VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g91 8/7 api 14-15
  • Te parururaa ia ˈna iho—E nafea ïa te hoê kerisetiano?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te parururaa ia ˈna iho—E nafea ïa te hoê kerisetiano?
  • A ara mai na! 1991
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Faaruru i te haavîraa uˈana ma te haavî-uˈana-raa ˈtu?
  • E taime anei no te taputô?
  • E tia anei ia ˈu ia haapii i te taputô?
    A ara mai na! 1995
  • Uiraa a te feia taio
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2017
  • Te haavîraa uˈana—Nafea ia paruru ia outou
    A ara mai na! 1989
  • “Eiaha roa te ino e tahoohia i te ino i te taata atoa nei”
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2007
A ara mai na! 1991
g91 8/7 api 14-15

Ia au i te Bibilia . . .

Te parururaa ia ˈna iho—E nafea ïa te hoê kerisetiano?

“Te mǎtaˈu-noa-raa, no te aha ïa? A haapii i te mau ravea faufaa no te parururaa ia oe iho ia ora oe i te taata hamani ino. Te faataa-maitai-hia ra te mau ravea parururaa ohie e te papu. Na roto i teie hohoˈa video haamaramaramaraa e itehia ˈi te taa-ê-raa i rotopu i te hoê taata e hamani-ino-hia aore ra te hoê taata o tei ora mai.”—Faaiteiteraa hohoˈa video no nia i te parururaa ia ˈna iho.

AITA e faufaa ia faataahia te rahi o te hooraa a teie hohoˈa video i teie mahana. I te oire o Philadelphie, Pennsylvanie, U.S.A., e himene te mau pǔpǔ taurearea “Taparahi, taparahi, taparahi” a haere ai ratou na nia te purumu ma te imi i te feia e pau ia ratou. “Te mǎtaˈuraa i te taparahiraa taata tera ïa te huru o te taatoaraa o te oire” o Rio de Janeiro, ta te vea Time e faatia ra. I Hong Kong, i te mau vahi e ere i te mea matauhia te taparahiraa taata ino mau—i teie nei râ, ua roohia ïa i te eiâ e te pupuhiraa.

Ua faaroohia te mau parau mai teie te huru na te ara. Eaha ïa te itehia mai? “Te manaˈo ra te feia o te mau oire e faahoˈi ma te pupuhi atoa” ta te Newsweek ïa i parau. Aita te mau kerisetiano i erehia i teie “ati rahi,” tera râ e ite-mau-hia ra anei “te taa-ê-raa i rotopu i te hoê taata e hamani-ino-hia aore ra te hoê taata o tei ora mai” na roto i te pupuhiraa ˈtu?—Timoteo 2, 3:1.

Faaruru i te haavîraa uˈana ma te haavî-uˈana-raa ˈtu?

Te manaˈo ra vetahi pae e, ‘Ahiri e pupuhi ta ˈu, na te reira e paruru ia ˈu. O ˈna te roaa ia ˈu na mua ˈˈe vau e roaa ˈi ia ˈna. Noa ˈtu te huru tupuraa e riaria ïa o ˈna!’ Tera râ, e ere roa ˈtu i te mea ohie.

Te parau ra o George Napper, no Atlanta, Georgie, U.S.A., tia mutoi na te hau no te parururaa i te taata: “Te raveraa i te hoê pupuhi nainai teie ïa te auraa ia ineine oe i te ora ma te manaˈonaˈo i te taata tei pohe ia oe.” Ua ineine râ anei te hoê kerisetiano i te ora e teie huru faahopearaa, ma te niniiraa paha i te toto?—Hiˈo Numera 35:11, 12.

Te faaue atoa ra te Parau a te Atua, ‘E tiapai i ta outou ˈoˈe ei auri arote’ e, “E imi oia i te hau, e aruaru atu i te reira.” (Mika 4:3; Petero 1, 3:11) Nafea te hoê kerisetiano e paruru ai ia ˈna ma te raveraa i te mau pupuhi e i te hoê â taime e ora ˈi ma te au maite e te mau titauraa a te Bibilia? Noa ˈtu te huru tupuraa, mea oioi aˈe te taata hamani ino i te pupuhi i te taata e pau ia ˈna.

Ua patoi Iesu i te parururaa ma te raveraa i te mau mauhaa tamaˈi. Parau mau, ua ani oia i ta ˈna mau aposetolo ia rave ratou e piti ˈoˈe i te aua o Getesemane, te vahi i reira o ˈna e haruhia ˈi. No te aha oia i na reira ˈi? Te raveraa i te mau mauhaa tamaˈi ma te ore e faaohipahia, ua haapapu maitai te reira e eita roa ˈtu e tia i te mau pǐpǐ a Iesu ia tiaturi i te mau mauhaa tamaˈi a te tino. Inaha, i te mea e te vai ra ta ˈna te hoê mauhaa tamaˈi, ua faaohipa uˈana o Petero i te reira. Ua aˈo hua ˈtura Iesu ia ˈna no taua ohipa ino ru ta ˈna ra: “O te rave hoi i te ˈoˈe ra, e pohe ïa i te ˈoˈe.”—Mataio 26:36, 47-56; Luka 22:36-38, 49-51.

‘E tano iho â teie parau no nia i te mau pupuhi,’ ta vetahi paha ïa e parau. ‘E te haapiiraa i te mau ravea parururaa ia ˈna iho, mai te judo, te karate, e te kendo?’ A uiui na ia oe iho, e ere anei te opuaraa a teie haapiiraa, te taputôraa aore ra ia pepe te taata ia oe? Eita anei teie huru faaineineraa e tuea i te raveraa i te mauhaa tamaˈi? (Timoteo 1, 3:3) I te taime faaineineraa atoa, ua itehia te mau pepe ino mau e te pohe.

Te horoa ra te Roma 12:17-19 i te aˈoraa paari e: “Eiaha roa te ino e tahoohia i te ino i te taata atoa nei. . . . Peneiaˈe o te tia ra, e parahi hau noa outou i roto i te taata atoa nei. E au mau here e, eiaha outou e tahoo, tuu noa ˈtu râ i te riri; ua papaihia hoi e, Te parau maira Iehova, Ei ia ˈu te riri, na ˈu ïa e tahoo atu.” Te parau heleni ta Paulo e rave ra no te parau “ino” (ka·kosʹ) teie atoa ïa te auraa “pohe, pepe.” E tia i te mau kerisetiano ia haapae i te manaˈo e haapepe aore ra e haamamae i te tahi atu taata ma te tahoo.

Maoti te faaiteraa i to ˈna iho riri uˈana, e tiaturi mau te hoê kerisetiano i te Atua, tei parau no ta ˈna nunaa: “O tei faatiaia ˈtu ia outou ra, ua faatiaia ïa i tana orio mata nei.” Ia au i te reira, ua tǎpǔ te Atua e ‘te feia paieti ore, e haamouhia ïa e ana’ i te tau au.—Zekaria 2:8; Salamo 145:20.

E taime anei no te taputô?

‘Eita vau e horoa i ta ˈu moni ma te ore e taputô!’ ta vetahi e faataa ra ma te mǎtaˈu ore. Te faaara ra o Dick Mellard, raatira o te haapiiraa o te Piha Rahi Parururaa i te Taparahiraa taata: “Te patoiraa ˈtu, tera iho â te huru o te taata, no taua râ huru o te taata ra [oe] e pohe ai i roto i te tupuraa tano ore.” Te rahiraa o te feia haru e mau mauhaa atâata ta ratou e te riri hae noa. E nehenehe te moni pau e noaa-faahou-hia, eaha ïa te parau ia erehia oe i te ora? Mea faufaa anei ia topa ˈtu oe i roto i te ati?

Te horoa ra o George Napper i teie manaˈo: “Peneiaˈe, te ravea maitai aˈe no te parururaa ia oe, o te tuuraa ˈtu ïa i ta oe faufaa eiaha ra to oe ora i roto i te ati. Te rahiraa o te feia eiâ, tei reira ïa ratou no te eiâ eiaha no te taparahi-pohe-raa.” Ia tapea te hoê taata ia oe aore ra ia anihia mai ta oe moni, teie te hoê faaueraa tumu paari: “E ore hoi te tavini o te Fatu nei e tia ia mârô.”—Timoteo 2, 2:24.a

E ere te reira i te oreraa e patoi noa ˈtu eaha te huru tupuraa. I roto i te Exodo 22:2, 3, te faataahia ra te hoê tupuraa i reira te taata eiâ i te tairi-pohe-raahia i to ˈna tomoraa i roto i te fare i te ao. Ua au teie ravea parururaa i te taparahi-pohe-raa, no te mea e nehenehe te taata eiâ e itehia e e hopoihia i mua i te haavaraa. I te po râ, e mea fifi no te taata o te fare ia ite i te taata e tomo ra e ia papu ia ˈna ta ˈna e hinaaro ra. No reira, e mea hara ore ïa te taata tei haapohe i te taata e tomo huna ra i roto i te poiri.

Oia mau, aita te Bibilia e turu nei i te mau raveraa uˈana no te parururaa ia ˈna iho. Aita atoa e turu ra i te oreraa e patoi, te faataa ra te Bibilia e e tau no te parururaa ia ˈna iho. E tia i te mau kerisetiano ia patoi atu ia hamani-ino-anaˈe-hia ratou, to ratou iho fetii aore ra te tahi mau atu taata e hinaaro mau ra ia paruruhia.b Eita râ ratou e faatupu i te tamaˈi eita atoa e taputô no te tapea i ta ratou mau faufaa. Eita ratou e rave i te mau mauhaa tamaˈi ma te opua i te hoê aroraa; e faaitoito râ ratou i te “parahi ma te hau.”—Korinetia 2, 13:11.

[Nota i raro i te api]

a Noa ˈtu e te faaite ra te taatoaraa o te mau irava e i ǒ nei, te faahiti ra o Paulo i te aimârôraa, te parau tumu tei iritihia na roto i te parau “mârô” (maʹkhe·sthai), i te rahiraa o te taime, e tuea ïa i nia i te tamaˈi e te motoraa.

b Ia haru-anaˈe-hia te hoê vahine, e tia ia ˈna ia tuô aore ra ia imi i te ravea ia ore e taotohia e taua tane ra.—Deuteronomi 22:23-27.

[Hohoˈa i te api 14]

Betrayal of Christ, a Albrecht Dürer, 1508

    Papai reo Tahiti (1985-2025)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono