VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w96 1/2 api 4-8
  • Eaha te tia ia rave e ora ˈi tatou?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Eaha te tia ia rave e ora ˈi tatou?
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te peeraa ia Iesu
  • E faatupu te tiaturiraa i te ohipa
  • Te mau poroi a Iesu iho
  • Te itoito kerisetiano
  • ‘Mea ora te Parau a te Atua’
  • Eaha ta Iesu i rave no te faaora ia tatou?
    Te pahono ra te Bibilia
  • Te haapii ra anei te Bibilia “ia ora te hoê taata ua ora ïa e a muri noa ˈtu”?
    Te pahono ra te Bibilia
  • Te mauruuru ra anei outou no te mea ta te Atua i rave?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1990
  • Te faaoraraa—To ˈna auraa mau
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
w96 1/2 api 4-8

Eaha te tia ia rave e ora ˈi tatou?

UA PARAU te hoê taata i te hoê taime ia Iesu e: “E te Fatu, e iti anei te ora?” Mea nafea Iesu i te pahonoraa? Ua parau anei o ˈna e: ‘A farii noa ia ˈu mai to oe Fatu e to oe Faaora, e e faaorahia oe’? Aita! Ua parau o Iesu e: “E faaitoito hua i te tomo na te uputa pirihao: e faaite atu hoi au ia outou, e rave rahi te tamata noa i te tomo i reira, e e ore roa e ô.”—Luka 13:23, 24.

Ua hape anei Iesu i to ˈna pahonoraa i te uiraa a te taata? Aita, aita te taata i ani e mea fifi anei no te faaorahia mai; ua ani o ˈna e mea iti anei te numera. Ua faataa noa o Iesu e mea iti aˈe i te taata i ta oe e manaˈo ra o te faaitoito hua ia ratou iho no te fanaˈo i taua haamaitairaa faahiahia mau ra.

‘E ere i te mea o tei parauhia mai ia ˈu,’ ta vetahi paha feia taio e patoi atu. E faahiti paha ratou i te Ioane 3:16, o te parau ra e: “I aroha mai te Atua i to te ao, e ua tae roa i te horoa mai i ta ˈna Tamaiti fanau tahi, ia ore ia pohe te faaroo ia ˈna ra, ia roaa râ te ora mure ore.” E pahono râ tatou e: ‘Eaha ïa te tia ia tatou ia tiaturi? Ua ora mau anei o Iesu? Papu maitai. E Tamaiti anei na te Atua? Oia mau! E i te mea e te pii ra te Bibilia ia Iesu “Orometua” e “Fatu,” eita anei tatou e tiaturi atoa i ta ˈna i haapii mai, oia hoi e auraro ia ˈna, e e pee ia ˈna?’—Ioane 13:13; Mataio 16:16.

Te peeraa ia Iesu

Auê, tei ǒ nei te fifi! E au ra e aita te rahiraa o te mau taata o tei parauhia ˈtu e ua “faaorahia” ratou e manaˈo ra e pee aore ra e auraro atu ia Iesu. Inaha, ua papai te hoê ekalesiatiko porotetani e: “Papu maitai, ia tamau noa to tatou faaroo i roto i te Mesia, e tia ˈi. Te parauraa e e tia roa, aore ra te tamau ra, aita roa ˈtu ïa e haapapuraa i roto i te Bibilia.”

I te taa-ê-raa, te faataa ra te Bibilia i te mau peu tia ore i te pae morare o te ite-rahi-hia ra i rotopu i vetahi mau taata e manaˈo ra e ua “faaorahia” ratou. No te hoê taata e tamau noa i te rave i taua mau haerea ra, te faaue ra te Bibilia i te mau kerisetiano e: “E faataa ê atu outou i taua taata parau ino i roto ia outou na.” Eita mau â te Atua e hinaaro i te feia iino ia faaino i ta ˈna amuiraa kerisetiano!—Korinetia 1, 5:11-13.

Eaha ïa te auraa e pee ia Iesu, e nafea tatou e nehenehe ai e na reira? Inaha, eaha ta Iesu i rave? Mea tia ore anei o ˈna i te pae morare? e taata poreneia anei? e taata inu hua anei i te ava? e taata haavare anei? Mea haavare anei o ˈna i roto i te ohipa tapihooraa? Aita roa ˈtu! ‘Tera râ,’ o ta oe paha e ani, ‘e tia anei ia ˈu ia faaore i taua mau mea atoa ra i roto i to ˈu oraraa?’ No te pahono atu, a hiˈo na i te Ephesia 4:17 e tae atu i te 5:5. Aita e parauhia ra e e farii te Atua ia tatou noa ˈtu eaha te ohipa o ta tatou e rave. Te parau nei râ oia ia tatou ia faataa ê mai i te mau nunaa o te ao nei “no te ite ore i te haama, . . . e ere râ mai te reira ta outou i ite aˈenei i te Mesia ra . . . e haapae outou i ta outou parau i mutaa ihora [huru taata tahito, MN] . . . O tei eiâ na, eiaha e eiâ faahou . . . Area te faaturi, e te mau parau faufau atoa, e te nounou taoˈa, eiaha roa ia faahitihia i roto ia outou, o te au ïa i te feia moˈa ra . . . Ua ite hoi outou e, aore o te faaturi, e te taata faufau ra, aore o te nounou taoˈa, e haamori idolo ïa, aore anaˈe ïa e aiˈa i te basileia o te Mesia ra, e no te Atua.”

Te pee ra anei tatou ia Iesu mai te peu e eita tatou e tamata i te ora ia au i to ˈna hiˈoraa? Eita anei e tia ia tatou ia ohipa ia riro hau aˈe to tatou oraraa ei oraraa kerisetiano? Mea varavara teie uiraa faufaa, e aita roa ˈtu paha, i te haapaohia e te mau taata o te parau nei e, mai ta te hoê api parau iti faaroo e parau ra: “A haere atu i te Mesia ra i teie nei—ma te ore e taui i to oe huru.”

Ua faaara te hoê o te mau pǐpǐ a Iesu no nia i te feia paieti ore “o tei ruri ê i te aroha mau o to tatou Atua ei taiataraa, e te faarueraa i te Fatu hoê ra i te Atua, e to tatou Fatu ia Iesu Mesia ra.” (Iuda 4) Inaha, nafea tatou ia faariro i te aroha o te Atua “ei taiataraa”? E nehenehe tatou e na reira na roto i te manaˈoraa e e faaore te tusia a te Mesia i te mau hara o ta tatou e hinaaro ra e rave, eiaha râ i te mau hara o te huru tia ore o te taata nei o ta tatou e tamata ra i te faarue. Papu maitai eita tatou e hinaaro e farii i te manaˈo o te hoê o te feia poro evanelia matau-roa ˈˈe-hia no Marite, o tei parau e eita e tia ia oe ia “tamâ, ia faarue, aore ra ia taui.”—A faaau e te Ohipa 17:30; Roma 3:25; Iakobo 5:19, 20.

E faatupu te tiaturiraa i te ohipa

Ua parauhia i te rahiraa e ua riro “te tiaturiraa ia Iesu” ei ohipa ravehia i te hoê noa taime e eita e titauhia i te faaroo puai no te turai ia tatou ia auraro. Aita râ te Bibilia e farii ra i te reira. Aita o Iesu i parau e ua faaorahia te mau taata o tei haamata i te hororaa kerisetiano. Ua parau râ oia e: “O te taata râ e tapea maite e tae noa ˈtu i te hopea, o te ora ïa.” (Mataio 10:22) Te faaau ra te Bibilia i to tatou huru oraraa kerisetiano i te hoê hororaa, e o te ora te taoˈa haamauruuru i to ˈna hopea. E te faaitoito ra oia e: “E faaau i to outou hororaa ia noaa te berabeio.”—Korinetia 1, 9:24.

No reira, “te fariiraa i te Mesia” ua hau atu â ïa i te farii-noa-raa i te mau haamaitairaa ta te tusia a Iesu tei hau roa ˈˈe e pûpû ra. E titauhia te auraroraa. Te parau ra te aposetolo Petero e e haamata te haavaraa e “te utuafare o te Atua,” e te na ô faahou ra e: “E na ǒ nei atu ia tatou nei te pohe i te tupu, eaha ra hoi te hopea o te feia aore i faaroo i te evanelia o te Atua ra?” (Petero 1, 4:17) E tia ïa ia tatou ia rave hau atu â i te faaroo-noa-raa e te tiaturi-noa-raa. Te parau ra te Bibilia e e tia ia tatou ‘ia riro ei feia rave i te parau, eiaha ei feia faaroo noa, o te haavare ia tatou iho e te feruriraa hape.’—Iakobo 1:22.

Te mau poroi a Iesu iho

Te vai ra i roto i te buka bibilia Apokalupo i te mau poroi no ǒ mai ia Iesu ra, tei faataehia na roto ia Ioane i na amuiraa kerisetiano matamua e hitu. (Apokalupo 1:1, 4) Ua parau anei o Iesu e i te mea e ua “farii” aˈena te mau taata i roto i taua mau amuiraa ra ia ˈna, e navai noa ïa? Aita. Ua arue oia i ta ratou mau ohipa, to ratou rohiraa e to ratou faaoromai e ua faahiti oia i to ratou here, to ratou faaroo, e ta ratou taviniraa. Ua parau râ o ˈna e e tamata te Diabolo ia ratou e e haamauruuruhia ratou “atoa i te au i ta [ratou] na ohipa.”—Apokalupo 2:2, 10, 19, 23.

Ua faataa ïa o Iesu i te hoê euhe tei hau atu i te faufaa i ta te rahiraa o te mau taata i taa i te parauraahia ˈtu ia ratou e e “ohipa faaotihia” to ratou ora ia “farii” anaˈe ratou ia ˈna i te hoê putuputuraa faaroo. Ua parau o Iesu e: “O te taata i hinaaro i te pee mai ia ˈu, e faarue oia ia ˈna iho, a rave ai i ta ˈna [pou haamauiuiraa], a pee mai ai ia ˈu. O tei hinaaro hoi i te tapea i to ˈna ora, e ere ïa i te ora; e o tei tia ia ˈna i te tuu i to ˈna ora ia ˈu nei, e roaa ïa ia ˈna te ora.”—Mataio 16:24, 25.

E faarue ia tatou iho? E pee tamau noa ia Iesu? E titauhia te tutavaraa. E faataui te reira i to tatou oraraa. Ua parau mau râ anei o Iesu e e tia atoa i te tahi pae o tatou ia ‘faaere i to tatou ora’—no te pohe no ˈna? E, e noaa noa teie huru faaroo e te ite no nia i te mau mea faahiahia mau o ta oe e nehenehe e haapii na roto i te tuatapaparaa i te Parau a te Atua. Ua taa-maitai-hia te reira i te mahana i pehihia ˈi o Setephano i te ofai na te mau taata maamaa i te pae faaroo tei “ore atura i tia ia ratou ia patoi mai i te paari e te [v]arua i parau ai oia ra.” (Ohipa 6:8-12; 7:57-60) E ua haapapuhia taua faaroo ra i to tatou nei tau e tau hanere mau Ite no Iehova o tei pohe i roto i te mau aua tapearaa taata a te mau nazis maoti i te ofati i to ratou haava manaˈo haapiihia e te Bibilia.a

Te itoito kerisetiano

E tia ia tatou ia tapea papu i to tatou faaroo kerisetiano no te mea, taa ê atu i ta oe paha e faaroo ra i roto i te tahi mau ekalesia aore ra i roto i te mau porotarama faaroo o te afata teata, te parau ra te Bibilia e e nehenehe tatou e faarue. Te faahiti ra oia i te mau kerisetiano o tei faarue i “te eˈa mau.” (Petero 2, 2:1, 15) E tia ïa ia tatou ia ‘rave faaoti hua i to tatou ora ma te mǎtaˈu e te rurutaina.’—Philipi 2:12; Petero 2, 2:20.

Mea na reira anei te mau kerisetiano o te senekele matamua, te feia o tei faaroo mau i te haapiiraa a Iesu e a ta ˈna mau aposetolo, i te taaraa i te tupuraa? E. Ua ite ratou e e tia ia ratou ia rave i te tahi mea. Ua parau o Iesu e: “E teie nei, e haere outou e faariro i te mau fenua atoa ei pǐpǐ, . . . ma te haapii atu ia ratou i te haapao i te mau mea atoa ta ˈu i parau atu ia outou na.”—Mataio 28:19, 20.

Tau hebedoma i muri iho i to Iesu parauraa i te reira, ua bapetizo e 3 000 taata i te hoê noa mahana. Ua maraa oioi noa te numera o te feia faaroo i nia i te 5 000. Ua haapii te feia o tei tiaturi, ia vetahi ê. I te hamani-ino-raahia ratou, ua haaparare noa te reira i ta ratou poroi. Te parau ra te Bibilia e eiaha noa i te tahi mau aratai, i “taua feia [râ] i purara ê ra, haere atura, e haapii haere i te parau e ati noa ˈˈe te fenua atoa.” Tau 30 matahiti i muri iho, ua nehenehe ïa te aposetolo Paulo e papai e ua “faaite-haere-hia [te parau apî maitai] i te taata atoa i raro aˈe i teie nei raˈi.”—Ohipa 2:41; 4:4; 8:4; Kolosa 1:23.

Aita o Paulo i faataui i te mau taata, mai ta vetahi feia poro evanelia i roto i te afata teata e rave ra, i te parauraa e: ‘A farii ia Iesu i teie nei â, e e faaorahia ïa oe e a muri noa ˈtu.’ Aita atoa oia i tiaturi papu i te ekalesiatiko marite o tei papai e: “Ei taurearea apî, . . . ua faaora-aˈena-hia vau.” Ua hau atu i te 20 matahiti i muri aˈe i to Iesu maitiraa ia Paulo no te afai i te poroi kerisetiano i te mau taata o te mau nunaa, ua papai teie aposetolo o tei rave puai i te ohipa e: “Te moto nei râ vau i tau tino ia vi; o te riro noa ˈtu hoi au o tei aˈo ia vetahi ê ra, ei taata ite-ore-hia mai.”—Korinetia 1, 9:27; Ohipa 9:5, 6, 15.

E ô horoa noa te ora no ǒ mai i te Atua ra. Eita te reira e noaa ia tatou. E titauhia râ e ia tutava tatou. Mai te peu e e pûpû te hoê taata na oe i te hoê taoˈa horoa faufaa e eita oe e mauruuru rahi roa i te rave e i te afai i te reira na muri ia oe, e turai to oe mauruuru ore i te taata horoa ia pûpû atu i te reira i te tahi atu taata. Inaha, eaha te faufaaraa o te toto faaora o Iesu Mesia? E ô horoa noa ïa, e tia râ ia oe ia faaite i te mauruuru hohonu no te reira.

Te fanaˈo ra te mau kerisetiano mau i te tahi huru faaoraraa, te auraa ra e te fariihia ra ratou e te Atua. Ei pǔpǔ, mea papu to ratou faaoraraa. Ei taata taitahi, e tia ia ratou ia faaî i te mau titauraa a te Atua. E nehenehe râ tatou e ore e manuïa, i te mea e ua parau o Iesu e: “O te taata e ore e ati mai ia ˈu ra, e faaruehia ïa mai te amaa ra, e mǎrô atura ïa.”—Ioane 15:6.

‘Mea ora te Parau a te Atua’

Ua tupu te tauaparauraa tei faahitihia i te omuaraa o te tumu parau na mua ˈtu fatata e 60 matahiti i teie nei. Te tiaturi noâ ra o Johnny e mea na roto ia Iesu Mesia te faaoraraa e tae mai ai, te taa nei râ ia ˈna e e tia ia tatou ia tutava no te reira. Te tiaturi papu noa ra o ˈna e o te Bibilia noa te faaite ra i te pu mau hoê roa o te tiaturiraa no te huitaata nei e e tia ia tatou ia haapii i taua buka faahiahia mau ra, ia haaputapû te reira ia tatou, e ia turaihia tatou ia rave i te mau ohipa o te here, te faaroo, te hamani maitai, te auraro, e te faaoromai. Ua faaamu oia i ta ˈna mau tamarii no te tiaturi i te hoê â mau mea, e i teie nei te oaoa nei o ˈna i te iteraa ia ratou ia faaamu i ta ratou mau tamarii mai te reira atoa. Te hinaaro nei o ˈna e ia faatupu te mau taata atoa i taua huru faaroo ra, e e rave o ˈna i te mau mea atoa o ta ˈna e nehenehe e rave no te faaô i te reira i roto i te mafatu e te feruriraa o vetahi ê.

Ua faauruahia te aposetolo Paulo no te papai e “e mea ora hoi te parau a te Atua, e te puai rahi.” (Hebera 4:12) E nehenehe te reira e faataui i te mau oraraa. E nehenehe te reira e turai ia oe ia faatupu ma te aau rotahi no te mau ohipa o te here, te faaroo, e te auraro. E tia râ ia oe ia rave hau atu â i te “farii-[noa]-raa” i te pae feruriraa i ta te Bibilia e parau ra. A haapii i te reira e ia turaihia to oe mafatu e te reira. A vaiiho e na to ˈna paari e aratai ia oe. Te pûpû nei tau 5 000 000 Ite no Iehova ma te hinaaro mau i roto hau atu i te 230 fenua i te mau haapiiraa bibilia tamoni ore i te fare o te mau taata. No te ite e eaha ta oe e nehenehe e haapii na roto i taua huru haapiiraa ra, a papai atu i te feia nenei o teie vea. E faaoaoa te faaroo e te puai i te pae varua o te noaa mai ia oe!

[Nota i raro i te api]

a I roto i ta ˈna buka The Nazi State and the New Religions: Five Case Studies in Non-Conformity, te faataa ra te vahine ite ra o Christine E. King e: “Ua mau te hoê i nia e piti o te mau Ite [no Iehova] helemani atoa i te auri, ua pohe te hoê i nia i te maha.”

[Tumu parau tarenihia i te api 7]

No te aha ‘e mârô maite ai i te faaroo’?

Te faataehia ra te buka bibilia a Iuda i “te feia . . . tei tiaihia i roto ia Iesu Mesia.” Te auraa ra anei e no te mea ua ‘farii ratou ia Iesu,’ mea papu e e faaorahia mai ratou? Aita, ua parau o Iuda i taua mau kerisetiano ra ia “mârô maite atu i te faaroo.” Ua horoa oia ia ratou e toru tumu no te rave i te reira. A tahi, ‘ua faaora te Atua i te hoê nunaa i te fenua ra i Aiphiti,’ ua faarue râ e rave rahi o ratou i muri iho. A piti, ua orure hau atoa te mau melahi e ua riro ratou ei mau demoni. A toru, ua haamou te Atua ia Sodoma e Gomora no te peu tia ore uˈana i te pae taatiraa o te tino i ravehia i roto i taua mau oire ra. Te faataa ra o Iuda i taua mau faatiaraa bibilia ra ‘ei hiˈoraa no te faaara.’ Oia, e tia atoa i te feia faaroo “tei tiaihia i roto ia Iesu Mesia” ia ara ia ore e faarue i te faaroo mau.—Iuda 1-7.

[Tumu parau tarenihia i te api 8]

Teihea te mea tano?

Te parau ra te Bibilia e: “I tiahia te taata i te faaroo, eiaha te ohipa a te ture ra.” Te parau atoa ra oia e: “I tiahia te taata i te ohipa, eiaha i te faaroo anaˈe aore e ohipa ra.” Teihea te mea tano? E faarirohia anei tatou ei taata parau-tia na roto i te faaroo aore ra na roto i te mau ohipa?—Roma 3:28; Iakobo 2:24.

Te pahonoraa au maitai a te Bibilia oia hoi mea tano na tupuraa e piti.

Tau senekele te maoro ua titau te Ture ta te Atua i horoa na roto ia Mose i te feia haamori ati Iuda ia pûpû i te mau tusia taa maitai e te mau ô, ia faatupu i te mau oroa, e ia faaau atu i te parau o te maa e te tahi atu mau titauraa. Aita i titau-faahou-hia teie “ohipa a te ture,” aore ra i te mau “ohipa” noa, i muri aˈe i to Iesu pûpûraa i te tusia tia roa.—Roma 10:4.

E ere râ te auraa i te mea e ua monohia te faatupuraahia taua mau ohipa ra i raro aˈe i te Ture a Mose e te tusia tei hau roa ˈˈe a Iesu, e nehenehe ïa tatou e haafaufaa ore i te mau faaueraa a te Bibilia. Te parauhia ra e: ‘A tae ai hoi i te toto o te Mesia ra . . . i te tamâ i to tatou mau haava manaˈo i te mau ohipa tahito e ia pûpû tatou i te hoê taviniraa moˈa i te Atua ora ra?’—Hebera 9:14.

Nafea tatou ia ‘pûpû i te hoê taviniraa moˈa i te Atua ora’? I roto i te tahi atu mau mea, te parau ra te Bibilia ia tatou ia aro i te mau ohipa o te tino nei, ia patoi i te peu tia ore i te pae morare o te ao nei, e ia ape i ta ˈna mau marei. Te parau ra oia e: “Rohi hua oe i te rohiraa maitai ra i te faaroo,” ia haapae i “te ino e hara ˈi tatou nei,” e ia “horo tamau maite ai i teie nei hororaa i mua ia tatou nei, ma te tiatonu maite to tatou mata ia Iesu, i te tumu e te faaoti i to tatou faaroo.” E te faaitoito ra te Bibilia ia tatou ia ore e ‘toaruaru e e taiâ to tatou nephe.’—Timoteo 1, 6:12; Hebera 12:1-3; Galatia 5:19-21.

Eita e noaa ia tatou i te ora na roto i te raveraa i taua mau mea ra, no te mea aita te hoê taata i nehenehe aˈenei e rave e ia fanaˈo o ˈna i taua haamaitairaa maere mau ra. Eita râ tatou e fanaˈo i taua ô faahiahia ra, mai te peu e eita tatou e faaite i to tatou here e to tatou auraro na roto i te raveraa i te mau mea o ta te Bibilia e parau ra e te hinaaro ra te Atua e te Mesia e ia rave tatou i te reira. Aita anaˈe e ohipa no te haapapu i to tatou faaroo, mea faufaa ore to tatou parauraa e e pee tatou ia Iesu, i te mea e te faataa maitai ra te Bibilia e: “Te faaroo, aore e ohipa ra, e mea pohe ïa, i te mea te vai hoê noa ra.”—Iakobo 2:17.

[Hohoˈa i te api 7]

A haapii i te Bibilia, e ia turaihia oe e te reira

    Papai reo Tahiti (1985-2025)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono