VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w93 1/4 api 13-18
  • O vai te pee nei i te maramarama o te ao?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • O vai te pee nei i te maramarama o te ao?
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1993
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te feia mea au na ratou te pouri
  • Te aroha o Iesu
  • Te haaputuputuraa i te feia amo i te maramarama
  • Te faaanaanaraa i te maramarama o te Basileia
  • Te ao apî haamaramaramahia
  • Mea ru ia pee i te maramarama
  • A pee i te maramarama o te ao
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1993
  • ‘Ua tae mai te maramarama i te ao nei’
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1991
  • ‘A ahu i te haana tamaˈi o te maramarama’
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1991
  • Feia amo i te maramarama—No teihea tumu?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1993
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1993
w93 1/4 api 13-18

O vai te pee nei i te maramarama o te ao?

“Ia anaana maite outou i roto ia ratou mai te mau tiarǎma o te ao nei.”—PHILIPI 2:15.

1. Eaha ta te Bibilia e parau ra no nia i te mau maramarama haavare a te mau haapaoraa?

TE HAAPAPU maitai ra te Bibilia e o Iesu te “maramarama rahi,” “te maramarama o te ao.” (Isaia 9:2; Ioane 8:12) Teie râ, mea iti roa te feia i pee ia ˈna a vai ai oia i nia i te fenua nei. Ua maiti te pae rahi e pee i te mau maramarama haavare o tei riro hoi, i te tupuraa mau, ei feia amo i te pouri. Te na ô ra te Parau a te Atua no nia i teie feia e: “E aposetolo haavare hoi te reira, e rave ohipa haavare ïa, i te faahua aposetoloraa na te Mesia ia ratou iho. Eita hoi e maerehia; o Satani hoi tei faahua melahi atoa ia ˈna iho no te maramarama. E ere hoi i te mea maere rahi, ia faahua tavini tana mau tavini no te parau-tia; e faaauhia to ratou hopea i ta ratou ohipa.”—Korinetia 2, 11:13-15.

2. Eaha ta Iesu i parau no nia i te niu e haavahia ˈi te mau taata?

2 Eita ïa te mau taata atoa e hinaaro i te maramarama, noa ˈtu to ˈna faahiahia. Ua parau o Iesu e: “Teie taua faahapa ra, o te maramarama ua tae mai i te ao nei, e hinaaro aˈenei te taata i te pouri, aore te maramarama, no te mea te ino ra ta ratou [mau ohipa]. O tei mau i te parau ino ra, aore oia i hinaaro i te maramarama, e ore hoi oia e haere mai i te maramarama o te itea ta ˈna [mau ohipa].”—Ioane 3:19, 20.

Te feia mea au na ratou te pouri

3, 4. Mea nafea to te mau raatira faaroo i te tau o Iesu faaiteraa e aita ratou i hinaaro e pee i te maramarama?

3 A hiˈo na e mea nafea te reira i te tupuraa a vai ai o Iesu i nia i te fenua nei. Ua horoa te Atua i te mana na Iesu no te rave i te mau semeio maere mau ei ravea no te haapapu e o ˈna te Mesia. Ei hiˈoraa, i te mahana Sabati, ua faaaraara oia i te mata o te hoê taata matapo mai to ˈna fanauraa mai â. Auê ïa ohipa aroha mau e! Auê taua taata ra i te mauruuru e! Te ite ra o ˈna no te taime matamua o to ˈna oraraa! Eaha râ te huru o te mau raatira faaroo? Te faatia ra te Ioane 9:16 e: “Ua na ô aˈera te hoê pae o taua mau Pharisea ra [no nia ia Iesu], E ere teie taata i to te Atua, aore hoi oia i haapao i te sabati.” Auê ïa mafatu piˈo to ratou e! Ua ravehia te hoê faaoraraa maere mau, maoti râ i te faaite i to ratou oaoa no taua taata matapo i te matamua ra e te mauruuru i te taata faaora, ua faahapa ratou ia Iesu! I to ratou na reiraraa, ua hara ratou ma te feaa ore i te patoiraa i te ohipa a te varua moˈa o te Atua, e hara aore e tia ia faaorehia.—Mataio 12:31, 32.

4 I muri aˈe, i to teie feia haavare uiuiraa i te taata matapo i te matamua ra no nia ia Iesu, ua parau aˈera taua taata ra e: “E mea huru ê hoi tena aore outou i ite i te vahi no reira mai oia [Iesu], e inaha, ua faaora hoi oia i tau mata nei. Ua ite hoi tatou e, e ore te Atua e faaroo i te feia hara, o te taata râ e haamori i te Atua, e o tei haapao i to ˈna ra hinaaro, o ta ˈna ïa e faaroo. Aore i itea te matapo fanau nei i te oraraa i te taata mai te matamua mai â o te fenua nei. Ahiri teie nei taata [o Iesu] e ere i to ǒ i te Atua ra, eita roa ta ˈna ravea e tia.” Eaha te pahonoraa a te mau raatira faaroo? “Ua parau atura ratou ia ˈna, na ô atura, I fanau mai oe ma te hara, e haapii mai hoi oe ia matou? ua tuu atura ratou ia ˈna i rapae au.” Auê ïa haerea aroha ore e! E au to ratou mafatu i te ofai. Ua parau atura o Iesu ia ratou e, noa ˈtu e te ite ra ratou e to ratou mata i te pae tino, e feia matapo anaˈe râ ratou i te pae varua.—Ioane 9:30-41.

5, 6. Eaha ta te mau raatira faaroo o te senekele matamua i rave o tei faaite e mea au na ratou te pouri?

5 Ua ite-papu-hia e te hara ra teie mau tia faaroo haavare i te varua o te Atua i te tahi atu taime, i to Iesu faatiaraa mai ia Lazaro mai te pohe mai. No taua semeio ra, e rave rahi feia o te nunaa o tei faaroo ia Iesu. A tapao na râ e eaha ta te mau raatira faaroo i rave. “Ua haaputuputu maira te mau tahuˈa rarahi ra e te mau Pharisea i te sunederi, ua na ô aˈera, Te aha nei tatou? e rave rahi hoi ta teie nei taata tapao e rave nei. I vaiiho noa ˈtu â tatou ia ˈna mai teie nei â, e hope roa te taata i te faaroo ia ˈna; e e tae mai hoi to Roma e rave i to tatou nei vahi e te fenua atoa hoi.” (Ioane 11:47, 48) Te haapeapea ra ratou no to ratou tiaraa e to ratou mana. Noa ˈtu eaha te tia ia rave, te hinaaro ra ratou e ia auhia mai ratou e to Roma, eiaha râ e te Atua. Eaha ˈtura ïa ta ratou i rave? “E mai taua mahana mai râ ratou i te tahuˈaraa i ta ratou parau taparahi ia [Iesu].”—Ioane 11:53.

6 Te reira anaˈe? Aita. Te faaite ra te ohipa o ta ratou i rave i muri iho e mea au roa na ratou te pouri: “E tia roa aˈera ta te mau tahuˈa rarahi ra tahuˈaraa e taparahi atoa ratou ia Lazaro; no te mea no ˈna i faarue mai ai te ati Iuda atoa e rave rahi ia ratou, e faaroo atura ia Iesu.” (Ioane 12:10, 11) Auê ïa ino rahi e! Noa ˈtu e ua rave ratou i teie mau ohipa atoa no te paruru i to ratou tiaraa, eaha te ohipa i tupu? I taua ui ra, ua orure ratou i te hau Roma, o tei haere mai e aro ia ratou i te matahiti 70 o to tatou nei tau, ma te faaore i to ratou tiaraa, to ratou nunaa, e to ratou ora atoa hoi!—Isaia 5:20; Luka 19:41-44.

Te aroha o Iesu

7. No te aha te feia here i te parau mau e haaputuputu ai ia Iesu ra?

7 I to tatou tau atoa, eita te taatoaraa e hinaaro i te haamaramaramaraa i te pae varua. Te hinaaro nei râ te feia e here nei i te parau mau e haere atu i te maramarama ra. Te hinaaro nei ratou e ia riro te Atua ei Arii no ratou, e te fariu tia ˈtu nei ratou i nia ia Iesu, ta te Atua i tono mai no te faataa e eaha te maramarama, e te pee nei ratou ia ˈna. Te reira ta te feia haehaa i rave i to Iesu parahiraa mai i nia i te fenua. Ua haaputuputu ratou ia ˈna ra. E tia atoa hoi i te mau Pharisea iho ia farii i te reira. Ua amuamu hoi ratou e: “Ua hope te [ao] atoa i te pee ia ˈna.” (Ioane 12:19) Ua here te feia e au i te mamoe ia Iesu no te mea e ere roa ˈtu oia mai te mau raatira faaroo miimii, teoteo, nounou tiaraa, ua parau hoi Iesu no ratou e: “Te taamu nei hoi ratou i te hopoia teimaha e te maraa ore, e te tuu nei i nia i to vetahi ê tapono; e ore râ te hoê rima o ratou e faatiaia noa ˈtu i taua mau hopoia ra. E ta ratou atoa e rave ra, i rave ïa ia hiˈohia mai e te taata.”—Mataio 23:4, 5.

8. Taa ê atu i te mau tia faaroo haavare, eaha te haerea o Iesu?

8 I te tahi aˈe pae, a tapao na i te haerea aroha o Iesu: “E ia hiˈo aˈera oia i te rahi o te taata, aroha ˈtura oia ia ratou, no te mea ua purara ratou e ua faarue-taue-hia, mai te mamoe tiai ore ra.” (Mataio 9:36) E eaha ta ˈna i rave? Ua parau atu oia i te feia o tei faateimahahia e te faanahoraa a Satani e: “E haere mai outou ia ˈu nei, e te feia atoa i haˈa rahi, e tei teiaha i te hopoia, e na ˈu outou e faaora. A rave mai i tau zugo i nia ia outou, e ia haapiihia outou e au, te mǎrû nei hoi au e te haehaa o te aau: e e noaa hoi te ora i to outou [nephe]. Te mǎrû nei hoi ta ˈu zugo e te mâmâ nei ta ˈu hopoia.” (Mataio 11:28-30) Ua rave Iesu i te ohipa i tohuhia mai no ˈna ra, i te Isaia 61:1, 2, e na ô ra e: “Tei nia ia ˈu te varua o te Fatu ra o Iehova, no te mea, ua faatahinu mai Iehova ia ˈu; ua tono mai oia ia ˈu ei faaite i te parau oaoa i te aau mǎrû ra: ei faaora hoi i te feia aau oto; ei faaite i te ora i te tîtî: e ia matara roa te feia tapeahia ra: ei faaite i te matahiti hinaarohia e Iehova; e te mahana tahooraa na to tatou Atua; e ia haamahanahana i te feia i mihi ra.”

Te haaputuputuraa i te feia amo i te maramarama

9. Eaha te mau ohipa faufaa roa i tupu i te matahiti 1914?

9 I muri aˈe i to ˈna maueraa ˈtu i nia i te raˈi, ua tiai â o Iesu e tae roa i te taime faataahia e te Atua no te horoa i te mana o te Basileia na ˈna. I reira, e faataa oia i “te mamoe” e “te puaaniho.” (Mataio 25:31-33; Salamo 110:1, 2) Ua tae taua taime ra a haamata ˈi ‘te mau mahana hopea’ i te matahiti 1914 ra. (Timoteo 2, 3:1-5) Ua haamata Iesu, tei faatoroahia ei Arii no te Basileia o te Atua i nia i te raˈi, i te haaputuputu i to ˈna rima atau o te farii maitai, i te feia e hinaaro ra e pee i te maramarama. I muri aˈe i te Tamaˈi Rahi Matamua, ua haere uˈana noâ teie ohipa haaputuputuraa i te rahi.

10. Eaha te uiraa e uihia no nia i te feia ta Iesu e faaohipa nei i roto i te ohipa haaputuputuraa?

10 I raro aˈe i te aratairaa a Iesu Mesia, ua haamaitaihia te ohipa haaputuputuraa ma te manuïa rahi. Aita i itehia aˈenei i roto i te aamu i teie rahiraa taata no te mau nunaa atoa i te haaputuputuraahia i roto i te haamoriraa mau tei haamaramaramahia. E o vai te feia e pee ra i teie mahana i te maramarama no ǒ mai i te Atua ra e te Mesia? O vai te feia e rave ra i tei faaitehia e te Philipi 2:15, “ia anaana maite . . . mai te mau tiarǎma o te ao nei,” ma te titau ia vetahi ê ia ‘haere mai e ia rave noa i te pape ora’?—Apokalupo 22:17.

11. Eaha te tiaraa o te amuiraa faaroo kerisetiano no nia i te maramarama i te pae varua?

11 Te na reira ra anei te amuiraa faaroo kerisetiano? Aita roa te amuiraa faaroo kerisetiano, e ta ˈna mau haapaoraa amahamaha, e anaana ra ei tiarǎma. Inaha, ua riro te mau upoo faatere haapaoraa mai te mau raatira faaroo i te tau o Iesu ra. Aita ratou e faaanaana ra i te maramarama mau no ǒ mai i te Atua e te Mesia. E toru ahuru ma toru matahiti i teie nei, ua faaite te vea Theology Today e: “Ma te peapea rahi, e tia ia farii e aita teie maramarama e anaana ra i roto i te Ekalesia ma te anaana faahiahia. . . . Ua riro noa maira te Ekalesia mai te mau pǔpǔ taata o te haaati ra ia ˈna. Aita oia i riro ei maramarama no te ao, maoti râ ua faaanaanapa noa oia i te mau maramarama e anaana ra i roto i teie nei ao.” E mea ino roa ˈtu â te huru o te amuiraa faaroo kerisetiano i teie mahana. Te maramarama haavare o ta ˈna e faaanaana ra no roto mai i te ao nei, i te tupuraa mau, e pouri ïa no te mea te reira anaˈe ta Satani e to ˈna ao e nehenehe e horoa mai. Aita, aita te maramarama o te parau mau e noaa mai na roto i te mau haapaoraa amahamaha o tei pee i te ao nei a te amuiraa faaroo kerisetiano.

12. O vai tei riro ei faanahonahoraa mau e amo ra i te maramarama i teie mahana?

12 E nehenehe e parauhia ma te papu maitai e o te totaiete a te ao apî a te mau Ite no Iehova te faanahonahoraa mau e amo ra i te maramarama i teie mahana. Ma te tahoê, te faaanaana nei to ˈna mau melo atoa—te tane, te vahine, e te feia apî—i to ratou maramarama no ǒ mai ia Iehova ra e te Mesia i mua i te mau taata atoa. I te matahiti i mairi aˈenei, i roto i tau 70 000 amuiraa a te mau Ite no Iehova na te ao nei, ua hau atu i te maha mirioni feia amo i te maramarama o tei faaite ia vetahi ê ma te itoito no nia i te Atua e ta ˈna mau opuaraa. E i te mau matahiti atoa i teie nei, te ite nei tatou i te hoê haaputuputuraa rahi tamau o te feia e hinaaro atoa ra e ia haamaramaramahia ratou i te pae varua. E mau hanere tausani feia o te bapetizohia nei i muri aˈe i to ratou haapiiraa i te Bibilia e te noaaraa mai te hoê ite papu no nia i te parau mau. Oia mau, te hinaaro nei te Atua “i te taata atoa ia ora, e ia noaa te ite i te parau mau.”—Timoteo 1, 2:4.

13. E nehenehe tatou e faaau i te maramarama no ǒ mai ia Iehova ra i te aha?

13 E nehenehe tatou e faaau i te haamaramaramaraa e faataehia mai ra e Iehova i teie nei, i te ohipa i tupu i to te nunaa a te Atua no te tau tahito faarueraa ia Aiphiti: “Ua na mua hoi Iehova ia ratou i te haere, i te ao ra, ua na roto i te pou ata, ei aratai ia ratou na te eˈa tia; e i te rui ra, ua na roto i te pou auahi, ei tiarama i to ratou eˈa; tia ˈtura ia ratou ia haere i te ao e i te rui atoa hoi.” (Exodo 13:21, 22) Ua riro te ata i te ao e te auahi i te rui no ǒ mai i te Atua ra ei mau aratai papu. Ua riro to raua papuraa mai to te mahana ta te Atua i poiete no te horoa mai i te ao. E nehenehe atoa tatou e tiaturi e e tamau noa Iehova i te turama i te eˈa i te pae varua no te feia e imi ra i te parau mau i teie mau mahana hopea iino. Te haapapu maira te Maseli 4:18 e: “O te eˈa hoi o te feia parau-tia ra, e au ïa i te maramarama anaana ra, o tei tupu noa te anaanaraa e tae noa ˈtu i te avatea mau ra.”

Te faaanaanaraa i te maramarama o te Basileia

14. Eaha te opuaraa matamua a te feia amo i te maramarama?

14 I te mea e o Iehova te Pu o te haamaramaramaraa, e o te Mesia te Taata Matamua e faaanaana ra i teie maramarama, e tia atoa i te mau pǐpǐ a Iesu ia faaanaaana ˈtu i te reira. Ua parau oia no ratou e: “O outou te maramarama o teie nei ao. . . . Oia atoa to outou maramarama, ia anaana ïa i mua i te aro o te taata nei, ia hiˈo ratou i ta outou [mau ohipa maitatai], e ia haamaitai i to outou Metua i te [raˈi] ra.” (Mataio 5:14, 16) E eaha te tumu parau matamua o teie maramarama te tia i ta ˈna mau pǐpǐ ia faaanaana i mua i te taata? Eaha te tia ia ratou ia haapii i teie tau faufaa roa o te aamu o te ao nei? Aita o Iesu i parau e e poro haere ta ˈna mau pǐpǐ i te hau manahune, te hau haavî, te tahoêraa te Ekalesia e te Hau, aore ra te tahi atu huru tatararaa a te ao nei. Maoti râ, i roto i te Mataio 24:14, ua tohu oia e i mua i te patoiraa a te ao atoa nei, “e parau-haere-hia te evanelia o te basileia nei e ati noa ˈˈe teie nei ao, ia ite te mau fenua atoa: o te hopea ihora ïa i reira ra.” No reira, te faaite haere nei te feia amo i te maramarama i teie mahana, i te Basileia o te Atua, o te haamou i te ao a Satani e o te haamau i te ao apî parau-tia.—Petero 1, 2:9.

15. E fariu te feia e hinaaro ra i te maramarama ihea?

15 Eita te feia e here ra i te maramarama e vare i te mau tiaororaa e te mau tapao a teie nei ao. Fatata hoi teie mau tiaororaa e teie mau tapao i te morohi, inaha, te piri nei teie ao i to ˈna hopea. Area ra, te fariu nei te feia e here ra i te parau-tia i nia i te parau apî maitai e afaihia ra e te feia o te faaanaana nei i te maramarama o te Basileia a te Atua e ati noa ˈˈe te fenua nei. O te feia ïa i tohuhia i roto i te Apokalupo 7:9, 10, e na ô ra e: “Hiˈo atura vau, e inaha e feia rahi roa, e ore roa e pau ia taio, no te mau fenua atoa, e te mau opu atoa, e te mau nunaa atoa, e te mau reo atoa, i te tia-noa-raa i mua i te terono [o te Atua], e i mua i te Arenio [te Mesia] . . . e ma te pii hua hoi to ratou reo, i te na ôraa e, Tei to tatou Atua te ora, tei parahi i nia iho i te terono ra, e tei te Arenio.” Te na ô ra te irava 14 e: “O te feia i haere mai mai roto mai i te ati rahi ra, e ua horoi i to ratou ahu e ua teatea, i te toto o te Arenio ra.” Oia mau, ua ora mai ratou i te hopea o teie nei ao no te tomo atu i roto i te ao apî mure ore i raro aˈe i te Basileia o te Atua.

Te ao apî haamaramaramahia

16. Eaha te roohia i nia i te ao a Satani i te ati rahi?

16 E vehîhia te ao apî i te anaana anapanapa o te parau mau. Oia mau, a feruri na i te huru tupuraa i te mahana i muri aˈe i to te Atua haamouraa i teie nei faanahoraa o te mau mea. Aita faahou o Satani, ta ˈna mau demoni, e ta ˈna mau faanahoraa i te pae politita, te pae o te tapihooraa, e te pae faaroo—ratou paatoa! E faaore-atoa-hia te ravea faaiteiteraa taatoa a Satani. I muri aˈe i te ati rahi, eita te hoê noa ˈˈe vea tamahana, vea, buka, buka iti, aore ra api parau iti o te turu i teie ao ino. Eita e mana faaino faahou na roto i te afata teata aore ra te radio a teie nei ao. E tumâ-roa-hia te taero taatoa o te ao a Satani na roto i te hoê anaˈe tairiraa puai!—Mataio 24:21; Apokalupo 7:14; 16:14-16; 19:11-21.

17, 18. Nafea outou ia faataa i te huru tupuraa i te pae varua i muri aˈe i te hopea o te ao a Satani?

17 Auê ïa tamǎrûraa rahi e! I muri aˈe i taua mahana ra, o te maramarama tia, te faaitoito i te pae varua no ǒ mai ia Iehova e to ˈna ra Basileia o te ohipa i nia i te huitaata. Te tohu ra te Isaia 54:13 e: “E te mau tamarii atoa na oe ra, e haapiihia ïa e Iehova, e e hau rahi to te mau tamarii na oe ra.” Maoti te faatereraa a te Atua o te raatira i te fenua atoa nei, te tǎpǔ nei oia, ia au i ta te Isaia 26:9 e faaite ra e, “te haapii nei to te ao nei i te parau-tia i reira.”

18 E taui oioi noa te huru feruriraa atoa e te huru pae varua no te riro mai ei mea maitai aˈe. O te mau mea faaitoito o te faahitihia i te mau mahana atoa maoti i te mau mea hepohepo e te tia ore tei parare roa i teie nei. E haapiihia te feia atoa e ora i reira i te parau mau no nia i te Atua e ta ˈna mau opuaraa. I roto i te auraa taatoa, e tupu te parau tohu a Isaia 11:9, e na ô ra e: “E î hoi te fenua i te ite ia Iehova, mai te vairaa miti e î i te miti ra.”

Mea ru ia pee i te maramarama

19, 20. No te aha te feia e hinaaro ra e pee i te maramarama e titauhia ˈi ia ara?

19 I teie nei, i te mau matahiti hopea o teie faanahoraa ino, mea ru mau â ia pee i te maramarama o te ao. E te titau nei tatou ia ara no te mea te vai ra te hoê tamaˈi uˈana te tia ia ravehia ia haere noa tatou i roto i te maramarama. Teie aroraa, no ǒ mai ïa i te mau puai o te pouri ra—no ǒ mai ia Satani, ta ˈna mau demoni, e ta ˈna faanahonahoraa i nia i te fenua. No reira te aposetolo Petero e faaara ˈi e: “E haapao maitai, e faaitoito, te hahaere nei hoi to outou enemi o te diabolo, mai te liona uuru ra, i te imiraa i te taata e pau ia ˈna ra.”—Petero 1, 5:8.

20 E tuu o Satani i te mau haafifiraa atoa i nia i te eˈa o te feia o te ite i te maramarama, no te mea te hinaaro nei oia e ia tamau noa ratou i te haere i roto i te pouri. E faaohipa paha oia i te faaheporaa a te mau fetii aore ra te mau hoa tahito o te patoi ra i te parau mau. O te mau manaˈo feaa paha no nia i te Bibilia no te mea te haapourihia ra te hoê taata e te mau haapiiraa a te haapaoraa hape aore ra te faaiteraa a te feia faaroo ore o te ore e tiaturi i te Atua aore ra o te feaa nei no nia i te vai-mau-raa o te Atua. O te mau hinaaro hara paha o te haafifi ia ˈna ia ora ia au i te mau titauraa a te Atua.

21. Eaha te ohipa e ravehia e te feia atoa e hinaaro ra e ora i roto i te ao apî a te Atua?

21 Noa ˈtu eaha te mau haafifiraa, te hinaaro ra anei outou e ora i roto i te hoê ao apî aita e veve, e taparahi taata, e parau-tia ore, e e tamaˈi faahou? Te hinaaro ra anei outou e fanaˈo i te oraora-maitai-raa tia roa e te ora mure ore i roto i te paradaiso i nia i te fenua nei? A farii ïa e a pee ia Iesu ei maramarama no te ao e a faaroo i te poroi a te feia o te tapea maite nei i ‘te parau ora’ e o te ‘anaana nei ei mau tiarama o te ao nei.’—Philipi 2:15, 16.

Nafea outou ia pahono mai?

◻ Mea nafea to te mau raatira faaroo faaiteraa e mea au na ratou te pouri?

◻ Eaha te haerea o Iesu i nia i te taata?

◻ Nafea te haaputuputuraa o te feia amo i te maramarama i te tupuraa?

◻ Eaha te mau tauiraa rahi o te fatata roa i te tupu?

◻ No te aha e mea ru ia pee i te maramarama o te ao i teie mahana?

[Hohoˈa i te api 14, 15]

Ua tiahi te mau Pharisea mafatu aroha ore i te taata o tei faaaraarahia te mata e Iesu

    Papai reo Tahiti (1985-2025)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono