“E ara i te faahopue a te mau Pharisea e te Sadukea”
I TO Iesu Mesia faahitiraa i teie mau taˈo hau atu i te 19 senekele i teie nei, ua faaara oia i ta ˈna mau pǐpǐ ia vai ara i te mau haapiiraa e te mau peu faaroo. (Mataio 16:6, 12) Te haapapu ra te Mareko 8:15 e: “E ara i te faahopue a te mau Pharisea e te faahopue a Heroda ra.” No te aha o Heroda i faahitihia ˈi? No te mea e mau taata no Heroda te tahi mau Sadukea, te hoê pǔpǔ politita.
No te aha e mea faufaa teie huru faaararaa taa ê? E ere anei te mau Pharisea e te mau Sadukea i te mau taata patoi uˈana ia Iesu? (Mataio 16:21; Ioane 11:45-50) Oia. Ua farii râ vetahi o ratou i te kerisetianoraa e ua tamata i muri iho i te horoa i to ratou mau manaˈo ma te faahepo i nia i te amuiraa kerisetiano.—Ohipa 15:5.
Te tahi atoa atâtaraa oia hoi e nehenehe te mau pǐpǐ iho e apee i te hiˈoraa o taua mau aratai faaroo ra o te mana ra i nia ia ratou. I te tahi mau taime, ua riro te mau haapiiraa faaroo ei fifi no ratou ia taa i te auraa o te mau haapiiraa a Iesu.
Na te aha i faariro i te haapaoraa a te mau Pharisea e a te mau Sadukea ei mea atâta roa? E horoa mai te hoê hiˈoraa i te mau huru tupuraa faaroo i te tau o Iesu i te hoê manaˈo.
Te amahamaharaa i te pae faaroo
No nia i te amuiraa ati Iuda i te roaraa o te senekele matamua o to tatou nei tau, ua papai te taata tuatapapa aamu ra o Max Radin e: “Ua faataa ê mau te mau amuiraa ati Iuda ia ratou i te tahi atu, e ua onoono-rahi-atoa-hia i nia i te reira. . . . E pinepine, ia haafaufaa-rahi-hia te faaturaraa i te hiero e te oire moˈa, e haavahavaha-uˈana-hia te feia faatere politita i taua tau ra i roto i te fenua pu.”
O te hoê ïa huru tupuraa ino mau i te pae varua! Eaha te tahi mau tumu? Aita te taatoaraa o te mau ati Iuda i ora na i Paletetina. E tuhaa atoa ta te mau peu e te ite o te mau Heleni, aita ta ratou mau tahuˈa i faarirohia ei mau aratai, i roto i te faatura-ore-raa i te faanahoraa o te toroa tahuˈa a Iehova. (Exodo 28:29; 40:12-15) E aita atoa i hiˈopoahia te feia faaroo tei haapiihia e te mau papai parau.
Te mau Pharisea
Te auraa o te iˈoa ra Pharisea, aore ra Peru·shimʹ, oia hoi “te feia faataa-ê-hia.” Ua faariro te mau Pharisea ia ratou iho ei mau pǐpǐ na Mose. Ua haamau ratou i ta ratou iho pǔpǔ, aore ra faanahoraa (chavu·rahʹ na roto i te reo Hebera). Ia fariihia ei melo, e tia ia horeo i mua e toru melo o te pǔpǔ e auraro maite i te viivii-ore-raa o te ati Levi, e ape i te amuimui atu i te mau ʽam-ha·ʼaʹrets (te feia maǔa), e e aufau ma te tia i te tuhaa ahuru. Te faahiti ra te Mareko 2:16 i ‘te mau papai parau a te mau Pharisea.’ Te tahi mau taata o taua pǔpǔ ra e mau papai parau e mau orometua aravihi ratou, area vetahi ra e mau taata faaroo ïa.—Mataio 23:1-7.
Ua tiaturi te mau Pharisea e tei te mau vahi atoa te Atua. Ta ratou huru haaferuriraa oia hoi i te mea “tei te mau vahi atoa te Atua, e nehenehe ïa e haamori Ia ˈna i roto e i rapae atoa i te Hiero, e eita e navai noa te mau tusia no te taparu ia ˈna. No reira ratou i faariro ai i te sunago ei vahi haamoriraa, haapiiraa, e pureraa, e ua faatietie ratou i te reira ei vahi pu e te faufaa i roto i te oraraa o te mau taata o te faaaifaito atu i te Hiero.”—Encyclopaedia Judaica.
Aita te mau Pharisea i haafaufaa i te hiero o Iehova. E itehia te reira i roto i te mau parau a Iesu e: “Auê outou, e te mau aratai matapo e, o tei parau e, O te tǎpǔ i te hiero ra, aita ïa o reira! o te tǎpǔ râ i te auro o te nao ra, e amutarahu ïa. E te mau maamaa e te matapo e! o teihea hoi tei rahi, o te auro anei e o te hiero anei tei haamoˈa i taua auro ra? E o te tǎpǔ i te fata ra, aita ïa o reira; o te tǎpǔ râ i te taoˈa i nia ihora, e amutarahu ïa. E te mau maamaa e te matapo e! o teihea hoi tei rahi, o te taoˈa anei, e o te fata anei tei haamoˈa i taua taoˈa ra? E teie nei, o tei tǎpǔ i te fata ra, ua tǎpǔ ïa i te reira, e te mau mea atoa i nia ihora.”—Mataio 23:16-20.
Na te aha i faatafifi roa i te mau Pharisea i roto i ta ratou haaferuriraa? Eaha tei moehia ia ratou? A tapao na eaha ta Iesu e parau ra i muri iho. “E o tei tǎpǔ i te hiero ra, ua tǎpǔ ïa i te reira, e ia ˈna atoa i tei parahi i roto ra.” (Mataio 23:21) No nia i teie irava, ua parau te aivanaa ra o E. P. Sanders e: “E vahi moˈa te hiero e ere no te mea noa i reira te Atua moˈa e haamorihia ˈi, no te mea atoa râ to reira hoi o ˈna.” (Judaism: Practice and Belief, 63 BCE—66 CE) E ere râ mea faufaa roa te vairaa mai taa ê o Iehova no te feia i manaˈo e tei te mau vahi atoa o ˈna.
Ua tiaturi atoa te mau Pharisea i te tuatiraa o te oraraa faataa-aˈena-hia e te tiamâraa ia maiti. E nehenehe e parau-atoa-hia “ua faataa-aˈena-hia te mau mea atoa, ua horoahia râ te tiamâraa ia maiti.” Ua tiaturi ratou e ua faataa-aˈena-hia o Adamu e o Eva ia hara e oia atoa ia mutu anaˈe te rima.
Ua haamanaˈo o Iesu i teie mau huru manaˈo hape i to ˈna parauraa i te mairiraa mai te fare rahi o tei haapohe e 18 taata. Ua ani o ˈna e: “Te manaˈo na outou e, e feia hara rahi [te feia i pohe] i to Ierusalema atoa ra?” (Luka 13:4) Mai tei tupu iho â i roto i te rahiraa o te mau ati, e faahopearaa te reira o te ‘tau e te mau tupuraa manaˈo-ore-hia,’ e ere râ o te hoê oraraa faataahia mai ta te mau Pharisea i haapii. (Koheleta 9:11) Nafea teie mau huru taata tei faahua parau maramarama i te taviri i te mau faaueraa a te mau Papai?
E feia faaroo faatupu i te peu apî ratou
Ua turu te mau Pharisea e ua tatarahia te mau faaueraa a te mau Papai e te mau rabi o te ui tataitahi ia au i te mau manaˈo apî i vai na. No reira, te parau ra te buka Encyclopaedia Judaica e aita ratou “i ite i te fifi rahi ia faaau i te mau haapiiraa Torah e to ratou mau manaˈo, aore ra ia faaô aore ra ia faahohoˈa i to ratou mau manaˈo i roto i te mau taˈo a te Torah.”
Ei faaturaraa i te Mahana o te Taraehara i te mau matahiti atoa, ua horoa ratou i te mana o te tahuˈa rahi e hopoi i te taraehara i te mahana iho. (Levitiko 16:30, 33) I te oroa Pasa, ua haafaufaa rahi aˈe ratou i te faahitiraa i te mau haapiiraa o te aamu o te Exodo a inu noa ˈi i te uaina e a amu noa ˈi i te pane faahopue-ore-hia i te arenio o te Pasa.
I te area taime, ua mana rahi te mau Pharisea i roto i te hiero. Haamau atura ratou i te hoê poroteraa oia hoi te tieraa i te pape mai te apoo pape no Siloama mai e te pûpûraa i te reira i te hoê atua i te oroa Haapueraa maa, te tairiraa i te arobe atoa i nia i te fata i te hopearaa o te oroa e te mau pure tuutuu ore i te mau mahana atoa aita i niuhia i nia i te Ture.
Ua “haafaufaa taa ê te mau peu apî a te mau Pharisea i te Sabati,” o ta The Jewish Encyclopedia ïa e parau ra. Ua titauhia i te hoê vahine ia farii popou i te Sabati ma te faaama i te mau lamepa. Mai te peu e e itehia e e ohipa aita i faatiahia e te ture te tahi mau ohipa, e opani ïa te mau Pharisea i te reira. Ua tae atoa ratou i te faatureraa i te huru rapaauraa e ua faaite ratou i to ratou riri i nia i te mau semeio faaora a Iesu i te Sabati. (Mataio 12:9-14; Ioane 5:1-16) Aita râ teie mau taata faaroo o te faatupu i te mau peu apî i faaea i te haamau i te mau faanahoraa apî no te tamata i te hamani i te hoê aua, aore ra hoê otia, no te paruru i te mau ture a te mau Papai.
Faaoreraa
Ua ani te mau Pharisea i te mana no te iriti aore ra faaore roa i te mau ture a te mau Papai. E itehia ta ratou huru haaferuriraa i roto i te hoê parau paari i roto i te Talmud: “E mea maitai aˈe ia faaorehia te hoê noa ture ia moehia te taatoaraa o te Torah.” Ei hiˈoraa ua faaorehia te Iubili i nia i te mau fenua no te mǎtaˈu e erehia i te tiaraa ia fatata mai taua area taime ra, eita hoê e hinaaro e horoa na te taata veve.—Levitiko, pene 25.
Te tahi atu â mau hiˈoraa oia hoi te faaoreraa te haavaraa o te hoê vahine tei manaˈohia e ua faaturi e te fifi o te taparahi-pohe-raa i te taata aita i faatitiaifarohia, te iritiraa i te faatiamâraa i te hara. (Numera 5:11-31; Deuteronomi 21:1-9) E tumu parau noa teie no nia i te taime hou te mau Pharisea e faaore ai i te titauraa a te mau Papai ia haapao i te mau metua e titau ra i te tauturu.—Exodo 20:12; Mataio 15:3-6.
Ua faaara o Iesu e: “E ara ia outou i te faahopue a te mau Pharisea, e haavare te reira.” (Luka 12:1) E haapaoraa haavare mau ta te mau Pharisea, e to ratou mau haerea e ere i te teotaratia—te hoê ohipa aita i vai na i roto i te amuiraa kerisetiano. Te faataa maramarama aˈe nei râ te mau buka ati Iuda i te mau Pharisea i te mau Sadukea. E hiˈo mai na râ tatou i teie nei i teie pǔpǔ aifaito roa ˈˈe.
Te mau Sadukea
E mea papu e no roto mai te iˈoa ra Sadukea ia Zadoka, te tahuˈa rahi i te tau o Solomona. (Te mau arii 1, 2:35, nota i raro i te api [tatararaa beretane]) Ua riro te mau Sadukea ei pǔpǔ aifaito o tei haafaufaa i te hiero e te toroa tahuˈa. Taa ê atu i te mau Pharisea, o tei ani i te mana ia au i to ratou maramarama e te huru paieti, ua niu te mau Sadukea i ta ratou haamaitairaa taa ê i nia i te ihotatauraa e te toroa. Ua patoi ratou i te mau peu apî a te mau Pharisea tae noa ˈtu i te haamouraa o te hiero i te matahiti 70 o to tatou nei tau.
