VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w92 1/5 api 19-23
  • A vai ara noa i “te tau hopea”

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • A vai ara noa i “te tau hopea”
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1992
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • A aro i te fariu-ê-raa te manaˈo
  • A pure ma to outou mafatu atoa
  • A ati maite atu i te faanahonahoraa a te Atua e ta ˈna ohipa
  • A hiˈopoa ia outou iho
  • A feruri hohonu i nia i te mau parau tohu i tupu
  • Ua piri roa mai te faaoraraa i te tau a riro mai ai tatou ei feia faaroo
  • “E faaitoito”!
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2003
  • Ia parahi ineine noa outou no te mahana o Iehova
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2004
  • “Ia vai ara outou”
    Ta tatou taviniraa i te Basileia 2000
  • No te aha e titauhia ia tatou ia “ara” noa?
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2016
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1992
w92 1/5 api 19-23

A vai ara noa i “te tau hopea”

“E haapao maitai, e faaitoito, e e pure, aita hoi outou i ite i taua tau [faataahia] ra.”—MAREKO 13:33.

1. Eaha to tatou huru i mua i te tupuraa o te mau ohipa faahiahia i teie “tau hopea”?

A TUPU ai te mau ohipa faahiahia mau i teie “tau hopea,” eaha ïa te huru o te mau kerisetiano? (Daniela 12:4) Aita tatou i vaiiho-noa-hia i roto i te feaaraa. Ua faataa o Iesu Mesia i te parau tohu no nia i te tapao e rave rahi to ˈna mau tuhaa o tei tupu i roto i teie senekele e 20. Ua tohu oia i te mau ohipa huru rau o tei tapao i teie anotau mai te matahiti 1914 ei tau otahi roa. I te mea e ua ite oia i te parau tohu a Daniela no nia i “te tau hopea,” ua faaitoito Iesu i muri aˈe i ta ˈna parau tohu rahi, i ta ˈna mau pǐpǐ ia “ara.”—Luka 21:36.

2. No te aha e mea faufaa roa ia vai ara noa i te pae varua?

2 No te aha e tia ˈi ia ara? No te mea teie te tau fifi roa ˈˈe o te aamu taata nei. Ia varea noa ˈtu te mau kerisetiano i te taoto i te pae varua i teie nei taime, mea atâta roa ïa te reira. Mai te peu e e mauruuru tatou ia tatou iho aore ra ia vaiiho tatou i to tatou mafatu ia faateimahahia e te mau fifi o te oraraa, e roohia ïa tatou i te ati. I roto i te Luka 21:34, 35, ua faaara o Iesu Mesia ia tatou: “E ara râ ia outou, o te teimaha outou i te rahi o te maa e te taero, e te peapea o teie nei ao, a roohia mai ai outou e taua mahana ra aore i manaˈohia. E roohia mai hoi to te ao atoa nei i te reira mai te marei ra.”

3, 4. (a) Eaha ta Iesu e hinaaro ra e parau i te na ôraa e e e tae oioi mai te mahana riri rahi o te Atua i nia i te taata “mai te marei ra”? (b) I te mea e e ere na te Atua e tuu i te marei, no te aha te rahiraa o te taata e roo-taue-hia ˈi i taua mahana ra?

3 Ua tano roa Iesu i te parauraa e e ‘roohia tatou i [te mahana o Iehova] mai te marei ra.’ I nia i te hoê marei, mea pinepine e tamauhia te hoê taura herepata, e e faaohipahia no te haru i te mau manu e te mau animala. E tuuhia te hoê pata i roto i te marei, e te taata e taahi noa ˈtu i nia iho ra, e haapaaina ïa o ˈna i teie pata. E piri taue te marei, e e mau roa ïa te animala aore ra te taata i roto. E tupu taue noa te reira. Mai te reira atoa, o ta Iesu ïa i parau, e hitimahuta te feia faatau i te pae varua e e roo-taue-hia ratou i te “mahana e tupu ai te riri” o te Atua.—Maseli 11:4.

4 Na te Atua ra o Iehova anei e tuu ra i te marei no te haru i te taata? Eita, aita o ˈna e tamoemoe ra no te haru i te taata haapao ore no te haamou ia ratou. Teie râ, e roo-taue-hia te taata no te mea aita ratou e horoa ra i to ratou ara-maite-raa i nia i te Basileia o te Atua. Te haapao noa ra ratou i to ratou hinaaro i roto i te oraraa, ma te ore e tâuˈa i te auraa o te mau ohipa e tupu ra. Aita râ te reira e faahuru ê ra i te tabula ohipa a te Atua. Ua faataa ê na oia i te hoê taime no te faaafaro i te mau ohipa. E, no to ˈna aroha, aita o ˈna e vaiiho ra i te huitaata i roto i te taa ore no nia i ta ˈna haavaraa i mua nei.—Mareko 13:10.

5, 6. (a) No te haavaraa e haere maira, eaha te ravea here mau ta te Poiete i rave no te mau taata, e eaha ïa te faahopearaa? (b) Eaha te tia ia tatou ia tuatapapa no te tauturu ia tatou ia vai ara noa?

5 Ua riro teie faaararaa atea ei ravea here mau no ǒ mai i te Poiete rahi, o te anaanatae ra i te maitairaa o te mau taata i nia i to ˈna taahiraa avae taipe. (Isaia 66:1) Te poihere nei oia i te feia e ora ra i nia i te vahi e parauhia ra e tei reira to ˈna avae i te parahiraa. No reira, na roto i te arai o to ˈna mau tia e ta ˈna mau vea i nia i te fenua nei, te faaara nei oia ia ratou no nia i te mau ohipa e tupu i mua ia ratou. (Korinetia 2, 5:20) Noa ˈtu râ te mau poroi faaararaa atoa, e tupu taue noa mai teie mau ohipa i nia i te fetii taata nei mai te mea ra e ua taahi atu ratou i roto i te hoê herepata. No te aha? No te mea ua varea te rahiraa o te taata i te taoto i te pae varua. (Tesalonia 1, 5:6) I te tahi aˈe pae, mea iti roa te feia e haapao ra i te faaararaa e o te ora ˈtu no te tomo i roto i te ao apî a te Atua.—Mataio 7:13, 14.

6 Nafea ïa tatou ia vai ara noa i teie nei tau hopea ia nehenehe tatou e ora atoa ˈtu? Te horoa maira Iehova i te tauturu e titauhia ra. E tuatapapa anaˈe na e hitu ohipa o ta tatou e nehenehe e rave.

A aro i te fariu-ê-raa te manaˈo

7. Eaha te faaararaa ta Iesu i horoa no nia i te fariu-ê-raa o te manaˈo?

7 A tahi, e tia ia tatou ia aro ia ore to tatou manaˈo ia fariu ê. I roto i te Mataio 24:42, 44, te na ô ra o Iesu e: “E teie nei, e ara, aore hoi outou i ite i te hora e tae mai ai to outou Fatu. E teie nei, ia parahi ineine noa outou; ei te hora manaˈo-ore-hia e outou na e tae mai ai te Tamaiti a te taata nei.” Te faaite ra te parau ta Iesu e faaohipa ra i ǒ nei e i teie tau atâta, e rave rahi mau mea o te ume i to tatou manaˈo, e ia fariu ê noa ˈtu to tatou manaˈo, e nehenehe ïa tatou e haamouhia. I te tau o Noa, e rave rahi mau ohipa o tei haapeapea i te feruriraa o te taata. Ei faahopearaa, “aore roa” te feia o tei fariu ê to ratou manaˈo “i ite” i te ohipa e tupu ra, e ua haamou ihora te Diluvi ia ratou paatoa. Ma te tano mau, ua faaara ˈtura o Iesu e: “Oia atoa te haerea mai o te Tamaiti a te taata nei.”—Mataio 24:37-39.

8, 9. (a) Nafea te mau ohipa matauhia o te oraraa e nehenehe ai e haafariu ê ia tatou ma te atâta? (b) Eaha te mau faaararaa ta Paulo e ta Iesu e horoa maira?

8 A haamanaˈo atoa e, i roto i ta ˈna faaararaa i roto i te Luka 21:34, 35, ua faahiti o Iesu i te mau mea matauhia o te oraraa, mai te maa, te inu, e te mau peapea o te oraraa. E mau ohipa teie o tei matauhia e te mau taata atoa, e tae noa ˈtu te mau pǐpǐ a te Fatu o Iesu. (A faaau e te Mareko 6:31.) E ere teie mau ohipa i te mea ino, teie râ, mai te peu e eita tatou e haapao, e nehenehe te reira e huti i to tatou feruriraa, e haapeapea rahi ia tatou, e e riro tatou i te topa i roto i te taoto atâta roa i te pae varua.

