio tatou e 2 520 matahiti mai te omuaraa no Atopa 607 H.T.T., e tae tatou i te omuaraa no Atopa 1914 T.T., mai ta te tabula e faaite ra.
NUMERARAA I NA “TAU E HITU”
“Tau e hitu” = 7 X 360 = 2 520 matahiti
Hoê “tau” Bibilia, aore ra hoê matahiti = 12 X 30 mahana = 360. (Apo. 11:2, 3; 12:6, 14)
I roto i te tupuraa o na “tau e hitu,” hoê mahana, hoê ïa matahiti. (Ezek. 4:6; Num. 14:34)
Omuaraa no Atopa 607 H.T.T. tae atu i te 31 no Titema 607 H.T.T.= 3 avaˈe
1 no Tenuare 606 H.T.T. tae atu i te 31 no Titema 1 H.T.T. = 606 matahiti
1 no Tenuare 1 T.T. tae atu i te 31 no Titema 1913 = 1 913 matahiti
1 no Tenuare 1914 tae atu i te omuaraa no Atopa 1914 = 9 avaˈe
Taatoaraa: 2 520 matahiti
Eaha tei tupu i taua taime ra? Ua horoa ˈtu Iehova i te faatereraa o te ao nei i ta ˈna iho Tamaiti, o Iesu Mesia, tei faahanahanahia i nia i te raˈi.—Dan. 7:13, 14.
No te aha ïa te ino i uˈana ˈi i nia i te fenua? I muri aˈe i to te Mesia faateronoraahia, ua tiavaruhia o Satani e ta ˈna mau demoni mai te raˈi mai e ua hurihia i raro i to tatou nei palaneta. (Apo. 12:12) Ei Arii, aita te Mesia i haamou oioi noa i te feia o tei patoi i te farii i te tiaraa mana arii o Iehova e to ˈna iho tiaraa Mesia. Inaha, mai ta ˈna i tohu na, e tia ia ravehia te hoê ohipa pororaa e ati noa ˈˈe te ao nei. (Mat 24:14) E faataa ê te reira i te taata o te mau nunaa atoa; e noaa i te feia e haapapu ra e e feia parau-tia ratou te ora mure ore, e te feia iino, e roohia ïa i te haamouraa mure ore i roto i te pohe. (Mat. 25:31-46) I taua area tau ra, e itehia te mau huru tupuraa fifi roa o tei tohuhia mai e e tupu i “te mau mahana hopea.” Mai ta te tumu parau “Mahana hopea” e faaite ra, e mea papu e te tupu ra teie mau ohipa mai te matahiti 1914 mai â. E tupu te mau mea atoa ta Iesu i tohu, e oia atoa te “ati rahi” i reira teie ao ino e hope ai.—Mat. 24:21, 22.
Afea te hopea o teie nei ao ino e tupu ai?
Teie te pahonoraa a Iesu: “Area te reira mahana e te reira hora, e ore roa te hoê e ite, e ore hoi te mau melahi o te raˈi; maori râ o tau Metua anaˈe ra.” Teie râ, ua parau atoa o Iesu e: “Oia mau ta ˈu e parau atu ia outou nei, E ore e mou teie nei ui e hope ai teie nei mau mea atoa i te tupu.”—Mat. 24:34, 36.
E, i muri aˈe i to te Apokalupo 12:12 faataaraa i te mau mea e tupu i muri aˈe i te haamauraa o te Basileia o Iesu Mesia i te matahiti 1914, te na ô atoa ra e: “A oaoa, e te mau raˈi ra e, e o outou atoa hoi o tei parahi i reira ra. E ati ra hoi to te fenua e to te tai, tei raro atu na hoi te Diabolo ia outou na; e riri rahi hoi to ˈna, no te mea ua ite oia e maa taime poto to ˈna e toe nei.”