Hau atu i te faarue i te haapiiraa e ua faataa-aˈena-hia te oraraa, aita atoa te mau Sadukea i farii i te tahi atu mau haapiiraa aita i faahitihia i roto i na buka e pae a Mose, noa ˈtu e te vai ra i roto i te tahi atu vahi o te Parau a te Atua. Inaha, “ua faariro” ratou “i te reira ei ohipa tura ia tauaparau” i taua mau tumu parau ra. (The Jewish Encyclopedia) Te faahaamanaˈo ra te reira i te taime ratou i tautoo ai ia Iesu no nia i te tia-faahou-raa.
Ma te faaohipa i te faahohoˈaraa o te vahine ivi o na tane e hitu, ua ani te mau Sadukea e: “E teie nei, ia tae i te tia-faahou-raa ra, ei vahine oia na teihea i taua toohitu ra?” Parau mau, ua nehenehe atoa taua vahine ivi ra e faaea e 14 aore ra e 21 tane. Ua faataa o Iesu e: “I te tia-faahou-raa ra, aore ïa faaipoiporaa, aore hoi e horoaraa ia faaipoipohia.”—Mataio 22:23-30.
I to ˈna iteraa e te patoi nei te mau Sadukea i te mau taata papai faauruahia taa ê noa ˈtu ia Mose, ua haapapu o Iesu i To ˈna manaˈo ma te faahiti i na buka e pae a Mose. Ua parau o ˈna e: “Te ora-faahou-raa o tei pohe ra, aitâ outou i taio i roto i te buka a Mose, e i parau mai te Atua ia ˈna i roto i te pu aihere ra e, O vau te Atua no Aberahama, e te Atua no Isaaka, e te Atua hoi no Iakoba? E ere te Atua no te feia pohe, no te feia ora râ.”—Mareko 12:26, 27.
Te feia hamani ino ia Iesu e i ta ˈna mau pǐpǐ
Ua tiaturi aˈe te mau Sadukea i roto i te faaohiparaa i te aravihi politita e te tahi atu mau nunaa maoti râ i te tiairaa i te Mesia—mai te peu e ua tiaturi ratou i to ˈna haereraa mai i roto e rave rahi huru. Ia au i te hoê faaauraa e te hau Roma, ua tia ia ratou ia faaohipa i te hiero e aita ratou i hinaaro e ia fa mai te hoê noa ˈˈe Mesia, o te haafifi i te mau tupuraa atoa. I to ratou hiˈoraa ia Iesu mai te hoê haamǎtaˈuraa i to ratou tiaraa, ua amui atu ratou e te mau Pharisea no te opua e haapohe ia ˈna.—Mataio 26:59-66; Ioane 11:45-50.
I te mea ua arataihia ratou i te pae politita, e mea papu ua faaoti te mau Sadukea e ia vai taiva ore noa i te hau Roma e ua tuô ratou e: “Aita o matou Arii, maori râ o Kaisara anaˈe ra.” (Ioane 19:6, 12-15) I muri aˈe i te poheraa e te tia-faahou-raa o Iesu, na te mau Sadukea i tamata i te tapea ia ore te kerisetianoraa ia parare. (Ohipa 4:1-23; 5:17-42; 9:14) I muri aˈe i te haamouraa o te hiero i te matahiti 70 o to tatou nei tau, ua ore taua pǔpǔ ra.
Te titauraa ia vai ara noa
Auê te tano maitai te faaararaa a Iesu e! Oia, e tia ia tatou ia “ara i te faahopue a te mau Pharisea e te Sadukea.” E tia noa i te hoê taata ia hiˈopoa i ta ratou mau hotu iino i roto i te amuiraa ati Iuda e te amuiraa faaroo kerisetiano i teie mahana.
I roto i te taa-ê-raa rahi mau, ‘te ara nei’ te mau matahiapo kerisetiano aravihi i roto hau atu i te 75 500 amuiraa a te mau Ite no Iehova na te ao taatoa nei ‘ia ratou iho e i ta ratou mau haapiiraa.’ (Timoteo 1, 4:16) Te farii nei ratou i te taatoaraa o te Bibilia e mea faauruahia e te Atua. (Timoteo 2, 3:16) Maoti râ i te faatupu i te mau peu apî e ta ratou iho mau huru faanahoraa faaroo, te ohipa nei ratou ma te tahoê i raro aˈe i te aratairaa a te hoê faanahonahoraa niuhia i nia i te Bibilia o te faaohipa ra i teie vea ei mauhaa matamua na ˈna no te haapii.—Mataio 24:45-47.
Te faahopearaa? E mau mirioni taata na te ao taatoa nei tei faateiteihia i te pae varua i nehenehe ai ratou e taa i te Bibilia, e faaohipa i roto i to ratou oraraa, e e haapii atu ia vetahi ê i te reira. No te ite e nafea te reira i te faatupuraahia, no te aha e ore ai e haere atu i te amuiraa a te mau Ite no Iehova fatata roa ˈˈe aore ra e papai atu i te feia nenei i teie vea?
[Tumu parau tarenihia i te api 26]
UA FAATURA O IESU I TE FEIA E FAAROO RA IA ˈNA
UA HAAPII o Iesu Mesia ma te maramarama, ma te haapao i te mau manaˈo o te feia e faaroo ra ia ˈna. Ei hiˈoraa, ua na reira o ˈna i to ˈna aparauraa i te Pharisea ra o Nikodemo no nia i te tumu parau e “fanau” faahou. Ua ani o Nikodemo e: “Eaha te taata paari e fanau ai? e ô faahou anei oia i roto i te opu o tana metua vahine a fanau mai ai?” (Ioane 3:1-5) Te tumu i maere roa ˈi o Nikodemo, i te mea e ua tiaturi te mau Pharisea e mea titauhia te fanau-faahou-raa ia fariihia i roto i te faaroo ati Iuda, e ua faaau te hoê parau paari a te Rabi i te hoê taata tei farii i te mau kerisetiano mai te “hoê tamarii fanau-apî-hia”?
Te pûpû nei te buka ra A Commentary on the New Testament From the Talmud and Hebraica, a John Lightfoot, i teie manaˈo i muri nei e: “Te mau noa ra i roto i te feruriraa o taua Pharisea ra . . . te manaˈo matarohia o te mau ati Iuda no nia i te huru o te hoê ati Iseraela” o te ore e nehenehe e “faaore ohie noa i ta ˈna hara matamua . . . : ‘I te mea hoi e tiaraa . . . to te mau tamarii Iseraela . . . e fariihia i roto i te basileia o te Mesia, te hinaaro râ anei oe e parau na roto i ta oe iho mau taˈo e, e mea titauhia no te mau huru taata atoa ia tomo faahou i te piti o te taime i roto i te opu o to ˈna metua vahine, ia riro o ˈna ei ati Iseraela apî faahou?’”—A faaau e te Mataio 3:9.
A farii noa ˈi i te hoê fanauraa apî no te feia tei farii i te mau kerisetiano, ua manaˈo paha o Nikodemo e eita te reira raveraa no te mau ati Iuda i te pae tino—e auraa parau hoi teie e tomo faahou i roto i te opu.
I te tahi atu taime, ua turori e rave rahi i to Iesu parauraa e ‘amu i to ˈna iho tino e ia inu i to ˈna iho toto.’ (Ioane 6:48-55) Te faataa nei râ o Lightfoot e “e mea mataro-roa-hia i roto i te mau fare haapiiraa a te mau ati Iuda ia faahitihia teie mau pereota e ‘amu e e inu’ i roto i te hoê auraa parau faaau.” Ua tapao atoa o ˈna e ua faahiti te Talmud i te parau ra “amuraa i te Mesia.”
No reira ua mana te mau manaˈo o te mau Pharisea e o te mau Sadukea i nia i te feruriraa o te mau ati Iuda i te senekele matamua. Ma te au maite râ, ua haapao o Iesu i te ite e te aravihi o te feia e faaroo ra ia ˈna. O te reira hoi te hoê o te mau tuhaa e rave rahi o tei faariro ia ˈna ei Orometua Rahi.