O o ˈna te vea no te Mesia
UA HAAPAPU te hoê hatua veo rahi i to ˈna iri ravarava. Ahuhia e te hoê ahu huruhuru kamela, e au ra o ˈna i te hoê peropheta. E rave rahi mau taata o tei haafatata ˈtu ia ˈna i te anavai Ioridana ra. I reira ua faaite taua taata maere mau ra ma te mǎtaˈu ore e ua ineine oia i te bapetizo i te feia tatarahapa.
Ua maere roa te mau taata! O vai teie nei taata? Eaha ta ˈna opuaraa?
Ua parau o Iesu Mesia no nia i taua taata ra e: “I haere mau râ outou e hiˈo i te aha? I te peropheta? Oia ïa, e parau atu vau ia outou, e rahi atu ïa oia i te peropheta. . . . I ta te vahine i fanau nei aita ˈtu ïa peropheta rahi i itea ia Ioane Bapetizo nei.” (Mataio 11:9-11) No te aha e taata taa ê mau â o Ioane? No te mea o o ˈna te vea no te Mesia.
Ta ˈna ohipa taa ê i tohuhia
Hau atu i te 700 matahiti hou a fanauhia ˈi o Ioane, ua faaite atea o Iehova e e pii o ˈna i roto i te medebara: “E faanehenehe na i te eˈa o Iehova, e faatitiaifaro na i te fenua mǎrǒ i te haerea o to tatou Atua.” (Isaia 40:3; Mataio 3:3) Hau atu i te 400 matahiti hou a fanauhia ˈi o Ioane, ua parau te Atua Mana hope e: “Inaha, e tono na vau i te peropheta ra ia Elia ia outou na, a tae atu ai i taua mahana rahi mǎtaˈu o Iehova ra.” (Malaki 4:5) E ere te fanauraahia mai o Ioane Bapetizo e ono avaˈe na mua ˈtu ia Iesu i te hoê noa tupuraa taue, aore ra ua tupu te reira na roto noa i te mau taatiraa i te pae tino. Mai te fanauraa o te tamarii i tǎpǔhia o Isaaka, ua riro te fanauraa o Ioane ei semeio, i te mea e ua ruhiruhia roa to ˈna nau metua, o Zekaria e o Elisabeta, no te fanau i te tamarii.—Luka 1:18.
Hou atoa a tôhia ˈi o Ioane, ua faaitehia ta ˈna hopoia, ta ˈna ohipa, e to ˈna huru oraraa e te melahi Gaberiela. Ma te puai e te varua o Elia, e faafaariu ê o Ioane i te feia faaroo ore mai te eˈa ra o te pohe e e faaineine oia ia ratou ia farii ia Iesu mai te Mesia. Mai to ˈna fanauraa, ua riro o Ioane ei Nazirea, pûpû-taatoa-hia no te Atua, e e ore e tia ia ˈna ia inu i te uaina e te ava taero. Oia mau, e “akaride e te meli o te fenua aihere” ta ˈna maa i roto i te medebara. (Mareko 1:6; Numera 6:2, 3; Luka 1:13-17) Mai ia Samuela, mai te tamariiriiraa mai â ua faataahia o Ioane no te taviniraa hanahana i te Atua Teitei roa ˈˈe.—Samuela 1, 1:11, 24-28.
Ua maiti-atoa-hia te iˈoa o Ioane e te Atua. Te auraa o te iˈoa “Ioane” hurihia na roto i te reo hebera oia hoi “Ua farii maitai o Iehova; ua itehia te maitai o Iehova.”
I te peritomeraahia te tamarii i te vauraa o te mahana, ua faauruahia to ˈna metua tane, o Zekaria, e te Atua no te parau e: “E o oe hoi, e teie nei tamaiti, e parauhia oe, e peropheta na te Teitei; e na mua hoi oe i te mata o te Fatu i te haere, ei haamaitai i to ˈna haerea; i te faaiteraa i to ˈna taata i te ora, i ta ratou hara i matara, i te aroha rahi o to tatou Atua, i taea mai ai tatou e te maramarama no nia mai.” (Luka 1:76-78) E tuhaa faufaa roa te taviniraa i mua i te taata a Ioane i roto i to ˈna oraraa. Ia faaauhia i te reira, e mea faufaa ore te taatoaraa o te mau mea taa ê atu. No reira, te poˈi ra te mau Papai i na 30 matahiti matamua o te oraraa o Ioane i roto i te hoê noa irava: “Tupu aˈera taua tamaiti ra, e itoito atura hoi te aau, e tia hoi i te mau vahi moemoe e tae roa aˈera i te mahana i faaite-hua-hia ˈi oia i to Iseraela.”—Luka 1:80.
Te reo i roto i te medebara
I te 15raa o te matahiti faatereraa a Kaisara Tiberio, o Ponotio Pilato te tavana i Iudea, ua fa mai o Ioane Bapetizo i roto i te medebara ma teie poroi maere mau: “E tatarahapa outou; te fatata mai nei hoi te basileia o te ao.” (Mataio 3:2; Mareko 1:4; Luka 3:1, 2) Ua faaarahia te huiraatira o te vahi taatoa. Ua haaputapû taua parau papu ra i te mafatu o te mau taata e hiaai ra i te hoê tiaturiraa papu. Ua tamata atoa te faaiteraa a Ioane i te haehaa o te taata no te mea ua titau te reira i te tatarahaparaa ma te mafatu putapû. Ua turai to ˈna huru haavare ore e to ˈna manaˈo papu e rave rahi mau taata haavare ore e te mafatu tae ia faariro ia ˈna mai te hoê taata i tonohia mai e te Atua.
Ua parare oioi te roo o Ioane mai te aahiata o te hoê mahana apî ra. Ei peropheta no Iehova, ua faataa-ohie-hia o ˈna e to ˈna ahu e to ˈna paieti. (Mareko 1:6) Ua tere roa atoa ˈtu te mau tahuˈa e te mau ati Levi mai Ierusalema mai no te ite na te aha e faatupu ra i taua anaanatae atoa ra. Tatarahapa? No te aha, e i te aha? O vai taua taata ra? Ua hinaaro ratou e ite. Ua faataa o Ioane e: “E ere au i te Mesia. Ua na ô maira ratou ia ˈna, O vai hoi? O Elia anei oe? Ua parau atura oia, E ere au. O taua peropheta ra anei oe? Ua parau atura oia, E ere ïa. Ua parau maira ratou ia ˈna, O vai hoi oe? ei parauraa ˈtu na matou i te feia i tono mai ia matou nei: eaha ta oe parau ia oe iho? Ua parau atura oia, O te reo vau o te hoê e pii haere i te medebara ra e, E faatitiaifaro i te eˈa o te Fatu, o tei parauhia mai e te peropheta ra e Isaia. No te mau Pharisea taua feia i tonohia maira. Ua ui maira ratou ia ˈna, na ô maira, Eaha hoi oe i bapetizo ai, e ere oe i te Mesia, e ere hoi Elia, e e ere hoi i taua peropheta ra?”—Ioane 1:20-25.
Ua riro te tatarahaparaa e te bapetizoraa ei mau taahiraa avae faufaa roa no te feia e hinaaro ra e tomo atu i roto i te Basileia. No reira, ua pahono atu o Ioane e: ‘Te bapetizo nei au i te feia tatarahapa i te pape, i muri aˈe râ ia ˈu na te hoê taata puai aˈe e bapetizo ia outou i te varua moˈa e te auahi. Inaha, eita atoa e tia ia ˈu ia tatara i te tapea o to ˈna tamaa. E ara! Tei to ˈna rima te hoê tahiri e e haaputu oia i te sitona i roto i ta ˈna vairaa sitona, e tutui râ e e haamou roa oia i te ota.’ (Luka 3:15-17; Ohipa 1:5) Oia mau, e niniihia te varua moˈa i nia i te mau pǐpǐ o te Mesia, area to ˈna mau enemi ra e tutuihia ratou e te auahi o te haamouraa.
Ua faaarahia “te taata atoa”
Ua putapû hohonu roa e rave rahi mau ati Iuda mafatu haavare ore e te mau parau a Ioane e ua faˈi tahaa ratou i ta ratou mau hara o te taivaraa i te faufaa a te Ture. Ua faaite ratou i mua i te taata i to ratou tatarahaparaa na roto i te vaiihoraa ia Ioane ia bapetizo ia ratou i roto i te Anavai Ioridana. (Mataio 3:5, 6) Ei faahopearaa, ua ineine to ratou mafatu no te farii i te Mesia. Ma te haamâha i to ratou poihâ i te ite no nia i te mau titauraa parau-tia a te Atua, ua haapii atu o Ioane ma te oaoa ia ratou ei mau pǐpǐ na ˈna, i te haapiiraa ˈtu atoa ia ratou e mea nafea ia pure.—Luka 11:1.
No nia i taua vea ra o te Mesia, ua papai te aposetolo Ioane e: “I haere mai taua taata ra ei ite, e faaite i taua maramarama ra, ia faaroo te taata atoa ia ˈna.” (Ioane 1:7) Ua faaroo aˈera te mau taata huru rau atoa ia Ioane Bapetizo a ‘poro haere ai oia i te mau taata atoa o Iseraela i te bapetizoraa ei taipe no te tatarahapa.’ (Ohipa 13:24) Ua faaara o ˈna i te mau telona i mua i te ohipa eiâ. Ua faaara o ˈna i te mau faehau i mua i te haapeapearaa aore ra i te pari-haavare-raa i te hoê taata. E ua parau o ˈna i te mau Pharisea e te mau Sadukea paieti e te haavare e: “E te mau fanauˈa ehidena e! na vai i faaara ia outou e e maue ê atu i te pohe e fatata mai nei? A tuu mai na i te parau e au i te tatarahapa; eiaha e manaˈo i roto ia outou iho e, E metua to matou o Aberahama; e parau atu vau ia outou, e tia i te Atua ia faatupu i te tamarii na Aberahama no roto i teie nei mau ofai.”—Mataio 3:7-9; Luka 3:7-14.
Ei pǔpǔ, ua patoi te mau aratai faaroo o te tau o Ioane i te tiaturi ia ˈna e ua pari haavare aˈera ratou ia ˈna e ua uruhia i te demoni. Ua patoi ratou i te eˈa o te parau-tia o te aratai ra i te ora mure ore. I te tahi aˈe pae, ua tatarahapa e ua bapetizohia te mau telona hara e te mau vahine faaturi o tei tiaturi i te faaiteraa a Ioane. I te taime tia, ua farii ratou ia Iesu Mesia mai te Mesia.—Mataio 21:25-32; Luka 7:31-33.
Ua fa mai te Mesia
E ono avaˈe te maoro—mai te tau uaaraa tiare e tae atu ai i te tau auhune o te matahiti 29 o to tatou nei tau—ua aratai te ite haapao maitai o te Atua ra o Ioane i te ara-maite-raa o te mau ati Iuda i nia i te haerea mai o te Mesia. Ua tae te taime e fa mai ai te Arii Mesia. Tera râ, i to ˈna faraa mai, ua pou mai oia i taua noâ mau pape i Ioridana e ua ani oia e ia bapetizohia o ˈna. I te omuaraa ua patoi atu o Ioane, i muri iho râ ua auraro oia. A feruri na i to ˈna oaoa i to te varua moˈa pouraa mai i nia iho ia Iesu e i te faarooraahia te reo o Iehova o tei faaite i to ˈna farii maitai i Ta ˈna Tamaiti.—Mataio 3:13-17; Mareko 1:9-11.
O Ioane te taata matamua o tei farii ia Iesu mai te Mesia, e ua faatapiri oia i ta ˈna iho mau pǐpǐ i taua Taata Faatavaihia ra. “A hiˈo na,” ta Ioane ïa i parau, “i te Arenio a te Atua, o tei hopoi ê atu i te hara o te ao.” Ua parau atoa oia e: “Oia teie ta ˈu i parau ra e, Te haere mai nei te hoê taata i muri iho ia ˈu nei, e ua riro oia i mua ia ˈu; o muâ hoi oia ia ˈu. Area vau, aita vau i ite ia ˈna; ia itea râ oia i to Iseraela, i haere mai ai au a bapetizo ai i te pape nei.”—Ioane 1:29-37.
Ua tamau noâ te ohipa a Ioane i te tuea e te taviniraa o Iesu tau ono avaˈe te maoro. Ua taa ia raua toopiti i te ohipa ta raua tataitahi e rave ra. Ua faariro o Ioane ia ˈna iho mai te hoa o te Tane faaipoipo e ua oaoa oia i te iteraa i te Mesia i te tupuraa i te rahi e a iti noa ˈi o ˈna e ta ˈna ohipa.—Ioane 3:22-30.
Ua faariro o Iesu ia Ioane mai to ˈna vea, faahohoˈahia e Elia. (Mataio 11:12-15; 17:12) I te hoê taime, ua parau o Iesu e: “I vai na te ture e te mau peropheta ia outou e tae roa aˈenei ia Ioane nei; e mai reira mai â te basileia o te Atua i te poro-haere-raahia, e te feia i ô ra, i ô ïa i te puai.”—Luka 16:16.
Haapao maitai tae roa ˈtu i te hopea
Ua haruhia o Ioane e ua tapeahia oia no te mea ua faaite o ˈna i te parau mau ma te mǎtaˈu ore. Aita oia i haapae i ta ˈna hopoia e te faaite-tahaa-raa atoa i te hara o te Arii Heroda. Ma te ofati i te ture a te Atua, ua ora taua arii ra i roto i te faaturi e te vahine iho o to ˈna taeae, o Herodia. Ua parau roa ˈtu o Ioane ma te mǎtaˈu ore e e tia i taua arii ra ia tatarahapa e noaa mai ai ia ˈna te aroha o te Atua.
Auê ïa hiˈoraa no te faaroo e no te here te huru o Ioane! I te faatusiaraa i to ˈna iho tiamâraa, ua haapapu o ˈna i to ˈna haapao maitai i te Atua ra o Iehova e to ˈna here no te mau taata. I muri aˈe hoê matahiti tapearaahia, ua tâpûhia te upoo o Ioane ei faahopearaa o te hoê faanahoraa faauruahia e te Diabolo opuahia e te vahine ino o Herodia, o tei ‘riri roa’ ia ˈna. (Mareko 6:16-19; Mataio 14:3-12) Tera râ, ua tapea noa te vea o te Mesia i to ˈna taiva ore i mua ia Iehova e fatata roa oia i te faatiahia mai mai roto i te pohe ra no te fanaˈo i te ora i roto i te ao apî parau-tia o te Atua.—Ioane 5:28, 29; Petero 2, 3:13.