9 No reira, eiaha tatou ia haapao ore i te ohipa faufaa roa ˈˈe—te noaaraa mai te farii maitai o te Atua. Maoti i te haamau i to tatou feruriraa taatoa i roto i te mau ohipa matauhia o te oraraa, e faaohipa anaˈe i te reira i roto i te faito e au ia nehenehe tatou e ora. (Philipi 3:8) Eiaha teie mau mea ia na nia ˈˈe i te mau ohipa a te Basileia. Mai ta te Roma 14:17 e parau ra, “e ere hoi te basileia o te Atua ra i te amu e te inu, o te parau-tia râ, e te hau, e te oaoaraa i te [varua moˈa] ra.” A haamanaˈo i te mau parau a Iesu ia ˈna i faaite e: “E mata na râ outou i te imi i te basileia o te Atua, e te parau-tia na ˈna; e amui-atoa-hia mai taua mau mea ra ia outou.” (Mataio 6:33) Hau atu, i roto i te Luka 9:62, ua faaite o Iesu e: “O te taata e tuu i te rima i nia i te arote a hiˈo ai i muri, e ore ïa e au i te basileia o te Atua.”

10. Eaha te atâtaraa e vai ra ahiri e eita to tatou mata e tiatonu noa i nia i te tapao?

10 Ia haamata anaˈe tatou i te arote, ia au i te hoê auraa taipe, e tia ia tatou ia huti i te hoê reni afaro. Te taata arote o te hiˈo noa ˈtu i muri, eita ïa o ˈna e ǒ i te hoê apoo aroteraa afaro. E fariu ê to ˈna manaˈo e mea ohie roa o ˈna i te faatioi aore ra i te û atu i nia i te tahi haafifiraa. Eiaha tatou ia riro mai te vahine a Lota, o tei hiˈo i muri e o tei ore i ora mai. E tia ia tiatonu noa to tatou mata i mua i nia i te tapao. No te reira, e tia ia tatou ia haapae i te mau manaˈo e haafariû ê ia tatou.—Genese 19:17, 26; Luka 17:32.

A pure ma to outou mafatu atoa

11. Eaha ta Iesu i haapapu i muri aˈe i to ˈna faaararaa ia tatou i te atâtaraa o te fariu-ê-raa to tatou manaˈo?

11 Te vai ra te tahi atu ohipa o ta tatou e nehenehe e rave ia vai ara noa tatou. Teie te piti o te ohipa faufaa roa: A pure ma to outou mafatu atoa. I muri aˈe i to ˈna faaararaa ia ore tatou ia haafariuhia e te mau ohipa matauhia o te oraraa, ua horoa o Iesu i teie aˈoraa: “E tena na, e ara outou, tamau maite â i te pure, ia au ia outou te ora i teie nei mau mea iino e fatata mai nei, e ia tia maite outou i mua i te aro o te Tamaiti a te taata nei.”—Luka 21:36.

12. Eaha te huru pure e titauhia ra, e eaha te faahopearaa?

12 E tia ïa ia tatou ia faatae i te mau aniraa tuutuu ore no nia i te atâtaraa o to tatou oraraa e te faufaaraa ia vai ara noa. No reira, a haafatata ˈtu i te Atua na roto i te pure e te aau mehara. Te na ô ra o Paulo i roto i te Roma 12:12: “[A] tamau uˈana maite â i te pure.” E i roto i te Ephesia 6:18, te taio ra tatou e: “Ma te pure tuutuu ore i te mau pure atoa ra, e te ani a te [v]arua ra, e ma te ara-tamau-maite-raa i te reira.” E ere noa i te pûpûraa i te tahi pure mai te mea ra e e ohipa iti faufaa ore noa te reira. E nehenehe to tatou iho ora e roohia i te ati. No reira, te hinaaro nei tatou e taparu i te tauturu a te Atua ma te aau mehara. (A faaau e te Hebera 5:7.) Na roto i teie ravea, e faaea noa tatou i te pae o Iehova. Aita ˈtu mea maitai aˈe no te tauturu ia tatou ia faatupu i te reira maoti râ ‘te pure ma te tuutuu ore.’ E tauturu ïa Iehova ia tatou ia vai ara noa. Mea faufaa roa ia tamau maite i te pure!

A ati maite atu i te faanahonahoraa a te Atua e ta ˈna ohipa

13. Eaha te amuimuiraa e titauhia no te vai ara noa?

13 Te hinaaro nei tatou e ora ˈtu i te mau mea atoa e roohia i nia i teie nei ao. Te hinaaro nei tatou e tia ˈtu i mua i te Tamaiti a te taata, ma te fanaˈo i to ˈna farii maitai. No reira, teie te toru o te ohipa te tia ia tatou ia rave: A ati maite atu i te faanahonahoraa teotaratia a Iehova. E tia ia tatou ia tahoê atu ma te faaherehere ore i taua faanahonahoraa nei e ia apiti i roto i ta ˈna mau ohipa. Mea na reira e ite-papu-hia ˈi e e kerisetiano tatou o te vai ara noa ra.

14, 15. (a) Ia rohi tatou i roto i teihea ohipa e nehenehe ai tatou e vai ara noa? (b) Na vai e faaoti e afea râ te ohipa pororaa e oti ai, e eaha to tatou manaˈo no nia i teie ohipa? (c) I muri aˈe i te ati rahi, eaha ta tatou e ite ia hiˈo anaˈe tatou i muri no nia i te ohipa pororaa o te Basileia i ravehia?

14 E nehenehe e apitihia mai te maha o te ohipa o te nehenehe e tauturu ia tatou ia vai ara noa. E tia ia tatou ia amui atu i roto i te feia o te faaara nei i te taata e te fatata maira te hopea o teie faanahoraa o te mau mea. Eita te hopea o teie faanahoraa o te mau mea tahito e tae mai hou ‘te parau apî maitai o te basileia’ e porohia ˈi i roto i te faito i faataahia e te Atua Mana hope. (Mataio 24:14) E ere na te mau Ite no Iehova e faaoti e afea râ te ohipa pororaa e oti ai. O Iehova anaˈe te nehenehe e faaoti. (Mareko 13:32, 33) E tia ïa ia tatou ia opua maite e horoa i te mau tutavaraa atoa noa ˈtu eaha te maororaa no te poro haere i te faatereraa faahiahia roa ˈˈe ta te huitaata e nehenehe e fanaˈo, oia hoi te Basileia o te Atua. E tae mai te “ati rahi” a rave noa ˈi tatou i taua ohipa ra. (Mataio 24:21) I te tau i mua nei, e nehenehe te feia e ora ˈtu e hiˈo i muri e e haapapu ma to ratou mafatu atoa e e ere o Iesu Mesia i te peropheta haavare. (Apokalupo 19:11) Ua ravehia ïa te pororaa i nia i te hoê faito faahiahia roa ˈˈe i tei manaˈohia e te feia i rave i teie ohipa.

15 Ma te tano roa, i taua taime faufaa ra, ia oti anaˈe teie ohipa ia au i te hinaaro o te Atua, e rahi atu â te feia o te apiti i roto i teie ohipa i te tahi tau na mua ˈtu. E mauruuru rahi to tatou no te mea ua apiti tatou i roto i teie ohipa rahi! Te haapapu maira te aposetolo Petero ia tatou e “aita roa [Iehova] i hinaaro e ia pohe atu te hoê, ia noaa paatoa râ te tatarahapa.” (Petero 2, 3:9) No reira, te ohipa nei te puai itoito o te Atua Mana hope i teie mahana ma te uˈana ˈtu â i to mutaa ihora, e te hinaaro nei te mau Ite no Iehova e tamau noâ i te rave i teie ohipa turuhia e te varua. No reira, a faaea noa i roto i te faanahonahoraa a Iehova, e a tutava i roto i ta ˈna ohipa pororaa. E tauturu te reira ia tatou ia vai ara noa.

A hiˈopoa ia outou iho

16. No te aha e tia ˈi ia tatou ia hiˈopoa i to tatou nei huru i te pae varua?

16 Te vai ra te pae o te ohipa o ta tatou e nehenehe e rave no te vai ara noa. Tatou tataitahi, e tia ia tatou ia hiˈopoa e eaha to tatou nei huru. Mea faufaa roa te reira i teie nei i to mutaa ihora. E tia ia tatou ia faaite papu e teihea pae ta tatou e turu ra. I roto i te Galatia 6:4, te na ô ra o Paulo e: “E hiˈopoa maite na râ te taata atoa i ta ˈna ihora ohipa.” A hiˈopoa maite ia outou iho ia au i te mau parau a Paulo i roto i te Tesalonia 1, 5:6-8: “E teie nei, eiaha tatou e taoto mai te tahi paeau ra, e ara râ tatou, e haapao maitai. O tei taoto ra hoi, i taoto ïa i te rui, e tei faataero ra, i taero ïa i te rui. O tatou râ o to te ao ra, ei haapao maitai to tatou, ma te tapoˈi ouma ra o te faaroo e te hinaaro i te ahuraa, e ma te manaˈo ora ei taupoo.”

17. Ia hiˈopoa tatou ia tatou iho, eaha te mau uiraa ta tatou e nehenehe e ui?

17 E o tatou nei? Ia hiˈopoa tatou ia tatou iho ia au i te mau Papai, te vai ara noa ra anei tatou, ma te taupoo o te tiaturiraa o te ora? Ua faaatea ê mai anei tatou i te faanahoraa tahito o te mau mea e ua haapae roa anei tatou i to ˈna mau manaˈo? Te vai mau ra anei i roto ia tatou i te huru feruriraa o te ao apî a te Atua? Te taa maitai ra anei ia tatou e te haere tia ˈtura teie faanahoraa ihea? Mai te peu e e, eita ïa te mahana o Iehova e roo taue noa mai i nia ia tatou mai te feia eiâ ra.—Tesalonia 1, 5:4.

18. Eaha te tahi atu mau uiraa te tia ia tatou ia ui, e eaha te faahopearaa?

18 Eaha ïa mai te peu e e faaite mai ta tatou hiˈopoaraa ia tatou iho e te imi ra tatou i te hoê huru oraraa maitai, te au, te nahonaho e te peapea ore? Eaha ïa mai te peu e te ite ra tatou e te varea ra to tatou mata i te pae varua i te taoto? Te moemoeâ noa ra anei tatou, ma te tapapa i te mau manaˈo haavare o teie nei ao? Mai te peu e e, a ara oioi ïa!—Korinetia 1, 15:34.

A feruri hohonu i nia i te mau parau tohu i tupu

19. Eaha vetahi mau parau tohu o ta tatou i ite i te tupuraa?

19 Ua tae tatou i te ono o te ohipa o te tauturu ia tatou ia vai ara noa: A feruri hohonu i nia i te mau parau tohu e rave rahi o tei tupu i teie tau hopea. Ua mairi te 77raa o te matahiti mai te hopearaa mai â o te tau faataahia a te mau nunaa i te matahiti 1914. Ia hiˈo tatou i te tuhaa rahi roa ˈˈe o te senekele, te ite ra tatou e ua tupu te hoê parau tohu i muri aˈe i te tahi—te haamau-faahou-raa o te haamoriraa mau; te faatiamâraa o te toea faatavaihia, e tae noa ˈtu i to ratou mau hoa, i roto i te hoê paradaiso i te pae varua; te pororaa i te parau apî maitai o te Basileia na te fenua taatoa nei; te faraa mai o te feia rahi roa. (Isaia 2:2, 3; Isaia pene 35; Zekaria 8:23; Mataio 24:14; Apokalupo 7:9) Ua faahanahanahia te iˈoa rahi o Iehova e to ˈna mana arii i nia i te ao taatoa nei, e ua riro mai te mea iti haihai ei tausani e o tei riirii ra ei fenua puai, a faaoioi ai Iehova i te mau ohipa i to ˈna ra tau. (Isaia 60:22; Ezekiela 38:23) E te naeahia ra te mau orama a te aposetolo Ioane i roto i te Apokalupo i to ratou tatararaa hopea.

20. Eaha te tiaturiraa a te mau Ite no Iehova, e eaha to ratou tiaraa?

20 No reira, hau atu i te tahi taime na mua ˈtu, ua papu maitai te mau Ite no Iehova i te tanoraa o to ratou ite no nia i te auraa o te mau ohipa o te ao nei mai te matahiti 1914 mai â. I te mea e te tiaturi nei ratou i te reira, ua riro ratou ei mau mauhaa i roto i te rima o te Atua Teitei roa ˈˈe. Tei ia ratou ra te horoaraahia te hopoia e afai i te poroi a te Atua i teie taime faufaa roa. (Roma 10:15, 18) Ua tupu mau â te mau parau a Iehova no te tau hopea. (Isaia 55:11) E tia i te reira ia faaitoito ia tatou ia haere noa i mua e tae roa ˈtu i te taime tatou e ite ai i te tupuraa hopea o te mau parau tǎpǔ atoa a te Atua na roto ia Iesu Mesia.

Ua piri roa mai te faaoraraa i te tau a riro mai ai tatou ei feia faaroo

21. Eaha te hituraa o te ravea e tauturu ia tatou ia vai ara noa?

21 Teie te manaˈo hopea no te tauturu ia tatou ia vai ara noa: A haamanaˈo e ua piri roa mai to tatou faaoraraa i te tau a riro mai ai tatou ei feia faaroo. Te mea faufaa roa ˈˈe, ua fatata roa mai te faatiamâraa o te mana arii o Iehova na te ao atoa nei e te faaraaraa i to ˈna iˈoa. No reira, mea ru mau â ia vai ara noa tatou. Te papai ra te aposetolo Paulo e: “E na reira hoi tatou, no te mea ua ite tatou e ua tae roa i te hora araraa to tatou taoto: ua fatata hoi to tatou ora i teie nei, i to tatou faarooraa ra. Ua poto roa te rui, ua fatata roa te ao.”—Roma 13:11, 12.

22. Nafea te fatataraa mai to tatou faaoraraa ia ohipa i nia ia tatou?

22 A fatata mai ai to tatou faaoraraa, e tia ia tatou ia vai ara noa! Eiaha tatou ia vaiiho i ta tatou iho mau ohipa aore ra ta teie nei ao ia faaiti i to tatou mauruuru no te mea ta Iehova e rave ra no to ˈna nunaa i roto i teie tau hopea. (Daniela 12:3) E tia ia rahi atu â to tatou haapao maitai ia ore tatou ia fariu ê i te eˈa ta te Parau a te Atua e faataa papu ra no tatou. (Mataio 13:22) Mea papu maitai e tei roto teie nei ao i to ˈna mau mahana hopea. Fatata roa, e mou roa oia e a muri noa ˈtu e e monohia mai oia e te hoê ao apî parau-tia.—Petero 2, 3:13.

23. Mea nafea Iehova e tauturu ai ia tatou, e eaha te faahopearaa oaoa e noaa mai?

23 Ia vai ara noa ïa tatou e tia ˈi. Ia hiˈo maite tatou mai ta tatou i ore i rave aˈenei e teihea tatou i roto i te tereraa o te tau. A haamanaˈo, eita Iehova e varea i te taoto i roto i teie nei tuhaa. Teie râ, e tauturu noa oia ia tatou ia vai ara noa i teie nei tau hopea. Ua poto roa te rui. Ua fatata roa te ao. No reira, a vai ara noa! Fatata roa tatou i te farerei i te mau mahana hanahana roa ˈˈe o te mau mahana atoa, ia faatupu anaˈe te Basileia o te Mesia i te opuaraa a Iehova no te fenua nei!—Apokalupo 21:4, 5.

Eaha ta outou e pahono mai?

◻ Eaha ta Iesu e hinaaro ra e parau ia ˈna i faaite e e roohia te taata i te mahana e riri ai te Atua ra “mai te marei ra”?

◻ No te aha e tia ˈi ia tatou ia aro i te fariu-ê-raa te manaˈo, e nafea tatou e manuïa ˈi?

◻ Eaha te huru pure o te titauhia no te vai ara noa?

◻ Eaha te huru amuimuiraa e titauhia?

◻ No te aha e tia ˈi ia hiˈopoa i to tatou huru i te pae varua?

◻ Nafea te parau tohu e tauturu ai ia tatou ia vai ara noa?

    Papai reo Tahiti (1985-2025)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono