“E turu mai oe i tau faaroo paruparu nei”
“Ua pii noa maira te metua tane o taua tamaiti ra i reira ra, na ô maira ma te roimata, E te Fatu, ua faaroo vau, e turu mai oe i tau faaroo paruparu nei.”—MAREKO 9:24.
1. No te aha te hoê metua tane i pii ai e, “E turu mai oe i tau faaroo paruparu nei”?
TE TIA noa ra te metua tane o te hoê tamaroa i uruhia i te demoni i mua ia Iesu Mesia. Te hinaaro uˈana ra hoi taua taata ra e ia faaorahia ta ˈna tamaiti! Aita te faaroo o te mau pǐpǐ a Iesu i navai no te tiavaru i te demoni, tera râ, ua pii atura te metua tane e: “Ua faaroo vau, e turu mai oe i tau faaroo paruparu nei.” Na roto i te ravea o te mana o te Atua, ua tiavaru ihora Iesu i te demoni, e eita e ore e ua faaitoito te reira i te faaroo o te metua tane o taua tamaiti ra.—Mareko 9:14-29.
2. No nia i te faaroo, eita te mau kerisetiano e haama i roto i teihea na tuhaa e piti?
2 Mai te metua tane o teie tamaiti o tei tiaturi, eita te hoê tavini haapao maitai a Iehova e haama i te parau e: “Ua faaroo vau!” E patoi paha te feia faaooo i te mana o te Atua, i te parau mau o ta ˈna Parau, e tae noa ˈtu i to ˈna vai-mau-raa. Tera râ, e farii oioi noa te mau kerisetiano mau e te tiaturi nei ratou i te Atua ra o Iehova. No reira, ia paraparau omoe ratou e to ratou Metua i te raˈi ra na roto i te pure, e nehenehe teie mau taata e taparu e: “E turu mai oe i tau faaroo paruparu nei.” Eita atoa ratou e haama i te na reira, no te mea ua ite ratou e ua ani atoa ˈtu te mau aposetolo a Iesu Mesia e: “E faarahi mai i to matou faaroo.”—Luka 17:5.
3. Eaha te nehenehe e tapaohia i to Ioane faaohiparaa i te parau ra “faaroo” i roto i ta ˈna Evanelia, e no te aha te reira e tano ai?
3 Te faahiti rahi ra te mau Papai heleni kerisetiano i te parau no te faaroo. Inaha, te faaohipa ra te Evanelia a Ioane e rave rau mau parau heleni i taaihia i te “faaroo” hau atu i te 40 % taime pinepine aˈe i te tahi atu na Evanelia amuihia e toru. Te haapapu ra o Ioane e eita noa te noaaraa mai i te faaroo e navai; e tia râ ia faaohipa i te faaroo. I to ˈna papairaa i te area matahiti 98, ua ite oia i te parareraa o te taero o te ohipa apotata e imi ra i te faahema i te mau kerisetiano faaroo paruparu. (Ohipa 20:28-30; Petero 2, 2:1-3; Ioane 1, 2:18, 19) No reira, mea faufaa roa ia faaohipa i te faaroo, ia horoa i te haapapuraa na roto i te mau ohipa paieti. Tei mua hoi te mau tau fifi.
4. No te aha aore e mea e ore e tia i te feia e faaroo to ratou?
4 E tauturu te faaroo i te mau kerisetiano ia faatitiaifaro i te mau huru fifi atoa. Ua parau atu o Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ e ahiri e e faaroo to ratou “mai te hoê huero sinapi noa iho te rahi,” aita roa e mea e ore e tia ia ratou. (Mataio 17:20) Mea na reira to ˈna haapapuraa i te mana o te faaroo, te hoê hotu o te varua moˈa. Te haapapu ra ïa o Iesu i te mea ta te varua o te Atua, aore ra to ˈna puai ohipa, eiaha râ ta te taata, e nehenehe e rave. Eita te feia e arataihia ra e te varua, e faariro i te mau haafifiraa e te mau peapea iti haihai roa mai te mau mouˈa ra te huru. Ma te faaohipa i te paari ta te varua o te Atua e horoa maira, e tauturuhia ratou ia tapea i te hoê hiˈoraa aifaito noa. E iti mai hoi te mau fifi rahi ia ohipa anaˈe te mana o te faaroo.—Mataio 21:21, 22; Mareko 11:22-24; Luka 17:5, 6.
A pure ia ore te faaroo ia hiˈa
5-7. (a) Eaha te mau parau faaararaa no nia i te faaroo ta Iesu i faahiti ia ˈna i haamau i te oroa Haamanaˈoraa? (b) Mea nafea te faaroo o Petero i te tautururaa ia ˈna ia faaitoito i to ˈna mau taeae?
5 I te matahiti 33, ua faatupu o Iesu i te oroa Pasa e ta ˈna mau pǐpǐ no te taime hopea. E, i muri aˈe i to ˈna tiahiraa ia Iuda Isakariota, ua haamau atura o ˈna i te oroa Haamanaˈoraa, i te na ôraa e: “E mai tau Metua i haapao i te tahi basileia no ˈu ra; ua haapao atoa vau ia outou . . . E Simona, e Simona, inaha, i ani na Satani ia outou e ueue mai te sitona i ueuehia ra. I pure na râ vau ia oe ia ore ia mure to oe faaroo; e ia faafariuhia mai oe ra, a faaitoito i to mau taeae.”—Luka 22:28-32.
6 Ua pure o Iesu ia ore te faaroo o Simona Petero ia mure. Noa ˈtu e ua faatiatia rahi roa o Petero e eita roa ˈtu o ˈna e faarue ia Iesu, aita i maoro roa i muri iho, ua na reira o ˈna e toru taime. (Luka 22:33, 34, 54-62) Inaha, i te taparahiraahia te Tiai mamoe mai tei tohuhia maira, ua purara ê te mau mamoe. (Zekaria 13:7; Mareko 14:27) Teie râ, i to Petero tatarahaparaa i to ˈna toparaa i roto i te marei o te mǎtaˈu, ua faaitoito ihora oia i to ˈna mau taeae i te pae varua. Ua faahiti oia i te parau no te monoraa i te taata haavare ra o Iuda Isakariota. Ei auvaha no te mau aposetolo i te Penetekose o te matahiti 33 ra, ua faaohipa o Petero i te “taviri” matamua o ta Iesu i horoa mai ia ˈna ra, ma te tatara i te eˈa ia riro mai te mau ati Iuda ei mau melo no te Basileia. (Mataio 16:19; Ohipa 1:15–2:41) Ua imi o Satani i te ravea no te ueue i te mau aposetolo mai te sitona ra, tera râ, ua haapao te Atua ia ore to ratou faaroo ia hiˈa.
7 A feruri na i te huru o Petero i to ˈna faarooraa ia Iesu i te parauraa mai e: “I pure na râ vau ia oe ia ore ia mure to oe faaroo.” A manaˈo na! Ua pure to ˈna Fatu e to ˈna Orometua ia ore te faaroo o Petero ia hiˈa. E aita oia i hiˈa, aore ra i mure. Inaha, i te mahana Penetekose, ua riro maira o Petero e te tahi atu pae ei feia matamua i faatavaihia i te varua moˈa no te riro ei mau tamarii a te Atua i te pae varua, te feia e tiaturi e apiti atu i te Mesia i roto i te hanahana o te raˈi ra. Maoti te varua moˈa o tei ohipa i nia ia ratou i roto i te hoê faito aita i manaˈohia na mua ˈˈe, ua faaite atura ratou i to ˈna hotu, oia atoa hoi te faaroo, mai ta ratou i ore i rave aˈenei. Auê ïa pahonoraa faahiahia mau i ta ratou taparuraa: “E faarahi mai i to matou faaroo”!—Luka 17:5; Galatia 3:2, 22-26; 5:22, 23.
Te faarururaa i te tamataraa i mua nei ma te faaroo
8. Eaha te faaararaa ta te faanahonahoraa e horoa maira i te tau mau ra, no nia i te tupuraa o te Tesalonia 1, 5:3?
8 Ia au i te tupuraa o te parau tohu a te Bibilia, e fatata roa tatou i te faaroo i te pii ra “Te hau e te ino ore!” (Tesalonia 1, 5:3) E nehenehe anei te reira e tamata i to tatou faaroo? E, no te mea e nehenehe tatou e vare i te manuïa haavarevare o te mau nunaa no te faatupuraa i te hau. Eita râ tatou e pee i te manaˈo o teie feia e tiaoro nei i te hau, ia ore e moehia ia tatou e aita te Atua ra o Iehova e faaohipa ra i te mau faanahoraa o teie nei ao no te faatupu i taua opuaraa ra. Te vai ra ta ˈna iho ravea no te afai mai i te hau mau, e mea na roto anaˈe ïa i te arai o to ˈna Basileia e faaterehia e Iesu Mesia. No reira, noa ˈtu eaha te manuïa o te mau nunaa no te haamau i te hau, e manuïaraa poto noa ïa e te haavare. No te tauturu ia tatou ia vai ara noa i roto i teie tuhaa, e tamau noâ “te tavini haapao maitai e te paari” i te nenei i te mau faaararaa i te taime mau ra, ia ore te mau tavini a Iehova e vare na roto i te tiaororaa teoteo i mua nei no nia i “Te hau e te ino ore” a te mau nunaa o teie faanahoraa tahito o te mau mea.—Mataio 24:45-47.
9. No te aha te haamouraa o Babulonia Rahi e titau ai e ia faaite tatou i te itoito e te faaroo?
9 E riro te pii “Te hau e te ino ore!” ei tapao no te “pohe oioi” e roohia i nia ia Babulonia Rahi, te hau emepera o te haapaoraa hape a te ao nei. (Apokalupo 17:1-6; 18:4, 5) E tamata atoa te reira i te faaroo o te mau kerisetiano. Ia topa anaˈe te haapaoraa hape, e tapea maite anei te mau Ite no Iehova i to ratou faaroo? Mea papu maitai. E ere te taata te tumu o teie ohipa—tei tiai-ore-hia e tei taa-ore-hia e te rahiraa o te taata. E tia i te taata ia ite e e haavaraa teie na Iehova, no te faaraa i te iˈoa ta te haapaoraa hape i haavahavaha noa na. Nafea râ te taata e ite ai ahiri e aita ratou i faaitehia? E, taa ê atu i te mau Ite no Iehova, o vai te faaite atu ia ratou?—A faaau i te Ezekiela 35:14, 15; Roma 10:13-15.
10. Mea nafea te aroraa a Goga i nia i te nunaa o Iehova ia riro atoa ei tamataraa i te faaroo?
10 Ua noaa i te mau Ite no Iehova faatavaihia e to ratou mau hoa e tiaturi ra e ora i nia i te fenua, i te itoito i titauhia no te faaite ia vetahi ê i te haavaraa a Iehova e fatata maira i nia ia Babulonia Rahi e te toea o te faanahoraa o te mau mea a Satani. (Korinetia 2, 4:4) Na nia i to ˈna tiaraa Goga no Magoga, e haapapu ra hoi i to ˈna tiaraa haama mau, e faanaho o Satani i ta ˈna mau nuu i nia i te fenua nei no te hoê aroraa hopea i nia i te nunaa o te Atua. E tamatahia ïa to tatou faaroo i roto i te mana o te Atua no te paruru i te mau Ite no Iehova. E nehenehe râ tatou e tiaturi e, mai ta te Parau a te Atua i faaite atea mai, e faaora Iehova i to ˈna nunaa.—Ezekiela 38:16; 39:18-23.
11, 12. (a) Na te aha i haapapu i te faaoraraa o Noa e to ˈna utuafare i te tau o te diluvi? (b) Eita e faufaa ia haapeapea i te aha i roto i te ati rahi?
11 I teie mahana, aita tatou i ite papu e mea nafea Iehova e paruru ai i to ˈna nunaa i roto i te “ati rahi,” tera râ, e nehenehe tatou e tiaturi e e na reira mau o ˈna. (Mataio 24:21, 22) E riro te huru tupuraa o te mau tavini a te Atua no teie nei tau mai to Noa e to ˈna utuafare i te tau o te diluvi. Ma te opanihia i roto i te araka e te mau pape o te haamouraa e farara noa ra na te hiti ia ratou, eita e ore e ua putapû roa ratou na roto i teie faaiteraa o te puai o te Atua e ua pure ratou ma te aau mehara. Aita e irava e parau ra e ua haapeapea ratou e ua aniani ratou e: ‘Mea paari maitai anei te araka no te faaruru i te mau puai o te haamouraa? E navai anei ta tatou maa e tae roa ˈtu i te hopea o te diluvi? E nehenehe anei tatou e faaruru i te mau tauiraa i tupu i nia i te fenua i muri iho?’ Ua faaite te mau ohipa i tupu i muri aˈe e aita e faufaa ia haapeapea.
12 Ia noaa ia ratou i te ora, mea titauhia ia faatupu o Noa e to ˈna utuafare i te faaroo. Oia hoi te auraa, e tia ia ratou ia pee i te mau faaueraa e te mau aratairaa a te varua moˈa o te Atua. I roto i te ati rahi, mea faufaa roa atoa ia pee tatou i te mau aratairaa a te varua moˈa e ia auraro i te mau faaueraa a Iehova na roto i ta ˈna faanahonahoraa. I reira, eita ïa e faufaa ia haapeapea tatou e ia ani tatou e: ‘Nafea to tatou mau hinaaro i te pae varua e i te pae materia e haamâhahia ˈi? Eaha te faanahoraa e ravehia no te feia ruhiruhia aore ra no te feia e titau ra i te mau rapaauraa taa ê? Eaha ta Iehova e rave ia ora tatou no te tomo atu i roto i te ao apî?’ Maoti te faaroo puai, e vaiiho te mau tavini haapao maitai atoa a Iehova i te mau ohipa i roto i to ˈna mau rima aravihi.—A faaau e te Mataio 6:25-33.
13. Ia haamata anaˈe te ati rahi, no te aha tatou e titau ai i te faaroo mai to Aberahama ra?
13 Ia haamata anaˈe te ati rahi, eita e ore e e faaitoito-rahi-hia to tatou faaroo i te Atua. Inaha, e ite tatou ia Iehova i te faatupuraa i te mea o ta ˈna i parau mai. E ite mata roa ˈtu tatou i te tupuraa o ta ˈna haavaraa! Teie râ, mea puai anei to tatou faaroo tataitahi no te tiaturi e, ia haamou oia i te feia iino, e paruru atoa te Atua i to ˈna nunaa? E riro anei tatou mai ia Aberahama ra, o tei tiaturi e ‘e rave te Haava i to te ao atoa nei i te mea tia,’ ma te ore e haamou atoa i te feia parau-tia e te paieti ore?—Genese 18:23, 25.
14. Eaha te mau uiraa o te turai ia tatou ia hiˈopoa maite i to tatou faaroo e ia tutava i te faaitoito ia ˈna?
14 Mea faufaa roa ia faaetaeta tatou i to tatou faaroo i teie nei iho â! A fatata noa mai ai te hopea o teie faanahoraa o te mau mea ino, ia vaiiho na tatou i te varua o te Atua ia faaitoito ia tatou ia pee i “te haapao maitai e te paieti.” (Petero 2, 3:11-14) Eita ïa tatou e tapitapi i roto i te ati rahi i te manaˈoraa e: ‘Mea tia anei ia fanaˈo vau i te parururaa a Iehova? Aita anei vau i nehenehe e rave hau atu â i roto i ta ˈna taviniraa? Ua rohi mau anei au no te ahu i “te huru taata apî”? E au anei au i te huru taata ta Iehova e hinaaro i roto i te ao apî?’ E tia i teie mau uiraa haaferuriraa ia turai ia tatou ia hiˈopoa maite i to tatou faaroo e ia tutava no te faaitoito ia ˈna i teie nei iho â!—Kolosa 3:8-10.
Ua ora tatou i to tatou faaroo
15. Eaha ta Iesu i parau i te tahi taime i te feia o ta ˈna i faaora, no te aha râ aita te reira e turu ra i te faaoraraa faaroo e ravehia nei i teie mahana?
15 Aita o Iesu i faaora noa i te feia faaroo. (Ioane 5:5-9, 13) No reira, aita ta ˈna ohipa e turu ra i te haapiiraa e ere no roto i te mau Papai, no nia i te faaoraraa faaroo. Parau mau, ua parau o Iesu i te tahi taime i te feia o ta ˈna i faaora e: “Ua ora oe i to oe faaroo.” (Mataio 9:22; Mareko 5:34; 10:52; Luka 8:48; 17:19; 18:42) Tera râ, ia ˈna i faahiti i teie mau parau, te faaite noa ra o ˈna i te hoê parau mau: Ahiri e aita teie mau taata maˈi i tiaturi i te mana o Iesu no te faaora i te maˈi, eita ïa ratou e haere mai ia ˈna ra ia ora ratou.
16. Eaha te porotarama faaoraraa ta Iesu e faatere nei i teie mahana?
16 I teie mahana, te aratai nei o Iesu Mesia i te hoê porotarama faaoraraa i te pae varua, e ua hau atu i te 4 mirioni taata o tei haere mai no te fanaˈo i te reira. Ei mau Ite no Iehova, te fanaˈo nei ratou i te oraora-maitai-raa i te pae varua noa ˈtu to ratou mau maˈi i te pae tino. Te tiaturi nei te mau kerisetiano faatavaihia i rotopu ia ratou e haere i nia i te raˈi, e te ‘tiatonu nei to ratou mata i nia i te mau mea mure ore itea-ore-hia.’ (Korinetia 2, 4:16-18; 5:6, 7) E te tiai nei te mau kerisetiano e tiaturi ra e ora i nia te fenua, i te mau faaoraraa faahiahia mau i te pae tino o te tupu i roto i te ao apî a te Atua.
17, 18. Eaha te tahi ravea no ǒ mai ia Iehova ra e faataahia ra i roto i te Apokalupo 22:1, 2, e mea nafea te faaroo e titauhia ˈi ia fanaˈo tatou i te reira?
17 Ua faahiti te aposetolo Ioane i te mau faanahoraa ta te Atua i rave no te ora mure ore i roto i te Apokalupo 22:1, 2: “Ua faaite maira te melahi ia ˈu i te hoê pape ora tahe ra, mai te kerehe ra te ateate, no roto mai i te terono o te Atua e to te Arenio ra. E tei ropu i te aroâ i taua oire ra, e tei te tahi pae pape, e te tahi pae pape, o te raau ora ïa i te tiaraa, hoê ahuru ma piti huru o te huero, hoê marama hoê hoturaa, e hope roa ˈˈe te mau marama atoa ra; e te rau o taua raau ra, ei faaora ïa i te mau fenua.” Te faahohoˈa ra te “pape ora” i te Parau mau a te Atua e te tahi atu mau faanahoraa ta Iehova i rave no te faaora i te feia auraro i te hara e te pohe e te horoaraa ˈtu i te ora mure i nia i te niu o te tusia taraehara o Iesu. (Ephesia 5:26; Ioane 1, 2:1, 2) A vai noa ˈi ratou i nia i te fenua, e inu na pǐpǐ faatavaihia e 144 000 a Iesu i te ravea o te ora ta te Atua i horoa mai na roto i te Mesia e te piihia ra ratou e “raau parau tia.” (Isaia 61:1-3; Apokalupo 14:1-5) Ua faatupu ratou e rave rahi mau hotu i te pae varua i nia i te fenua. Ei feia tei faatiahia i nia i te raˈi, i roto i te faatereraa hoê tausani matahiti a te Mesia, e horoa atoa mai ratou i te mau faanahoraa a te hoo o te faaohipahia “ei faaora i te mau fenua” i te hara e te pohe.
18 Ia rahi noa ˈtu to tatou faaroo i roto i teie mau faanahoraa a te Atua, e rahi atoa ïa to tatou hinaaro e pee i te mau aratairaa a to ˈna varua no te fanaˈo i te reira. E naeahia te huru tia roa i te pae tino ia faatupu te hoê taata i te faaroo i te Mesia e ia haere o ˈna i mua i te pae varua. Noa ˈtu e e faaora-semeio-hia te mau hapepa o te hoê taata, e arataihia ˈtu o ˈna i te huru taata tia roa ia rave oia i te mea tia. E fanaˈo tamau oia i te ravea a te Atua no te faaoraraa maoti te tusia o te Mesia. No reira, e ohipa te faaroo i nia i to tatou faaoraraa e to tatou riroraa ei taata tia i te pae tino.
‘Ia ora tatou i te faaroo’
19. No te aha e titauhia ˈi ia tapea maite i te faaroo?
19 E tae roa ˈtu i te taime e faaore ai te maramarama o te ao apî o te Atua e a muri noa ˈtu i te pouri o teie nei ao ino, mea faufaa roa ia tapea maite te mau tavini a Iehova i to ratou faaroo! E taorahia te mau taata “faaroo ore” i roto i “te roto auahi e te gopheri,” oia hoi te piti o te pohe. I te pae hopea roa, e tupu te reira i muri aˈe i te tamataraa hopea ia hope te faatereraa hoê tausani matahiti a te Mesia. (Apokalupo 20:6-10; 21:8) Mea faahiahia roa te faahopearaa no te feia o te tamau noa i te faatupu i te faaroo e o te ora ˈtu no te fanaˈo i te ora mure ore!
20. Mea nafea te Korinetia 1, 13:13 e rave ai i te hoê auraa taa ê i te hopea o te faatereraa tausani matahiti a te Mesia?
20 I reira ïa e papuhia ˈi te auraa taa ê o te mau parau a Paulo i roto i te Korinetia 1, 13:13: “E teie nei, te vai nei te faaroo, e te tiai, e te aroha, e toru ra; o tei hau râ i taua toru nei, o te aroha ïa.” Eita e titau-faahou-hia ia faatupu tatou i te faaroo e ia tupu te parau tohu i tǎpǔhia mai i roto i te Genese 3:15 aore ra ia tiai e ia tupu oia. Inaha, ua tupu ê na. Ei feia haapao maitai, e tamau â tatou i te tiaturi ia Iehova, i te faaroo ia ˈna e i ta ˈna Tamaiti, e i te here ia raua inaha ua faatupu raua i teie parau tohu. Hau atu, e taai atu te here hohonu e te mauruuru rahi no to tatou faaoraraa i te Atua na roto i te paieti aueue ore e a muri noa ˈtu.—Petero 1, 1:8, 9.
21. Eaha te tia ia tatou ia rave ia ‘ora tatou i te faaroo’?
21 Na roto i ta ˈna faanahonahoraa ite-mata-hia, ua rave o Iehova i te mau faanahoraa faahiahia roa no te faaitoito i to tatou faaroo. A huti i te faufaa no taua mau faanahoraa atoa ra, e tia ˈi. A haere tamau atu e a apiti atu i roto i te mau putuputuraa a te nunaa o Iehova. (Hebera 10:24, 25) A haapii i ta ˈna Parau e te mau buka kerisetiano ma te tuutuu ore. A ani ia Iehova i to ˈna varua moˈa. (Luka 11:13) A pee i te faaroo o te feia e rave ra i te upoo ma te haehaa i roto i te amuiraa. (Hebera 13:7) A mau maite i mua i te mau faahemaraa a te ao nei. (Mataio 6:9, 13) Oia mau, a imi i te mau ravea atoa no te faahohonu roa ˈtu â i to outou mau auraa e o Iehova. E hau atu â, a tamau noa i te faatupu i te faaroo. I reira ïa outou e taiohia ˈi i roto i te feia ta Iehova e mauruuru nei e o te faaorahia, mai ta Paulo i parau: “I ora hoi outou i te aroha mau i te faaroo; e ere hoi ïa i to outou iho: e mea horoahia mai ïa e te Atua.”—Ephesia 2:8.
Eaha ta outou e pahono mai?
◻ Eaha te mau tamataraa i te faaroo e vai ra i mua ia tatou?
◻ I roto i teihea na ravea toopiti e maitai ai tatou i to tatou faaroo?
◻ Ia au i te Petero 1, 1:9, ehia maororaa e tapea ˈi tatou i to tatou faaroo?
◻ Eaha te mau ravea e vai ra ia tatou nei no te faaitoito i to tatou faaroo?
[Hohoˈa i te api 27]
Mai te metua tane i faaorahia ta ˈna tamaiti e Iesu, te manaˈo ra anei outou e e tia ia outou ia faarahi atu â i to outou faaroo?
[Hohoˈa i te api 29]
E titauhia te faaroo mai to Noa e to ˈna utuafare ra ia faaorahia tatou i te “ati rahi”